Parlamentul a decis: Procesele pe clauze abuzive se mută la un Tribunal special, inclusiv cele în derulare

30 10. 2013
licitatie_bani_proces_74651800

Senatul, cameră decizională, a aprobat ieri Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Proiectul a fost înaintat de către Guvern şi a fost adoptat rapid de către Parlament. Potrivit expunerii de motive, aceste tribunale ar prelua cauze care au ca obiect societăţi, registrul comerţului, concurenţă neloială, insolvenţă, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Intenţia manifestată de ministrul de Justiţie este ca şi litigiile pe clauze abuzive să ajungă la o instanţă de acest tip. Acest lucru vine în condiţiile în care de la 1 octombrie au intrat în vigoare două noi articole la legea 193/2000 care spun că procesele pornite de ANPC sau de asociaţiile de consumatori pot duce la eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele care le conţin.

Potrivit textului de lege, „tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează”.

Decizia de începere a activităţii aparţine ministrului, la fel şi competenţele

Ministrul Justiţiei este cel care va stabili când şi cum vor începe să funcţioneze aceste tribunale specializate.

„Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţie, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în textul de lege.

Procesele pe rol se mută din oficiu la noile instanţe

De asemenea, un amendament al comisiei de raport din Senat trimite toate procesele aflate pe rol la tribunalele specializate, din oficiu, dacă este de competenţa acestora.

„Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcţionării tribunalelor specializate, potrivit art.142 alin.(1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluţionare. Tribunalul specializat este competent şi în caz de trimitere spre rejudecare”, potrivit unicului amendament aprobat de Comisia juridică a Senatului.

Ce spunea ministrul Cazanciuc luna trecută

„În urmă cu două săptămâni, la propunerea Ministerului Justiţiei, pregătind intrarea în vigoare şi a acestor prevederi, Guvernul a aprobat cadrul legal care să permită înfiinţarea unui Tribunal specializat în domeniile societăţi, registrul comerţului, concurenţă neloială şi insolvenţă la nivelul municipiului Bucureşti şi care ar putea primi şi competenţa de soluţionare a acestei categorii de cauze. Degrevarea Tribunalului Bucureşti de cauze care au ca obiect societăţi, registrul comerţului, concurenţă neloială, insolvenţă, etc., este o necesitate, la fel ca şi soluţionarea acestui tip de acţiuni în timp cât mai scurt. Vreau să salut adoptarea în procedură accelerată de către Camera Deputaţilor a acestui proiect de lege şi sper ca şi Senatul să urmeze acest exemplu, astfel încât trecem cât mai repede posibil la înfiinţarea efectivă a acestei instanţe”, spune ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, potrivit unui comunicat de pe site-ul instituţiei.

Băncile vor să antreneze judecătorii

Asociația Română a Băncilor (ARB) s-a arătat disponibilă să sprijine eforturile guvernului în înfiinţarea Tribunalului specializat, însă precizează că va sprijini recursul la ÎCCJ, dacă Tribunalul nu funcţionează cum îşi doreşte.

„Comunitatea bancară va urmări cu atenție procesul înființării Tribunalului specializat și își exprimă disponibilitatea de a sprijini eforturile autorităților pentru buna organizare și funcționare a acestuia. Totodată, în condițiile în care comunitatea bancară va ajunge la concluzia că nu se creează cadrul protejării, în egală măsură, a intereselor clienților și instituțiilor de credit, Asociația Română a Băncilor va continua să susțină și să promoveze propunerile inițiale ale sistemului bancar, astfel încât instanța de recurs să fie Înalta Curte de Casație și Justiție”, se arăta într-un comunicat de presă al ARB de la acea dată.

Legea clauzelor abuzive, spaima bancherilor

Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori este temeiul de drept pe care s-au câştigat procesele împotriva băncilor în ultimii ani.

Textul de lege defineşte în ce fel o clauză poate fi considerată abuzivă de către instanţă şi organele de control, recte Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), şi în ce condiţii aceasta se înlătură. Legea transpune directiva europeană 93/13/CEE şi are un puternic caracter de protecţie a consumatorilor.

Legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă întăreşte şi mai mult legea 193/2000 în favoarea consumatorului. Se adaugă articole noi care permit ANPC ca, în cazul în care constată că un profesionist (noul termen pentru comerciant) are clauze abuzive în contractele preformulate, să ceară în instanţă obligarea acestuia la eliminarea acestor clauze din toate contractele, fie ele în derulare. Aceasta înseamnă că acei profesionişti care de-a lungul timpului au inserat în contracte anumite clauze considerate abuzive vor trebui să îndrepte situaţia pentru toţi clienţii afectaţi, fără ca aceştia să fie nevoiţi să iniţieze vreo procedută juridică

Prevederile normative care au intrat în vigoare la 1 octombrie spun că cererea de chemare în judecată de depune la Tribunalul de pe raza de acţiune a profesionistului, unde se judecă fondul, şi se ajunge până la Curtea de apel, în cazul în care una dintre părţi atacă hotărârea instanţei de fond cu apel. Pentru aceste procese nu există recurs.

De asemenea, în afară de ANPC, asociaţiile pentru protecţia consumatorilor (organizaţii non-guvernamentale), pot, în condiţiile în care au cel puţin 3.000 de membri şi filiale în cel puţin 10 judeţe, să atace în instaţă clauzele abuzive din contracte.

Deşi legea reglementează protecţia consumatorului în cazul contractelor încheiate cu toţi profesioniştii (persoane fizice sau juridice autorizate), de la firmele de telefonie mobilă, la cele de cablu, asigurări sau la retailerii de produse electronice, domeniul care ar putea fi afectat cel mai mult în perioada următoare este cel bancar.

Comunitatea bancară, prin vocea Asociaţiei Române a Băncilor, dar şi prin cea a BNR, a cerut ca cele două articole să nu se aplice în forma votată de Parlament, prin legea 76/2012, ci a cerut câteva modificări, având în vedere pierderile potenţiale pe care le-ar putea suporta, cum ar fi judecarea acestor procese la ÎCCJ.

Studiul de impact al BNR arată că băncile ar putea suferi pierderi de 4,8 miliarde de lei, în cazul în care nu ar mai încasa unele venituri viitoare, şi a concluzionat că nu există un pericol asupra stabilităţii financiare. Estimările bancherilor, în cele mai severe condiţii, arată pierderi de 24 de miliarde de lei, în cazul în care ar fi eliminate clauzele de dobândă şi unele comisioane şi ar fi returnate sumele încasate până acum, potrivit unor informaţii apărute în presă.