Program de guvernare Adrian Veştea – Cele mai importante detalii despre Transport, Finanţe, Energie, Digitalizare, Sănătate, salarii şi pensii

22 06. 2026

Noul Guvern are cinci priorităţi imediate:

stabilitate politică – revenirea la normalitate instituţională;
fonduri europene – accelerarea atragerii banilor din PNRR;
stabilitate economică – menţinerea încrederii partenerilor şi a ratingului de ţară;
investiţii – deblocarea proiectelor aflate în stadii avansate;
securitate naţională – accelerarea proiectelor strategice (SAFE).

TRANSPORT

Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvenţiilor şi reforma companiilor şi autorităţilor din transporturi

Reducerea subvenţiilor acordate companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Consilii de Administraţie formate din profesionişti şi prioritizarea contractelor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se află printre obiectivele Guvernului Veştea, conform programului de guvernare, publicat duminică seara, scrie Agerpres.

„Investiţiile rămân motorul creşterii economice şi al dezvoltării unei ţări, iar investiţiile în infrastructura de transport sunt placa turnantă pentru dezvoltarea României pe termen mediu şi lung. Păstrarea unui ritm constant al acestor investiţii reprezintă în actualul context economic extrem de fragil cea mai mare provocare şi o importantă misiune pentru o guvernare responsabilă”, se arată în document.

De asemenea, Guvernul Veştea intenţionează să continue restructurarea TAROM, astfel încât compania să devină „un actor important în spaţiul aerian european şi internaţional”.

„Vom continua restructurarea TAROM. Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operaţiunile TAROM vor fi raţionalizate, flota va fi reînnoită şi costurile vor fi reduse. TAROM trebuie să redevină un actor aerian important în spaţiul aerian european şi internaţional”, conform sursei citate.

La capitolul reforme/reorganizări/comasări, programul de guvernare cuprinde: prioritizarea contractelor CNAIR; plan de reducere a subvenţiilor acordate companiilor din subordine; liberalizarea transportului judeţean; reforma Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA, Registrului Auto Român (RAR), Autorităţii Rutiere Române (ARR), Autorităţii Aeronautice Civile Română (AACR), TAROM, Aeroportului Otopeni şi a celorlalte companii din subordinea ministerului; Consilii de Administraţie formate din profesionişti; transparenţă (CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.); indicatori de performanţi – demiteri pentru neîndeplinire; reducere subvenţii şi creşterea eficienţei, audit active.

Alte puncte vizează: sediu fiscal în România pentru companiile din domeniul aerian – condiţionat de cadrul legislativ european (soluţii alternative – taxă fixă/bilet outgoing); testare funcţionari şi personal de conducere angajat prin contract de mandat; revizuire contracte colective de muncă; optimizare funcţională şi administrativă la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi a unor instituţii aflate în subordine, comasarea entităţilor cu atribuţii convergente sau complementare; optimizarea structurii organizaţionale (structură optimă de personal, eliminarea poziţiilor redundante şi o alocare eficientă a resurselor umane); automatizarea proceselor operaţionale: implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operaţionale, a personalului excedentar şi la creşterea rapidităţii în livrarea serviciilor de transport către cetăţeni; reforma sistemului de taxare a transportului.

Revizuirea sistemului de acordare a subvenţiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice şi trecerea la un sistem axat pe numărul de călători expediaţi, eficienţă şi calitate a serviciilor; valorificarea mai eficientă a activelor de transport subutilizate; identificarea unor resurse financiare europene adiţionale pentru subvenţionarea transportului destinat categoriilor vulnerabile, dar şi continuarea îndeplinirii tuturor condiţionalităţilor aferente jalonului 79 PNRR privind procedurile de guvernanţă corporativă (OUG 109) sunt alte măsuri prevăzute la capitolul reforme/reorganizări/comasări.

Programul de guvernare face referire şi la măsuri de accelerare a absorbţiei de fonduri europene, respectiv: sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali; înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 existentă prin achiziţia a 12 trenuri de metrou şi sistem de automatizare şi siguranţă cu finanţare din Fondul pentru modernizare; staţii de reîncărcare pe reţeaua de drumuri de mare viteză – autostrăzi, drumuri expres, precum şi drumuri naţionale printr-un program finanţat prin Fondul pentru modernizare; staţii de reîncărcare mediul privat, finanţate prin Fondul pentru modernizare; instalarea staţiilor de reîncărcare/încărcare baterii şi creşterea capacităţii reţelei electrice din porturi, finanţat prin Fondul pentru modernizare; implementarea unui program finanţat prin Fondul pentru modernizare pentru înverzirea operaţiunilor aeroportuare şi portuare prin înlocuirea utilajelor şi echipamentelor neperformante din punctul de vedere al consumului de energie cu utilaje şi echipamente cu emisii zero; implementarea unui program finanţat prin Fondul pentru modernizare pentru înlocuirea flotei de vehicule pentru transportul rutier şi feroviar de marfă, precum şi a flotei pentru transportul de pasageri şi marfă maritim şi pe căi navigabile interioare, prin achiziţia de vehicule cu emisii zero.

Noul Guvern vine şi cu propuneri de măsuri de debirocratizare/digitalizare în domeniul transporturilor, precum: integrarea soluţiilor de inteligenţă artificială pentru o adaptabilitate mai mare la cerinţele pieţei, automatizarea prin robotic process automation (RPA) şi inteligenţă artificială (AI); investiţii în tehnologii inovative – sistemele de management al traficului de tip ERTMS/ITS trebuie să fie extinse şi să devină standardul în domeniu, finanţarea acestora trebuie să includă centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare şi control.

De asemenea, se propune înfiinţarea Biroului Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR), iar în cazul spaţiilor de servicii concesionate, programul trebuie continuat într-un ritm mai alert pentru toate spaţiile de servicii de pe drumurile din ţară, astfel încât cetăţenii să beneficieze de aceste servicii moderne.

„Corelarea MPGT cu strategiile locale şi regionale şi a planurilor de mobilitate urbană este esenţială, având în vedere tendinţele globale de concentrare a populaţiei în jurul marilor oraşe. Mobilitatea urbană şi metropolitană, logistica integrată şi intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetăţenilor, necesitând investiţii majore şi susţinute”, prevede planul de guvernare.

În ceea ce priveşte sprijinirea industriei naţionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, noul Guvern va ţinti dublarea producţiei naţionale de materii prime şi materiale de construcţii utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producţiei interne, cât şi prin diversificarea soluţiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacităţile de producţie naţionale.

