Prințul Paul al României nu a scăpat de griji. O instanță franceză va da o decizie nouă în privința cererii extrădării sale în România

07 08. 2025
Ceremonie in timpul careia ramasitele pamantesti ale fostului rege al Romaniei Carol al II lea sunt depuse intr-unul din paraclisele in incinta Manastirii Curtea de Arges
Printesa Lia si Printul Paul participa la ceremonia in timpul careia ramasitele pamantesti ale fostului rege al Romaniei Carol al II lea sunt depuse intr-unul din paraclisele in incinta Manastirii Curtea de Arges, vineri, 14 februarie 2003. A treia sotie, Elena Lupescu, a fost inmormantata intr-o groapa obisnuita, in cimitirul monahal al manastirii. INTACT IMAGES/Jurnalul National/Dragos Robatzchi

Camera de extrădări a Curţii de Apel din Paris apreciase în 9 iulie că al doilea mandat european de arestare emis de autorităţile române pe numele bărbatului de 76 de ani are un „caracter disproporţionat”.

Decizia de miercuri a Curţii de Casaţie, la care a avut acces AFP, subliniază însă că aprecierea unui mandat european ţine exclusiv de autoritatea statului emitent, nu de cea a ţării căreia i se cere să îl pună în aplicare.

Instanţa supremă din Franţa observă de asemenea că Curtea de Apel nu a precizat ce drept fundamental ar încălca executarea mandatului.

Un alt complet al camerei de extrădări va trebui deci să reexamineze dosarul.

România a prezentat un prim mandat de arestare pentru Paul Al României în decembrie 2020, la scurt timp după ce acesta a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate, într-un dosar în care au fost pronunţate 18 condamnări şi s-a estimat că statul român a suferit un prejudiciu de 145 de milioane de euro.

Curtea de Apel din Paris a respins cererea de extrădare în baza acestui mandat în noiembrie 2023, apreciind că nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil în legătură cu doi din cei trei judecători români implicaţi.

Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene (CJUE) a considerat că refuzul Franţei „contravine principiului de încredere reciprocă” între ţările europene şi că justiţia franceză a exercitat „un control excesiv” al modului de funcţionare a sistemului judiciar din România.

În urma pronunţării CJUE, România a formulat o nouă cerere de extrădare în ianuarie anul acesta.