Producţia de vin se menţine în media ultimilor ani, cu puţin peste 4 milioane hectolitri

‘Paradoxal, deşi am avut o vară şi o toamnă propice culturii de viţă de vie, cu precipitaţii suficiente şi cu perioadă prelungită de insolaţie, tocmai acest aspect, în general favorabil obţinerii vinurilor de calitate ridicată, a creat probleme viticultorilor în anumite regiuni viticole (în special Moldova,Vrancea)’, se menţionează într-un comunicat al PNVV remis, duminică, AGERPRES.

Potrivit reprezentanţilor PNVV, temperaturile foarte ridicate au blocat în anumite parcele viticole procesul de fotosinteză şi au încetinit acumularea zaharurilor în struguri.

‘Această situaţie nu este însă cu impact relevant la nivel naţional deoarece, din informaţiile culese de noi de la producătorii de vin, există aşteptări importante referitor la calitatea vinurilor de la producătorii consacraţi care au urmărit cu atenţie aplicarea corectă şi la timp a tratamentelor fitosanitare’, precizează reprezentanţii PNVV.

Aceştia subliniază că, la nivel european, România se situează în parametrii producţiilor ţărilor importante din punct de vedere vitivinicol. Italia este lider mondial din punct de vedere al cantităţii de vin produse, urmată foarte aproape de Franţa.

Conform datelor preliminare publicate la finele lunii octombrie de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului, producţia de vin a ţării noastre s-a majorat cu 9% în 2015, până la 4,069 milioane hectolitri, de la 3,750 milioane hectolitri în 2014, România situându-se pe locul 13 în topul celor mai mari producători mondiali de vin.

Pe de altă parte, reprezentanţii PNVV semnalează că în sectorul vitivinicol românesc au fost făcute investiţii importante în modernizarea plantaţiilor şi a cramelor, acestea depăşind 500 milioane de euro.

Astfel, peste 40.000 de hectare noi au fost replantate cu viţă de vie, a apărut un număr foarte mare de ‘mici producători’ care au adus o diversitate de vinuri în atenţia consumatorilor, au fost modernizate plantaţiile de viţă de vie şi capacităţile de producţie ale marilor producători de vinuri (care însumează peste 70% din total piaţă de vin).

De asemenea, exerciţiul financiar 2008 – 2013 a consemnat 100% absorbţie fonduri europene din Programul naţional suport pentru sectorul vitivinicol românesc.

Cu toate acestea, reprezentanţii PNVV semnalează că există câteva aspecte negative care încetinesc progresul vinului românesc şi care au fost semnalate Guvernului şi Ministerului Agriculturii.

Printre acestea se numără ‘birocraţia excesivă şi abuzivă apărută în ultimii 2 ani la nivelul MADR şi APIA în aplicarea legislaţiei privind programele cu finanţare europeană pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol’, care a condus la ‘un nefericit procent de 41,7 (la 15 octombrie 2015) din bugetul anual de 47,7 milioane euro alocat României în exerciţiul financiar 2014 – 2018’.

O altă problemă semnalată ar fi faptul că promisiunile guvernanţilor de a demara procesul de crearea a unui brand naţional pentru promovarea produselor agroalimentare româneşti şi a vinului ‘au rămas fără acoperire în realitate’, ceea ce îngreunează major promovarea cu succes a produselor româneşti pe pieţe străine.

De asemenea, reprezentanţii PNVV subliniază că legea viei şi vinului prevedea la data aprobării în Parlament (24 iunie a.c.) elaborarea Normelor de aplicare în termen de 120 de zile.

‘Depăşirea termenului instituit de Lege arată lipsa de preocupare a Guvernului pentru acest sector foarte important pentru agricultură şi imaginea României. Vinul este întotdeauna un purtător de imagine pozitivă pentru toate ţările mari producătoare de vin’, se mai menţionează în comunicat.