„Vom urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă şi sigură. Înfiinţarea Comitetului Naţional de Coordonare a Mobilităţii Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe. În sprijinul funcţionării acestuia, vor fi întreprinse măsuri pentru întărirea capacităţii instituţionale a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în vederea accesării finanţărilor europene disponibile în domeniul mobiliăţii militare, intensificarea cooperării internaţionale în conformitate cu direcţiile stabilite în Cartea albă comuna privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030 şi Comunicarea comună privind abordarea strategică a UE la Marea Neagră, optimizarea rutelor de transport rutier şi feroviar care traversează România pentru operaţionalizarea coridorului de mobilitate militară între porturile de la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee, simplificarea şi armonizarea procedurilor naţionale de autorizare a mişcărilor militare transfrontaliere în acord cu standardele stabilite de Agenţia Europeană de Apărare (EDA), precum şi consolidarea colaborării interinstituţionale în cadrul proiectelor ‘Reţeaua de centre logistice în Europa şi de sprijin pentru operaţii’ şi ‘Mobilitatea militară’, dezvoltate sub egida mecanismului PESCO al Uniunii Europene”, se menţionează în document.

La capitolul dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare şi aeriene, Guvernul Veştea dă asigurări că va continua implementarea programului de construcţie a variantelor de ocolire. Până în 2028 vor fi finalizate variante ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localităţile supraaglomerate şi vor creşte calitatea vieţii cetăţenilor, în cea mai mare parte prin descentralizare şi parteneriate cu autorităţile publice locale.

Prioritizarea transportului feroviar metropolitan este un alt punct pe agenda noului Executiv. Deoarece în jurul marilor aglomerări urbane transportul feroviar metropolitan este o necesitate majoră, vor fi dezvoltate reţele de trenuri suburbane şi metropolitane pentru a reduce aglomeraţia rutieră şi a îmbunătăţi mobilitatea urbană în zonele metropolitane.

„Aceste proiecte vor contribui la o mai bună conectivitate între oraşele mari şi suburbii, facilitând deplasarea rapidă şi eficientă a cetăţenilor. Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier şi a poluării. Creşterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor oraşe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane”, susţin autorii planului de guvernare.

Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate pentru Guvernul Veştea. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurţi, costuri reduse şi o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creşterea competitivităţii economice a României în regiune.

Potrivit sursei citate, investiţiile prioritare pe fiecare sector de transport sunt următoarele: Rutier – Autostrada A1 Sibiu-Piteşti şi Lugoj-Deva pentru conectarea portului Constanţa şi a Capitalei la vestul Europei; autostrada de centură a Bucureştiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre Capitală; Autostrada A7 Ploieşti – Paşcani – Suceava; autostrada A3 Transilvania Târgu Mureş – Cluj – Oradea; autostrada Ploieşti – Braşov (parte din A3); autostrada A8 Unirii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni; autostrada Timişoara – Moraviţa; autostrada A4 Sud „Alternativa Techirghiol”; autostrada Craiova – Lugoj cu ramificaţia spre Târgu Jiu; autostrada Făgăraş – Braşov – Bacău (parte din A13); drumurile expres Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamţ, Focşani – Brăila, Suceava – Siret; conexiunea zonei metropolitane lărgite Râmnicu Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Piteşti prin modernizarea drumului naţional existent (etapa 1) şi construirea unui drum expres nou (etapa 2).

În sectorul feroviar, priorităţile sunt: Magistrala Predeal – Braşov – Sighişoara – Simeria – Deva – Arad; Magistrala Arad – Timişoara – Caransebeş – Craiova – Bucureşti; Magistrala Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor; Magistralele Giurgiu – Videle şi Constanţa – Mangalia; stabilirea oportunităţii şi elementelor generale de culoar şi viteză pentru calea ferată de mare viteză Bucureşti-Cluj-Budapesta; îmbunătăţirea conexiunii feroviare în Portul Constanţa; modernizarea staţiilor de cale ferată în parteneriat cu autorităţile locale şi îmbunătăţirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară.

Pe zona de material rulant, sunt prevăzute peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive şi 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reşedinţă de judeţ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.

La metrou, în atenţia noului Guvern se află: Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai, Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu, Magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon, dar şi extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane şi reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 şi viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă.

În sectorul aerian, Guvernul propus are în vedere dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi dezvoltarea terminalelor cargo, iar pe naval proiectul Fast Danube – decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj pe sectorul comun România – Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje şi la un tonaj mai ridicat al navelor şi barjelor în cea mai mare parte a anului, precum şi parteneriate între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, autorităţile navale şi cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii.

Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei. Traiectoria vizează 110 miliarde lei

Deficitul bugetar cash trebuie redus la aproximativ 127 miliarde lei, iar, conform estimărilor de lucru, traiectoria trebuie să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde lei în etapa următoare, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea la capitolul Finanţe, scrie Agerpres.

„România a pornit de la un deficit ESA de 9,3% din PIB în 2024, şi l-a redus la 7,9% ESA, respectiv 7,65% cash la finalul anului 2025. Deficitul bugetar cash trebuie redus de la aproximativ 146 miliarde lei, la aproximativ 127 miliarde lei, iar, conform estimărilor de lucru, traiectoria trebuie să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde lei în etapa următoare”, se menţionează în document.

Astfel, Ministerul Finanţelor va avea, în următorii ani, un rol central în consolidarea stabilităţii economice a României, în reaşezarea finanţelor publice pe baze sustenabile şi în crearea unui cadru fiscal bugetar predictibil pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi investitori. România trebuie să continue procesul de consolidare fiscal-bugetară, cu încadrarea în ţinta de deficit bugetar stabilită pentru acest an (6.2% din PIB), se arată în document.

Astfel, se are în vedere continuarea proceselor de consolidare fiscal-bugetară prin aprobarea unui buget pe anul 2027, în vederea menţinerii angajamentelor asumate în cadrul Planului Bugetar Structural pe Termen Mediu. Acest proces va fi realizat printr-o abordare responsabilă, graduală şi credibilă, care să combine disciplina bugetară cu menţinerea unui nivel realist al investiţiilor publice.

De asemenea, Ministerul Finanţelor va coordona elaborarea unor bugete realiste, construite pe prognoze prudente, pe prioritizarea cheltuielilor şi pe o mai bună evaluare a impactului economic şi social al politicilor publice, obiectivul fiind ca evoluţia cheltuielilor recurente, inclusiv a celor sociale, să fie integrată într-un cadru bugetar predictibil, sustenabil şi compatibil cu angajamentele europene ale României.

Un obiectiv major cuprins în programul de guvernare va fi evitarea acumulării unor presiuni bugetare care afectează stabilitatea economică, creşterea costurilor de finanţare şi crearea unui mediu nefavorabil investiţiilor. În acest sens, Guvernul va urmări crearea unui climat economic stabil, fără surprize fiscale pentru mediul de afaceri şi fără schimbări bruşte care afectează deciziile de investiţii.

Documentul menţionează că beneficiile consolidării trebuie să se vadă prin scăderea inflaţiei, acces mai bun la finanţare, creşterea investiţiilor private şi atractivitate mai mare pentru investitori. Corecţia fiscală este construită gradual, pentru a evita o ajustare bruscă asupra economiei reale.

„Obiectivul rămâne reducerea deficitului fără întreruperea investiţiilor publice şi fără deteriorarea capacităţii de finanţare a economiei. Continuarea consolidării fiscale va fi susţinută prin controlul cheltuielilor curente, prioritizarea investiţiilor, creşterea colectării şi reducerea risipei administrative”, se arată în programul de guvernare.

