Producţia de cărbune din România a scăzut cu aproape 21% în primele 5 luni din 2024

Importurile de cărbune net au fost, în perioada menţionată, de 87.100 tep, mai mici cu 18.800 tep (minus 17,8%) faţă de ianuarie-mai 2023.

În ultima prognoză a echilibrului energetic, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză semnala că, până în anul 2026, dinamica producţiei de cărbune, cât şi importul sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune.

Astfel, în 2024, producţia se va reduce cu 6,7% (la 2,525 milioane tep) şi importurile tot cu 6,7% (la 195.000 tep), în 2025 cu 8,6% (la 2,31 milioane tep), respectiv cu 4,5% (la 185.000 tep), şi în 2026 cu 10,2% (la 2,075 milioane tep), respectiv cu 2,5% (la 180.000 tep).

Potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, dinamica producţiei de cărbuni cât şi importul acestora sunt prevăzute în scădere, în perioada 2024-2027, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune, urmând să de diminueze cu 11,4%, respectiv cu 24,5%.

În ultima Prognoză a echilibrului energetic, CNSP estimează că producţia de cărbune va totaliza anul acesta 1,92 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 17,3% faţă de anul anterior, în 2025- 1,718 milioane tep (minus 10,5%), în 2026 – 1,555 milioane tep (minus 9,5%) şi în 2027 – 1,432 milioane tep (minus 7,9%).

Importurile se vor reduce în 2024 cu 15,4% comparativ cu 2023, la 206.000 tep, în 2025 cu 20,5%, la 164.000 tep, în 2026 cu 26,3%, la 121.000 tep şi în 2027 cu 34,4%, la 79.000 tep.

Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, cărbunele rămâne o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperind în prezent 14% din producţia totală de energie electrică la nivel naţional. Cărbunele este un combustibil strategic în susţinerea securităţii energetice naţionale şi regionale, întrucât în perioadele meteorologice extreme, precum şi în situaţii de criză energetică, acesta stă la baza rezilienţei alimentării cu energie şi a bunei funcţionări a sistemului electroenergetic naţional, se menţionează în proiect.

România dispune de rezerve variate de cărbune (antracit, huilă, cărbune brun, lignit şi turbă) localizate în 22 de bazine carbonifere în care au fost puse în evidenţă şi cercetate 299 perimetre miniere.