Producția de mere și pere a Europei a ajuns la minime ale ultimilor zece ani. Cum se poziționează România

Cei mai mari 20 de producători de mere din Europa ar putea produce anul acesta 9,49 de milioane de tone, cu 15,5% mai puțin decât anul trecut și cu 14,2% sub media ultimilor zece ani, potrivit ultimei estimări WAPA (Asociația Mondială a Producătorilor de Mere și Pere). Dacă se va confirma, va fi a doua cea mai mică recoltă din ultimul deceniu. Estimarea include 544.000 de tone de mere ecologice, o cantitate cu 14% mai mică decât în 2025.

România se înscrie și ea pe un trend descendent, producția fiind estimată la 430.000 de tone, cu 3% mai mică față de anul trecut și cu 12% sub media din perioada 2023-2025. Este una dintre cele mai puțin semnificative scăderi, în contextul în care cel mai mare producător, Polonia, ar putea pierde 30% din producție, față de 2025, iar Franța, al treilea cel mai mare producător, ar putea obține cu 24% mai puțin.

În acest an, înghețurile târzii au afectat în principal Europa de Est (Polonia, Cehia, Slovacia, nord-estul Ungariei), anumite regiuni din Franța, Spania și Germania, țările baltice (Estonia, Letonia și Lituania) și Scandinavia. De asemenea, valurile de căldură din ultima parte a primăverii și din timpul verii au lovit în special Spania, Franța, Polonia și Suedia.

„În ultimul deceniu, suprafața cultivată cu meri în UE a scăzut, iar randamentele sunt în scădere. Printre cauzele acestei tendințe se numără accesul limitat la produse de protecție a plantelor, incidența mai mare a problemelor cauzate de vreme (secetă, înghețuri târzii, inundații) și o pondere mai ridicată a producției ecologice, care are randamente mai scăzute”, se arată într-o analiză a Departamentului pentru Agricultură al SUA.

Primele cinci state membre producătoare de mere în 2026 sunt Polonia, Italia, Franța, Germania și Spania, cu cote de 28%, 24%, 12%, 11% și, respectiv, 6% din producția UE, asigurând împreună 81% din totalul producției.

Ce se întâmplă cu prețurile

Producțiile în scădere ar putea însemna prețuri mai mari de abia în a doua jumătate a anului de comercializare, în condițiile în care, în prima jumătate a sezonului, stocurile de două ori mai mari față de 2025  au ținut prețurile jos. În plus, cultivatorii se confruntă cu costuri ridicate de producție (energie, costuri logistice) și lipsa de disponibilitate a unor produse pentru protecția plantelor.

Un alt efect al vremii nefavorabile ar putea consta în reducerea cantităților de mere din soiuri timpurii și unele probleme legate de calitate ce ar putea impune ca o pondere mai mare din fructe să fie comercializată la scurt timp după recoltare, în loc să fie direcționată către depozitarea pe termen lung.

Pe de altă parte, consumul a scăzut, în special în rândul tinerilor, care se orientează de la mere către „superalimente” precum fructele de pădure, avocado. În plus, exporturile se vor confrunta cu o concurență mai intensă, având în vedere că producția din Turcia este estimată să își revină.

Producția de pere, la un nivel minim

Producția de pere din 2026 este estimată la 1,946 de milioane de tone, în creștere cu 5,4% față de anul trecut dar cu 3,2% sub media ultimilor zece ani. Dacă se va confirma, va fi a patra cea mai mică recoltă din ultimul deceniu. Estimarea include 72.000 de tone de pere ecologice.

România ar putea obține anul acesta 34.000 de tone de pere, cu 3% sub producția anului trecut și cu 12% sub media perioadei 2023-2025.

În ultimul deceniu, suprafața cultivată cu peri în UE a scăzut cu aproximativ 20%, însă reducerea a fost compensată parțial de randamentele mai mari la hectar.

Primele cinci state membre producătoare de pere în 2026 sunt Olanda, Belgia, Italia, Spania și Portugalia, cu cote de 20%, 19%, 18%, 12% și, respectiv, 7% din producția UE, asigurând împreună 75% din totalul producției.

„Pentru producători, condițiile de piață pentru pere sunt mai bune decât cele pentru mere. Cu excepția Olandei, stocurile de pere din UE sunt epuizate și nu există presiune din partea Emisferei Sudice, perele europene devenind recent mai competitive și pe piața din America de Sud datorită cursurilor de schimb favorabile. În interiorul UE, concurența este însă de așteptat să se intensifice, și pe fondul unui consum tot mai scăzut”, mai spun analiștii USDA.