Ministerul Finanţelor va menţine un control strict al cheltuielilor bugetare, în special în zona cheltuielilor curente şi a noilor angajamente bugetare, astfel încât procesul de ajustare a deficitului să fie susţinut până în 2031. Va fi menţinută tendinţa de reducere a cheltuielilor de personal pentru a permite politici salariale echitabile, fără creşteri ad-hoc nesustenabile.

Totodată, Ministerul Finanţelor va continua procesul de modernizare a administraţiei fiscale, prin digitalizarea relaţiei stat-contribuabil, creşterea colectării, reducerea evaziunii fiscale şi orientarea controalelor către zonele cu risc ridicat. Accentul va fi pus pe protejarea contribuabililor corecţi, pe simplificarea conformării fiscale şi pe aplicarea echitabilă a regulilor existente.

În paralel, ministerul va contribui la reforma administraţiei publice prin analiza cheltuielilor raportate la performanţă, reducerea risipei, creşterea eficienţei utilizării fondurilor publice şi corelarea alocărilor bugetare cu rezultatele obţinute.

„Cheltuielile publice trebuie să fie justificate prin impact real, iar investiţiile trebuie prioritizate în funcţie de maturitate, utilitate şi capacitatea de finalizare”, se precizează în document.

Potrivit sursei citate, Guvernul va continua procesul de descentralizare a finanţelor publice, prin întărirea capacităţii autorităţilor locale de a gestiona resurse pentru dezvoltare. Transferul de resurse către administraţiile locale va fi corelat cu responsabilitatea în utilizarea fondurilor, capacitatea administrativă, nevoile reale ale comunităţilor şi prioritizarea investiţiilor locale cu impact economic şi social.

Ministerul Finanţelor va avea un rol esenţial în pregătirea următorului ciclu financiar european, astfel încât resursele europene disponibile României să fie integrate coerent în politica bugetară, în priorităţile de investiţii şi în strategia de dezvoltare economică.

„Direcţiile de acţiune ale Ministerului Finanţelor vor fi corelate cu angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Semestrul European, Pactul de stabilitate şi creştere şi obiectivele de convergenţă economică ale României. Prin aceste măsuri, Ministerul Finanţelor va contribui la consolidarea încrederii în economia românească, la reducerea vulnerabilităţilor fiscale şi la crearea unui cadru predictibil pentru dezvoltare, investiţii şi creştere economică sustenabilă”, se subliniază în document.

Premierul desemnat Adrian Veştea a depus, duminică, la Parlament, lista Cabinetului şi programul de guvernare pe care le propune. Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se vor reuni pentru a stabili calendarul dezbaterii şi votării Guvernului Veştea.

AI Giga Factory pe energie nucleară

Profitul companiilor din energie, repartizat într-un fond de investiţii

Legislaţia ce obligă companiile de stat să emită, anual, dividende se abrogă.

Profitul companiilor din energie va fi repartizat într-un fond de investiţii în domeniul energetic şi va fi abrogată legislaţia prezentă care obligă companiile de stat să emită dividende anual, conform programului de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea, scrie Agerpres.

Potrivit sursei citate, Ministerul Energiei, în colaborare cu alte instituţii guvernamentale, va iniţia şi propune o serie de măsuri şi reforme ample, menite să transforme sectorul energetic al României, să stabilizeze preţurile, să combată ineficienţele şi să asigure securitatea energetică pe termen lung.

„Aceste reforme vizează multiple aspecte ale sectorului, de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii şi promovarea noilor tehnologii”, se menţionează în document.

Astfel, în ceea ce priveşte restructurarea şi optimizarea companiilor şi instituţiilor din subordine, Ministerul Energiei a iniţiat un plan amplu de reorganizare a portofoliului său de companii.
Va continua optimizarea costurilor şi managementului şi se va stopa angajarea nespecificată.

Sunt prevăzute şi fuziuni şi reorganizări strategice, cum ar fi Electrocentrale grup cu Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) sau Institutul de Cercetare şi Inginerie pentru mine pe lignit cu Complexul Energetic Oltenia.

Potrivit programului de guvernare, se va efectua o analiză de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală şi companie de stat, pentru a susţine propunerile de desfiinţare/eficientizare şi va continua reforma guvernanţei corporative, urmând să se asigure profesionalizarea şi independenţa managementului companiilor de stat, în conformitate cu ghidul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, şi să fie implementat un tablou de bord cu indicatori de performanţă.

„Aceasta include recrutarea deschisă a conducerilor, fără politizare şi introducerea contractelor de performanţă. Se vizează reducerea numărului membrilor consiliilor de administraţie şi eliminarea posturilor politizate”, precizează sursa citată.

Un alt obiectiv prevăzut în programul premierului propus este continuarea reducerii risipei, prin introducerea de normative de cheltuieli, implementarea unui tablou de bord privind indicatorii de performanţă, evaluarea anuală a membrilor executivi şi neexecutivi şi uzarea de toate prerogativele autorităţii tutelare pentru a revoca membrii care nu îşi ating indicatorii de performanţă. Se vor elimina primele de vacanţă şi alte beneficii nejustificate şi se va urmări reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii (cu excepţia investiţiilor).

Ministerul Energiei gestionează entităţi aflate în dificultate, precum Compania Naţională a Huilei – S.A. Petroşani (faliment), RADET (faliment) şi Complexul Energetic Oltenia (plan de restructurare). În această privinţă, documentul prevede renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pentru a corela închiderea capacităţilor pe cărbune cu construirea de noi capacităţi pe gaze naturale, fotovoltaice şi stocare, restructurarea Electrocentrale Craiova prin finalizarea actualizării SF pentru noul grup pe gaz, implementarea soluţiei tehnice de trecere pe motoare termice şi CAF-uri pentru iarna 2026-2027 şi trecerea Electrocentrale Craiova la autoritatea locală (Primăria Craiova).

Un act punct din programul de guvernare face referire la creşterea capacităţilor de producţie şi diversificarea mixului energetic. În acest sens, România vizează creşterea producţiei interne pentru a reduce dependenţa de importuri şi a asigura securitatea energetică.

Pe partea de energie nucleară se are în vedere retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă şi construcţia unităţilor 3 şi 4, dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), cu încurajarea unei industrii locale pentru lanţul de furnizare, construirea primei instalaţii de detritiere din Europa la CNE Cernavodă, transformând România într-un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu (investiţie cu Coreea de Sud), soluţii financiare disruptive precum obligaţiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacţionabile şi formarea unui consorţiu nuclear internaţional.

În sectorul de petrol şi gaze, priorităţile sunt valorificarea zăcămintelor de gaze din Neptun Deep şi Caragele pentru dublarea producţiei de gaze începând cu 2027 şi construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (de exemplu: Işalniţa – 850 MW, Turceni – 475 MW, Iernut – 430 MW, Midia – 80 MW şi Mintia – 1734 MW).

