Producătorii de medicamente discută cu ministrul Sănătăţii modificarea taxei clawback

„Joi avem o întâlnire cu domnul ministru şi o să deschidem acest subiect, am înţeles că membri ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), sunt multumiţi cu această variantă. Noi vrem în clipa de faţă ca această taxa clawback să fie justă, nu avem nicio problemă să plătim. Noi nu vrem să plătim pentru terţi, taxa actuală este plătită şi pentru distribuitori şi pentru farmacii. Vrem să existe o corelare între termenele de plată şi plata clawback, nu putem plăti în avans şi să ne încasăm banii de la stat la un an, iar formula de calcul să fie legată de vânzările fiecărei companii în parte. De asemenea, ca să nu mai dispară, pentru medicamentele sub 10 lei să nu se plătească taxa”, a declarat pentru MEDIAFAX Dragoş Damian, directorul general al producătorului Terapia Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

În prezent, cota de clawback este aceeaşi pentru toate companiile, indiferent dacă le-au crescut sau scăzut vânzările.

„Trebuie să plăteşti clawback pentru propria performanţă, nu pentru a altora. Este extrem de important pentru modul în care ne vom planifica activităţile industriale. În condiţiile unei taxe clawback atât de injuste nu vom mai putea face investiţii în România, iar asta afectează PIB-ul şi economia”, a explicat Damian.

El a arătat că numai pentru primele trimestre din 2012, cota clawback a ajuns la 33% din cifra de afaceri.

„Am plătit taxa clawback pentru 2009, 2010, 2011, deficitul bugetar care nu a fost creat de medicamentele ieftine şi din cauza unor necorelări în legislaţie am plătit de două ori, o dată pentru produsul care era vândut către farmacie şi a doua ora când acesta ieşea din farmacie”, a spus şeful APMGR.

Potrivit acestuia, clawback-ul nu a moderat consumul, acesta a continuat să crească, a adus bani în plus la sănătate, dar nu se ştie dacă au fost folosiţi tot pentru medicamente, şi nu a stabilizat prezenţa medicamentelor în Romania, ele continuând să plece prin exporturi paralele.

Întrebat cum şi-au putut derula activitatea cu termene de plată la un an şi plata clawback în avans, Damian a menţionat împrumuturile de la compania mamă şi intensificarea exporturilor.

„Am supravieţuit cu împrumuturi de la compania mamă, dar dacă nu eşti parte dintr-o companie multinatională, ce faci? Am intensificat foarte mult exporturile, am găsit noi pieţe de desfacere şi asta e cazul tuturor producătorilor locali”, a precizat şeful Terapia.

El a mai arătat că profitabilitatea companiilor româneşti a scăzut anul trecut cu circa 20 – 30% faţă de 2011, ca urmare a plăţii clawback.

„În alte state europene, clawback-ul este introdus de mai mulţi ani şi este un mecanism care moderează creşterea pieţei, nu este ca în România, nu este o modalitate de a acoperi un deficit financiar. Cum poţi să implementezi mecanisme de control, dacă tu, ca stat, îţi plăteşti furnizorii la un an?”, a conchis Damian.

Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.