Problemele din Cipru ameninţă creşterea economică din Europa de Est – BERD

O nouă rundă de incertitudine în criza datoriilor din Europa ar putea creşte costurile de finanţare pentru bănci şi ar putea declanşa ieşiri de depozite mari şi fonduri din ţările cu bănci mai slabe sau cu guverne aflate într-o poziţie fiscală mai dificilă, a declarat adjunctul economistului şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Jeromin Zettelmeyer, citat de Bloomberg.

Europa de Est s-a bazat pe capitalul străin şi accesul uşor la credit şi pieţe de export pentru o creştere economică de peste 5% pe an înainte de criza din 2008. Acordul de ajutor financiar pentru Cipru, în care ţările zonei euro şi FMI au impus pierderi asupra depozitelor mari din băncile cipriote în schimbul unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro, ar putea conduce la ieşiri de capital şi creştere mai slabă în ţări precum Italia sau Spania, a spus Zettelmeyer.

„Acestea sunt ţări foarte importante şi foarte mari, astfel că dacă în UE va avea loc o încetinire din acest motiv, vor fi afectate şi ţările din Europa de Est în care activează BERD. Riscurile sunt mai ridicate decât am crezut”, a spus el.

BERD a estimat în ianuarie că economia Europei de Est va înregistra o creştere de 3% în acest an, faţă de 2,6% anul trecut.

„Ultimele noastre prognoze luau în calcul o revenire a PIB în primul trimestru. Este extrem de dificil de spus dacă această presupunere a fost invalidată de episodul din Cipru sau nu”, a afirmat Zettelmeyer.

UE nu făcut suficient pentru a oferi asigurări că formula folosită în Cipru a fost o soluţie doar pentru acest caz, a spus economistul BERD.

Chiar dacă salvarea Ciprului a cauzat îngrijorare pe pieţele financiare că Slovenia ar putea fi următorul stat din zona euro care să aibă nevoie de ajutor, fosta ţară iugoslavă ar putea evita un pachet financiar extern, „dacă guvernul face ce trebuie”, a declarat Zettelmeyer.

Băncile din Europa de Est, spre deosebire de Cipru, nu au o dependenţă majoră de depozitele mari.

Slovenia ar putea deveni al şaselea stat din zona euro care cere ajutor financiar. Creditele neperformante au explodat în urma colapsului pieţei imobiliare şi se situează în prezent la circa 20% din PIB.

Investitorii se tem că guvernul nu va reuşi să implementeze un plan pentru susţinerea băncilor şi va pierde accesul la pieţele financiare, iar costurile de împrumut ale Sloveniei au crescut puternic într-o perioadă în care statul planifică o emisiune de obligaţiuni pe pieţele internaţionale.