La capitolul energie regenerabilă (eoliană şi solară) se are în vedere instalarea a peste 5.000 MW eolian şi solar şi 3000 MWh capacităţi de stocare până în 2027, susţinute din PNRR şi FM, dezvoltarea energiei eoliene offshore şi definirea perimetrelor de concesionare, construirea de parcuri fotovoltaice şi stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unităţi miniere, finanţarea investiţiilor în întregul lanţ de producţie al bateriilor, celulelor şi panourilor fotovoltaice, identificarea surselor pentru finanţarea mineritului de litiu şi neodim pentru dezvoltarea unei
industrii naţionale de producţie a bateriilor şi turbinelor eoliene.

Referitor la energie hidroelectrică, obiectivele vizează finalizarea investiţiilor hidroenergetice sistate sau întârziate (de exemplu: AHE Jiu, Răstoliţa, Cerna Belareca, Olt, Câineni, Racoviţa, Lotrioara, Surduc-Siriu, Paşcani) şi construirea şi finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj (CHEAP) în zonele cu potenţial.

În ceea ce priveşte energia din cărbune, vor fi implementate tehnologiile BAT (Best Available Techniques) şi CCS (Carbon Capture and Storage) în industria extractivă a cărbunelui şi în producţia de energie, cu deduceri fiscale stimulative (acestea includ captarea şi stocarea CO2 direct în mine, producţia de hidrogen din cărbune cu CCS şi extracţia de minerale critice din cărbune), vor fi modernizate centralele pe cărbune pentru a funcţiona hibrid cu biomasă, hidrogen şi energie solară şi se vor pune în conservare unele exploatări de lignit şi termocentrale pe cărbune pentru a constitui o rezervă de capacitate în situaţii excepţionale, subvenţionate ca obligaţie de serviciu public, cu asigurarea sursei de finanţare.

Programul de guvernare mai prevede investiţii semnificative pentru modernizarea şi extinderea reţelelor energetice, dublarea capacităţii de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiţii la Transelectrica.

Alte obiective sunt: dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale de către Transgaz (2,5 miliarde de lei); creşterea interconexiunilor cu pieţele vecine şi interconectarea strategică cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea pieţelor de energie şi gaze naturale; continuarea proiectelor pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi extinderea reţelelor de gaze naturale, aprobate sau anunţate în diverse faze de contractare sau construire prin Programul naţional „Anghel Saligny”; modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din
marile oraşe (de exemplu: Bucureşti, Craiova, Constanţa, Arad, Râmnicu Vâlcea).

Pe de altă parte, Ministerul Energiei vizează o piaţă transparentă şi competitivă, cu preţuri corecte şi protecţie pentru consumatori. Pentru aceasta, vor fi dezvoltate mecanisme astfel încât consumatorii să înţeleagă modul de calcul al tarifelor şi să fie protejaţi de abuzuri, va fi stimulată concurenţa prin implementarea mecanismului de piaţă tip market maker, va fi realizată o reformă a componentelor de cost, cu propuneri pentru scăderea preţului final al energiei electrice prin reformarea componentelor structurale (de exemplu: implementarea tarifului binom pentru activitatea de distribuţie, achizitor unic pentru CPT).

Totodată, vor fi consolidate reglementările care impun companiilor energetice să ofere servicii de înaltă calitate, cu facturare transparentă şi mecanisme rapide de soluţionare a plângerilor,vor fi prioritizate investiţiile în stocare pentru prosumatori şi vor fi adaptate legislaţia şi actele normative subsecvente în vigoare, cu privire la producerea de energie regenerabilă, astfel încât autorităţile locale care deţin în proprietate centrale electrice fotovoltaice să poată deveni prosumatori şi să deconteze excedentul de energie produsă către consumatorii vulnerabili.

Se mai propune şi digitalizarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei şi integrarea responsabilităţilor pentru operaţiunile offshore. Soluţiile includ platformă AI pentru predicţia reglementărilor, contracte reglementare pe termen lung şi un consiliu consultativ public-privat pentru reglementări.

Măsurile de debirocratizare, digitalizare şi guvernanţă vizează digitalizarea proceselor prin dezvoltarea de platforme digitale automate pentru autorizări (reducerea timpului de la luni la zile) şi pentru luarea deciziilor strategice, urmând să fie implementată o platformă digitală unică pentru toate serviciile publice, simplificarea reglementărilor prin codificarea domeniului energiei şi asanarea legislativă şi digitalizarea infrastructurii energetice, incluzând contorizarea inteligentă şi migrarea tuturor datelor în cloudul privat guvernamental.

În vederea securităţii cibernetice în energie va fi înfiinţat un Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) şi vor fi create echipe SOC (Security Operations Center) şi CSIRT (Computer Security Incident Response Team ) la nivelul companiilor naţionale, vor fi utilizate de soluţii disruptive precum Digital Twin pentru optimizarea infrastructurii, materiale inteligente pentru retrofitting, robotică pentru întreţinere şi stocare gravitaţională în infrastructura veche.

De asemenea, va fi implementată o soluţie de AI GIga Factory care utilizează energia nucleară ca sursă.

DIGITALIZARE

Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare

Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, atingerea mediei UE în ceea ce priveşte gradul de digitalizare al statului, precum şi reducerea considerabilă a risipei în zona de achiziţii software şi hardware şi flexibilizarea cadrului achiziţiilor publice de tehnologie, sunt câteva dintre obiectivele cuprinse în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea şi echipa sa pe domeniul „Digitalizare, comunicaţii, IT”.

Printre alte obiective generale enumerate se află: poziţionarea României ca lider regional în domeniile inteligenţei artificiale şi securităţii cibernetice; prioritizarea dezvoltării proiectelor în zona tehnologiilor emergente; asigurarea utilizării limbilor minorităţilor naţionale şi a limbilor de circulaţie internaţională în platformele digitale din administraţia publică, conform prevederilor legale, scrie Agerpres.

Documentul menţionat prezintă şi câteva rezultate aşteptate până în 2027: echivalent DESI + 15 puncte (România în media din UE, raportat la starea deceniului digital); Firma într-o zi – o zi de la înfiinţarea unei firme până la emiterea primei facturi; funcţionalizarea şi extinderea platformei naţionale pentru telemedicină; 50% din serviciile publice complet digitalizate; plus 15% productivitate în IMM-urile digitalizate; 50% din administraţia publică să aibă competenţe digitale de bază; cinci milioane de cetăţeni cu identitate digitală; standardizare clară pentru echipamente şi costuri.

Totodată, alte obiective asumate sunt: 40% reducere la costurile cu licenţele IT – fără risipă, fără achiziţii de dragul achiziţiei; acord guvernamental cu platforme de licenţiere – eficienţă, claritate, transparenţă; operaţionalizarea platformei naţionale de interoperabilitate şi a registrelor de bază digitalizate; operaţionalizarea Punctului digital unic şi dezvoltarea portofelului digital (e-wallet); indicatori clari de urmărire a evoluţiei acestor obiective; popularea cloud-ului guvernamental cu aplicaţii migrate din instituţiile centrale ale statului, conform unui plan de migrare.

