Producătorii de energie regenerabilă cer autorităţilor asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabilă

Conform sursei citate, RPIA (Asociaţia „Romanian Photovoltaic Industry Association”), RWEA (Asociaţia Română pentru Energie Eoliană) şi PATRES (Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România) reprezintă producători, dezvoltatori şi prestatori de servicii şi echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de aproximativ 5 GW, scrie Agerpres.

„RPIA, RWEA şi PATRES îşi exprimă îngrijorarea faţă de intenţia Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) de a propune un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care să concesioneze peste 4.000 de hectare de teren către anumite companii aflate în portofoliul statului în vederea dezvoltării unor capacităţi de producere a energiei din surse fotovoltaice şi eoliene. În timp ce atingerea ţintelor de neutralitate climatică este un deziderat comun, o astfel de modificare legislativă trebuie să respecte normele europene privind concurenţa şi ajutorul de stat; o alocare directă a terenurilor către anumite societăţi este de natură a afecta negativ investitorii privaţi din domeniul energiei regenerabile şi piaţa internă de energie în ansamblu, descurajând în acest fel investiţiile”, spun organizaţiile.

În opinia producătorilor din energie regenerabilă, o astfel de măsură trebuie să respecte principiul transparenţei şi al concurenţei loiale, ceea ce implică organizarea unor licitaţii publice pentru atribuirea concesiunilor sau cel puţin definirea unor criterii de selecţie clare şi nediscriminatorii. „O negociere directă între ADS şi anumite companii selectate nu este în măsură să asigure astfel de condiţii echitabile de concurenţă”, se menţionează în comunicat.

Modificările sugerate distorsionează concurenţa pe piaţa de energie, ca urmare a faptului că investitorii privaţi pot dezvolta proiecte doar pe suprafeţe sub 50 de hectare în baza interpretării restrictive a legii fondului funciar de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în timp ce ADS poate concesiona zone mult mai mari.

În acest context, proiectul poate fi clasificat drept ajutor de stat, ceea ce implică notificarea în prealabil a Comisiei Europene. În caz contrar, există riscul deschiderii unei proceduri de investigare împotriva României pentru încălcarea normelor europene, dat fiind că, potrivit art. 107 din TFUE „sunt incompatibile cu piaţa internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi”

„Nu în ultimul rând, propunerea ADS ridică semne de întrebare cu privire la modul în care aceste capacităţi vor fi integrate în reţeaua naţională de transport a energiei electrice, având în vedere că nu există un plan pentru dezvoltarea infrastructurii necesare, iar parcurile eoliene şi solare prezentate nu prevăd nicio soluţie pentru stocarea energiei produse”, se menţionează în comunicat.

Adiţional, asociaţiile de profil critică lipsa de acces a operatorilor la Fondul de Modernizare, care ar trebui să sprijine tranziţia energetică a României, prin prisma faptului că dezvoltatorii privaţi nu beneficiază de sprijin pentru integrarea stocării în proiectele lor. În pofida faptului că din punct de vedere legislativ, dezvoltatorii pot integra stocarea, costul este prohibitiv. Mai mult decât atât, mult aşteptatul contract pentru diferenţă (CfD), care ar trebui să stimuleze investiţiile în sursele regenerabile, nu include componenta de stocare.

În acest context, criticabilă este intenţia statului român de a finanţa din Fondul de Modernizare realizarea centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, la care a renunţat de mai multe ori în trecut, arată sursa citată. Contextul curent implică necesitatea sistemelor de stocare flexibile şi descentralizate, care să asigure echilibrul şi securitatea sistemului energetic, iar Fondul de Modernizare trebuie să susţină proiecte ce servesc tranziţiei energetice, care se pretează modelului curent de dezvoltare.

„Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect centralizat, cu o localizare unică, ceea ce îl face vulnerabil la fenomene meteorologice extreme – precum secetă şi inundaţii – care pot compromite funcţionarea sau siguranţa instalaţiei. De asemenea, costurile financiare şi temporale sunt foarte mari, ceea ce nu este rentabil din punct de vedere al beneficiilor şi nu se aliniază ţintelor europene şi naţionale pentru 2030”, se mai spune în comunicat.

Astfel, RPIA, RWEA şi PATRES îşi exprimă speranţa că proiectele propuse de către autorităţile statului român vor fi evaluate în raport cu impactul acestora asupra dezvoltării surselor regenerabile şi asupra atingerii obiectivelor climatice ale României şi îşi reiterează disponibilitatea de a dialoga cu toţi actorii implicaţi în tranziţia energetică şi de a contribui activ la identificarea celor mai bune soluţii pentru asigurarea unei energii curate, sigure şi accesibile pentru toţi consumatorii.