Printre alte acţiuni prioritare se regăsesc: crearea unei biblioteci de building blocks cu module software reutilizabile, care să fie preluate ca atare pentru dezvoltări software similare la nivelul multor instituţii publice (acum, fiecare dezvoltă de la zero lucruri aproape identice); foi de parcurs pentru migrarea autorităţilor centrale şi locale în cloudul guvernamental şi pentru debirocratizarea serviciilor publice; prioritizarea serviciilor publice esenţiale pentru transpunerea în serviciu electronic; consolidarea securităţii cibernetice la nivel instituţional; consolidarea huburilor de inovare digitală.

Se pune accent şi pe: transparenţă şi implicare civică – platforme pentru consultare publică online, bugetare participativă şi feedback civic; publicarea de date deschise (open data) pentru dezvoltatori, ONG-uri şi presă; colaborare mai strânsă între stat, universităţi şi companii din domeniul tehnologiei; alfabetizare digitală pentru vârstnici şi persoane vulnerabile, cu sprijinul bibliotecilor şi ONG-urilor; programe naţionale de formare digitală pentru angajaţii din administraţie şi mediul privat, cu măsurarea randamentului.

Premierul desemnat mizează pe „poziţionarea României ca lider regional în domeniul AI în cadrul UE şi NATO, cu rol activ în infrastructura digitală strategică europeană, prin aplicarea la finanţarea disponibilă de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea celor 5 gigafactories din UE”.

În program se mai prevede: actualizarea catalogului naţional al serviciilor publice, cu toate serviciile administraţiei centrale (12 luni) şi adoptarea cadrului legislativ (3 luni); crearea registrului instituţiilor/autorităţilor/entităţilor publice (12 luni); operaţionalizarea Registrului aplicaţiilor informatice pentru serviciile publice (12 luni); operaţionalizarea Platformei naţionale de interoperabilitate (PNI) şi finanţarea interconectării cu celelalte registre de bază; autentificarea prin metodă unică (ROeID şi/sau carte electronică de identitate) în toate platformele informatice ale statului; reglementarea standardelor de lucru pentru fluxuri digitale în administraţia publică.

Premierul desemnat şi echipa sa vor, în acelaşi timp, să ia măsuri pentru: simplificarea reglementărilor prin codificarea domeniului energiei şi asanarea legislativă; digitalizarea infrastructurii energetice, incluzând contorizarea inteligentă şi migrarea tuturor datelor în cloudul privat guvernamental; securitatea cibernetică în energie – înfiinţarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) şi crearea de echipe SOC şi CSIRT la nivelul companiilor naţionale; implementarea unei soluţii de AI GIga Factory care utilizează energia nucleară ca sursă etc.

Protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi creşterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă

Protejarea puterii de cumpărare a populaţiei, creşterea salariului minim de la 1 iulie 2026 şi sprijinirea categoriilor vulnerabile se numără printre obiectivele generale cuprinse în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea pe domeniul „Muncă, familie, tineret şi solidaritate socială”.

Documentul mai prevede obiective ce vizează compensarea efectelor inflaţiei asupra persoanelor cu venituri reduse, mamelor, veteranilor şi persoanelor cu dizabilităţi, alături de modernizarea serviciilor publice de ocupare, stimularea angajării tinerilor, combaterea muncii nedeclarate prin actualizarea legislaţiei muncii în acord cu realităţile economice şi consolidarea dialogului social şi a negocierii colective.

De asemenea, se are în vedere digitalizarea sistemului public de pensii pentru eficienţă şi acces facil la servicii, promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi prin angajare asistată şi tehnologii adaptate, dar şi asigurarea accesului echitabil al tinerilor la educaţie, locuire şi iniţiative antreprenoriale.

Un alt obiectiv vizează consolidarea protecţiei copilului prin intervenţii digitale, prevenţie şi profesionalizarea personalului.

În zona de reforme, documentul prevede realizarea şi implementarea noii legi a salarizării unitare în sectorul public, „cu respectarea principiilor echităţii, transparenţei, sustenabilităţii financiare şi a dialogului social în conformitate cu cerinţele din Planul Naţional şi Redresare şi Rezilienţă”.

Alte reforme prevăzute în document vizează: implementarea şi monitorizarea Planului de acţiune pentru promovarea negocierilor colective 2026-2030 şi elaborarea Strategiei Naţionale Anti-Sărăcie pentru perioada 2028-2034, cu 3 milioane de euro din fonduri europene.

În document se mai menţionează tot la capitolul reforme: transpunerea şi implementarea Directivei UE 2024/2831 pentru protejarea lucrătorilor în ceea ce priveşte munca pe platforme digitale; clarificarea muncii dependente şi combaterea utilizării abuzive a formelor independente de activitate; transferul unor atribuţii şi competenţe în domeniul tineretului, către consiliile judeţene şi consilii locale, precum şi a resurselor necesare exercitării acestor atribuţii, resurse umane financiare şi materiale şi elaborarea Legii tineretului, respectiv crearea unui cadru juridic unitar şi coerent care să reglementeze drepturile, responsabilităţile şi sprijinul acordat tinerilor.

În domeniul ocupării sunt prevăzute şase măsuri, prima dintre ele vizează o subvenţie de 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni dacă angajează părinţi cu trei sau mai mulţi copii. De asemenea, sunt prevăzute prime 1.000 lei/lună pentru mame active pe piaţa muncii, respectiv pentru femei cu trei sau mai mulţi copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni); posibilitate legală pentru bunici angajaţi de a beneficia de concediu în locul părinţilor. „Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viaţă, în special în contextul în care părinţii revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează şi valorizarea rolului activ al bunicilor în viaţa copilului şi în echilibrul familial”, se arată în document.

O altă măsură în domeniul ocupării vizează revenirea părinţilor în muncă part-time cu păstrarea indemnizaţiei 50% – contract maximum patru ore pe zi cu jumătate din indemnizaţie, pentru stimularea inserţiei pe piaţa muncii şi asigurarea unui echilibru adecvat între viaţa profesională şi responsabilităţii de părinte.

Documentul mai prevede şi extinderea acordurilor bilaterale între România şi alte ţări şi se operaţionalizează sistemul de înregistrare a acestora în platforma www.workinromania.gov.ro, precum şi implementarea şi monitorizarea Programului Primul Loc de Muncă în vederea facilitării tranziţiei tinerilor de la educaţie la ocupare şi reducerea numărului de tineri NEET.

În domeniul muncii şi dialogului social, se prevede reorganizarea ANC şi consolidarea rolului comitetelor sectoriale e conform OCDE, combaterea hărţuirii la locul de muncă prin armonizarea cu Convenţia OIM 190/2019 şi aplicarea mecanismului predictibil de stabilire a salariului minim adecvat, prin implementarea Directivei UE 2022/2.041 transpuse în legislaţia din România.

De asemenea, o altă măsură vizează combaterea muncii la negru/gri prin eliminarea formelor mascate de angajare. „Stoparea fenomenului actual de promovare a unor forme mascate de ocupare precum microîntreprinderi, persoane fizice autorizate sau contractele de drepturi de autor”, se precizează în document.

Potrivit documentului, se doreşte adoptarea unui pachet legislativ de mobilitate pentru angajaţi, la nivel naţional, prin regândirea sistemului de facilităţi pentru angajaţi pentru a permite mobilitatea forţei de muncă în ţară şi integrarea tinerilor pe piaţa muncii, respectiv acordarea de sprijin pentru transport, cazare, integrare tineri şi reveniţi.

În domeniul muncii şi dialogului social se menţionează şi un audit participativ la cheltuieli publice cu implicarea sindicatelor, patronatelor şi societăţii civile. Documentul face referire la crearea unui mecanism democratic de control care poate identifica risipele şi propune corecţii, fără a compromite calitatea serviciilor oferite cetăţenilor. Măsura răspunde atât cerinţelor de responsabilitate fiscală, cât şi celor de implicare activă a comunităţii în deciziile care le afectează direct viaţa.

Alte măsuri prevăzute: revederea regimului sancţionator, pentru întărirea disciplinei în zona de respectare a drepturilor salariaţilor şi de relaxare a regulilor de autorizare şi funcţionare a companiilor, echilibrarea relaţiei stat-angajator printr-un sistem de sancţiuni mai coerent, care să apere drepturile salariaţilor, dar să nu sufoce mediul privat cu birocraţie excesivă; consolidarea negocierii colective la nivel naţional; modernizarea Inspecţiei Muncii pentru consolidarea protecţiei salariaţilor, creşterea conformării cu legislaţia muncii şi eficientizarea activităţilor de control şi prevenţie.

Pensiile vor fi indexate din 2027, iar sistemul CNPP va fi digitalizat integral

Indexarea pensiilor începând cu anul 2027, digitalizarea totală a serviciilor pentru pensionari şi dezvoltarea a 2.000 de servicii sociale integrate în mediul rural sunt printre obiectivele avute în vedere de Cabinetul Veştea în programul de guvernare pe domeniul „Muncă, familie, tineret şi solidaritate socială”.

Potrivit documentului, Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) va implementa un sistem informatic integrat care va permite digitalizarea completă a serviciilor pentru pensionari, inclusiv prin introducerea „eTalonului”. Totodată, autorităţile intenţionează să digitalizeze arhivele CNPP şi să dezvolte instrumente avansate de analiză şi predicţie pentru deciziile strategice în domeniul pensiilor – analiză date pentru decizii strategice şi scenarii „what-if” pentru condiţii date.

În paralel, programul prevede investiţii în infrastructura tehnică a CNPP, prin implementarea unui sistem de tipărire în cadrul instituţiei care va avea echipamente de imprimare şi scanare, software de management şi integrare cu soluţia ECM, servicii de mentenanţă.

În domeniul asistenţei sociale, una dintre cele mai importante măsuri este lansarea proiectului „Autostrada asistenţei sociale rurale”, care urmăreşte dezvoltarea a 2.000 de servicii integrate medicale, sociale şi educaţionale în comune.

Programul include şi reforma sistemului de asistenţă socială, cu accent pe simplificarea accesului la beneficii şi servicii, dezvoltarea centrelor de zi şi a serviciilor de îngrijire pentru vârstnici, precum şi sprijinirea persoanelor fără adăpost.

De asemenea, guvernul Veştea îşi propune să finalizeze, până la termenul-limită din PNRR (31 august 2026), 124 de centre de zi pentru copii şi 41 de centre de zi pentru persoane vârstnice, precum şi operaţionalizarea a 50 de servicii comunitare şi 28 de servicii noi comunitare în acest context.

Documentul prevede şi modernizarea serviciului de urgenţă pentru copii „119”, prin introducerea unui sistem digital de alertare „NextGen 119”, precum şi elaborarea unei noi Strategii naţionale privind drogurile şi adicţiile pentru perioada 2027-2031, o nouă viziune echilibrată sănătate-justiţie în coordonare, prin Agenţia Naţională pentru Coordonare şi Politici în Domeniul Drogurilor şi Adicţiilor (ANPCDDA).

Programul mai include măsuri de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie, programe de formare adaptate pentru specialiştii şi îngrijitorii informali care lucrează cu persoanele vârstnice şi dezvoltarea unor centre de reabilitare pentru persoanele dependente, cu accent pe cu accent pe incluziune şi combaterea stigmatizării.

Capitalizarea BID va fi majorată în acest an cu cel puţin 100 milioane euro

Banca de Investiţii şi Dezvoltare va fi consolidată ca principal instrument financiar strategic al statului român pentru mobilizarea capitalului privat, susţinerea investiţiilor, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi dezvoltarea competitivităţii economiei, iar capitalizarea iniţială de 3 miliarde de lei va fi majorată în acest an cu cel puţin 100 milioane euro, prin componenta de împrumut aferentă PNRR, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea la capitolul Finanţe.

„Mai mult, aceste resurse vor fi suplimentate şi prin mandate specifice, conform O.U.G. nr 8/2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică şi creşterea investiţiilor productive şi a competitivităţii precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar. Astfel, în bugetul de stat sunt prevăzute sume de 1 miliard de lei care vor putea fi acordate în nume si cont stat de către BID prin instrumente de garantare şi creditare (inclusiv prin structurarea de instrumente prin preluarea activităţii în nume şi cont stat de
la Exim Banca Româneasca precum si scheme de ajutor de stat atat pentru sprijinirea investitiilor romanilor din Diaspora in Romania cât şi pentru sprijinirea creşterii competitivităţii economice”, se menţionează în document.

Potrivit sursei citate, BID va avea un rol central în tranziţia de la finanţarea bazată predominant pe granturi către instrumente financiare moderne, cu efect de multiplicare: garanţii, cofinanţare, blended finance, co-investire, partajarea riscului, finanţări combinate cu granturi şi asistenţă tehnică.

În perspectiva Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, BID va funcţiona ca platformă naţională pentru instrumentele financiare aferente programelor europene, continuării PNRR, Fondului European de Competitivitate, InvestEU şi altor iniţiative dedicate competitivităţii, tranziţiei verzi, securităţii economice şi dezvoltării industriale.

„În etapa actuală, BID implementează sau pregăteşte instrumente relevante pentru economie: Garanţia de Portofoliu pentru IMM-uri, cu plafon alocat de 6,16 miliarde lei şi peste 95% cotă de piaţă acoperită prin intermediari financiari; garanţii individuale pentru proiecte publice şi companii subordonate, cu 2,2 miliarde lei disponibili; creditare directă pentru sectorul public şi
infrastructură, cu portofoliu în pregătire de peste 450 milioane lei; instrumente din fonduri europene pentru IMM-uri şi investiţii regionale, cu alocări de aproximativ 233 milioane euro prin Fondul de Participare Regional şi aproximativ 189 milioane euro prin Fondul de Participare Tranziţie Justă”, se precizează în programul de guvernare.

Acesta mai prevede că, în baza OUG nr. 8/2026, BID va implementa, în numele şi contul statului, programe de finanţare, garantare şi investiţii pentru reducerea constrângerilor de finanţare în sectorul public şi privat. Printre acestea se numără „Diaspora Investeşte Acasă”, cu buget de 100 milioane euro pentru perioada 2026-2029, programul pentru creşterea competitivităţii şi convergenţei regionale, cu buget de 500 milioane euro pentru perioada 2027-2032, instrumente dedicate agriculturii, autorităţilor locale, operatorilor de servicii publice şi proiectelor finanţate din fonduri europene.

BID va avea un rol important şi în utilizarea Fondului de Modernizare, prin instrumente financiare dedicate eficienţei energetice, securităţii energetice, decarbonizării industriei, modernizării reţelelor de distribuţie şi stocare şi reducerii consumului energetic. De asemenea, va contribui la instrumentul combinat grant-credit din Fondul Social pentru Climă, cu o alocare estimată de 300 milioane euro pentru microîntreprinderi vulnerabile.

Pe lângă finanţare şi garantare, BID va dezvolta servicii de asistenţă tehnică pentru IMM-uri, autorităţi locale şi regionale, companii de utilităţi publice şi proiecte strategice, pentru creşterea maturităţii şi bancabilităţii proiectelor şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene.

Ministerul Finanţelor

Consolidarea capacităţii administrative a Ministerului Finanţelor, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Autorităţii Vamale Române, printr-o mai bună organizare a structurilor interne, clarificarea atribuţiilor între nivelul central, regional şi teritorial şi îmbunătăţirea coordonării instituţionale reprezintă unul dintre obiectivele avute în vedere de Guvernul Veştea la capitolul Finanţe.

Astfel, conform programului de guvernare publicat duminică seara, Ministerul Finanţelor îşi va întări rolul de centru de analiză, fundamentare şi coordonare a politicilor fiscal-bugetare, astfel încât deciziile publice să fie susţinute de date, evaluări de impact şi soluţii tehnice coerente.

În ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii Ministerului Finanţelor de prognoză bugetară, analiză macroeconomică şi evaluare a sustenabilităţii fiscal, obiectivul este ca noile politici fiscale şi bugetare să fie fundamentate riguros înainte de adoptare, pentru a evita măsurile nepredictibile, supraestimarea veniturilor, acumularea de presiuni bugetare şi apariţia unor dezechilibre care afectează stabilitatea economică.

Documentul prevede şi crearea unui punct unic naţional de clarificare fiscală pentru contribuabili, prin reformarea şi consolidarea activităţii de asistenţă contribuabili la nivelul Ministerului Finanţelor şi al administraţiei fiscale.

„Acest mecanism va asigura un tratament unitar al solicitărilor de clarificare formulate de mediul de afaceri şi de contribuabili, cu termene standard de răspuns, proceduri clare şi publicarea, în formă anonimizată sau agregată, a interpretărilor relevante pentru situaţiile recurente. Obiectivul este reducerea incertitudinii fiscale, prevenirea interpretărilor neunitare, creşterea conformării voluntare şi diminuarea riscului de litigii între contribuabili şi administraţia fiscală. Un sistem fiscal predictibil nu înseamnă doar reguli clare, ci şi aplicarea lor consecventă, transparentă şi egală pentru toţi contribuabilii”, se menţionează în program.

Referitor la reorganizarea ANAF din perspectiva structurii şi a proceselor, acesta menţionează că, din perspectiva coordonării este necesară o structură piramidală, în acest moment existând trei domenii (control, colectare şi trezorerie) care sunt organizate şi coordonate pe vertical pe tip „silozuri” (local, regional, central) şi care nu cooperează între ele. De aceea, se are în vedere centralizarea activităţii structurilor-suport la nivel central/regional al ANAF şi în coordonarea structurilor Ministerului Finanţelor.

Se va urmări şi centralizarea deciziilor pentru analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare fiscală şi controlul operativ şi inopinat, precum şi controlul fiscal la nivel de regiuni. Controlul fiscal va trebui să fie selectiv, documentat şi proporţional cu riscul, nu dispersat administrativ. Priorităţile operaţionale includ consolidarea capacităţii ANAF şi a Autorităţii Vamale Române în dosare complexe: evaziune fiscală, fraude de TVA, contrabandă, rambursări nejustificate şi diminuarea bazei de impozitare prin cheltuieli intra-grup care nu se justifică.

În zonele cu risc fiscal ridicat vor putea fi utilizate analize de risc şi metodologii de control comune cu autorităţile publice relevante, planuri dedicate, inclusiv pentru combustibili, legume-fructe, materiale de construcţii, jocuri de noroc şi operaţiuni cu risc de sub-declarare sau transfer artificial de profit.

Reducerea gap-ului de TVA se va realiza prin extinderea indicatorilor de risc, instrumente de digitalizare, detecţie timpurie a fraudei fiscale şi a riscurilor de intrare în insolvenţă, precum şi centralizarea analizei de risc la nivelul ANAF, concomitent cu sistarea rambursărilor de TVA în cazul suspiciunilor documentate de fraudă fiscală.

„Jaloanele europene relevante pentru ANAF şi Vamă şi implementarea măsurilor din cadrul PNRR vor viza întărirea integrităţii, îmbunătăţirea legislaţiei, utilizarea indicatorilor de risc fiscal în alocarea resurselor ANAF/Vamă şi stimularea salariaţilor în funcţie de gradul de colectare a creanţelor bugetare şi de realizarea planului de venituri. Reforma structurală a ANAF şi a AVR va include modificări legislative pentru creşterea gradului de respectare a obligaţiilor fiscale şi dezvoltarea unui sistem de tip bonus-malus corelat cu performanţa colectării la ANAF şi Vamă”, se subliniază în document.

Potrivit acestuia, creşterea colectării nu se va face prin presiune generalizată pe contribuabilii conformi, ci prin selecţie de risc, control eficient şi concentrarea resurselor instituţionale asupra marii evaziuni.

Pe de altă parte, reforma pentru creşterea încrederii contribuabililor în serviciile fiscale va viza: depolitizarea funcţiilor de conducere la nivel regional şi local şi organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcţiilor de conducere; reducerea cazurilor de exercitare cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante; introducerea utilizării de bodycam-uri de către inspectorii antifraudă şi de către personalul vamal în cadrul operaţiunilor de control cu risc fiscal ridicat; asigurarea integrităţii pentru inspectorii antifraudă şi personalul vamal; îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă contribuabili şi transformarea structurii într-un instrument de creştere a conformării voluntare.

Premierul desemnat Adrian Veştea a depus, duminică, la Parlament, lista Cabinetului şi programul de guvernare. Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se vor reuni pentru a stabili calendarul dezbaterii şi votării Guvernului Veştea.

Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preţ a medicamentelor

Creşterea performanţei spitalelor, a bazei de plătitori la Casa Naţionale de Asigurări (CNAS), creşterea ponderii medicamentelor generice, eficientizarea direcţiilor de sănătate publică şi reorganizarea centrelor de transfuzie sanguină se numără printre măsurile de reformă propuse în capitolul „Sănătate” al programul de guvernare al premierului desemnat Adrian Veştea.

Potrivit sursei citate, creşterea performanţei spitalelor se va realiza reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; plata în funcţie de performanţă pentru medici; optimizarea sporurilor la personalul din spitalele în funcţie de numărul de servicii medicale acordate; creşterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităţilor sanitare şi introducerea de criterii de performanţă pentru şefii de secţie; consorţii de spitale şi achiziţii comune pentru materiale primare la nivel judeţean/regional/naţional.

Baza de plătitori la Casa de Asigurări se va mări prin descurajarea acordării de concedii medicale fictive şi anume controale asupra medicilor şi beneficiarilor de concedii. Eficientizarea bugetului CNAS vizează reducerea centrelor de permanenţă din mediul urban; sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligaţia ca minimum 80% din personalul angajat să fie angajaţi cu normă întreagă; rezidenţii în sistem privat plătiţi parţial de unitatea medicală; desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfăşoară în timpul programului de lucru din sistemul public activităţi medicale în alte unităţi sanitare; convertirea unităţilor sanitare cu grad redus de ocupare şi servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare şi paliaţie.

Programul de guvernare mai prevede construirea/modernizarea şi dotarea centrelor comunitare medicale integrate în mediul rural şi oraşe mici, inclusiv servicii de telemedicină, de stomatologie şi de farmacie comunitară; dezvoltarea asistenţei medicale primare, respectiv a medicinii de familie; definirea şi finanţarea unui pachet de instalare şi de retenţie pentru medici, farmacişti şi asistenţi medicali în mediul rural; revizuirea pachetelor de servicii minimale şi de bază; dezvoltarea asistenţei ambulatorii de specialitate; reţea de centre de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate.

Creşterea capacităţii operative a structurilor sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi continuarea/finalizarea investiţiilor în spital şi clădiri noi din PNRR şi a spitalelor regionale Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova reprezintă o altă măsură inclusă în programul de guvernare.

Alte măsuri incluse în capitolul „Sănătate” al programul de guvernare sunt: dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice şi îngrijirile la domiciliu, o nouă politică de preţ a medicamentelor, accelerarea derulării programelor naţionale de screening, dezvoltarea de centre publice de paliaţie pentru copii, finalizarea Registrului profesioniştilor din sănătate, dezvoltarea asistenţei medicale comunitare şi a medicinii şcolare.

Potrivit programului de guvernare, sistemul sanitar va beneficia, printre altele, de o Strategie naţională de digitalizare şi e-Sănătate, de registre naţionale pentru principalele boli, de noi platforme informatice a asigurărilor de sănătate (PIAS), de operaţionalizarea dosarului electronic de sănătate de şi sistem naţional de securitate cibernetică şi protecţiei datelor din sănătate.

Construirea de 50 de centre respiro pentru persoane cu dizabilităţi şi vouchere de 8.000 de euro pentru tehnologii asistive

Integrarea persoanelor cu dizabilităţi în câmpul muncii prin parteneriate între instituţii publice şi mediul privat, lansarea unei platforme de angajare asistată, extinderea serviciilor şi acordarea de vouchere pentru tehnologii asistive sunt printre măsurile prevăzute în programul de guvernare pe domeniul „Muncă, familie, tineret şi solidaritate socială”.

Totodată, noul Executiv intenţionează să sprijine dezvoltarea a 45 de afaceri incluzive de tip unitate protejată autorizată, prin programul „START antreprenoriat dizabilităţi”.

Programul de guvernare prevede şi investiţii în serviciile sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, se propune dezvoltarea a 93 de centre de zi şi de recuperare neuromotorie şi construirea a cel puţin 50 de centre de tip respiro pentru persoanele adulte cu dizabilităţi.

O altă măsură vizează acordarea de vouchere pentru achiziţionarea de dispozitive asistive şi tehnologii de acces, prin programul „TECH ASSIST”. Potrivit documentului, 4.307 persoane ar putea beneficia de sprijin financiar de până la 8.000 de euro fiecare pentru creşterea gradului de autonomie şi incluziune socială.

Guvernul mai propune înfiinţarea unui cluster naţional şi a şapte huburi regionale dedicate dezvoltării şi promovării tehnologiilor, produselor şi serviciilor adresate persoanelor cu dizabilităţi, precum şi constituirea a 47 de echipe mobile pentru sprijin în luarea deciziilor şi tranziţia către o viaţă independentă.

La nivel legislativ, programul include revizuirea criteriilor de evaluare şi încadrare în grad de handicap pentru copii şi adulţi, în vederea aplicării unor standarde unitare la nivel naţional.

De asemenea, se propune lansarea programului „Localitate accesibilă”, care urmăreşte adaptarea instituţiilor şi clădirilor publice, precum şi a transportului public, pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilităţi.

La capitolul „Familie şi demografie”, noul Guvern îşi propune să oprească declinul demografic şi să stimuleze natalitatea printr-o strategie naţională dedicată creşterii populaţiei, care va include măsuri de sprijin pentru familii, extinderea accesului la educaţia timpurie şi consolidarea sistemului de protecţie a copilului.

Potrivit programului de guvernare, viitoarea Strategie naţională pentru creştere demografică are ca obiectiv stabilizarea şi, ulterior, creşterea populaţiei României, prin politici care să susţină familiile, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, stimularea natalităţii şi crearea unui mediu socioeconomic atractiv.

Una dintre principalele măsuri propuse în programul de guvernare vizează extinderea reţelei de creşe şi grădiniţe. În aceste scop, autorităţile intenţionează să crească numărul de creşe şi grădiniţe la nivel central şi local prin reabilitarea şi transformarea unor spaţii neutilizate, aflate în administrarea UAT-urilor, la parterul blocurilor ANL, pentru a sprijini accesul la educaţie timpurie.

În domeniul protecţiei copilului, programul prevede digitalizarea proceselor şi modernizarea sistemului de intervenţie în cazurile de abuz, neglijare, exploatare şi orice altă formă de violenţă asupra copilului, prin dezvoltarea unor platforme inteligente şi extinderea funcţionalităţilor numărului unic naţional 119.

De asemenea, se propune asigurarea unui mecanism de coordonare eficient pentru Strategia Naţională „Copii Protejaţi, România Sigură” şi pentru Planul naţional pentru garanţia europeană pentru copii, dar şi creşterea calităţii şi stabilităţii resursei umane din sistemul de protecţie specială a copilului, prin formare continuă, supervizare şi măsuri de motivare şi retenţie adaptate nevoilor din practică.

Capitolul dedicat tinerilor include finanţarea proiectelor organizaţiilor de tineret; realizarea de studii, cercetări şi analize în legătură cu nevoile şi aspiraţiile tinerilor; participarea tinerilor desemnaţi delegaţi de tineret la ONU lamproiecte interne şi internaţionale în legătură cu activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite; consultarea tinerilor în elaborarea, dezvoltarea şi implementarea politicilor, strategiilor şi iniţiativelor la nivel local, regional, naţional şi european.

Programul mai prevede lansarea campaniei „Pregătiţi pentru viaţă”, destinată pregătirii tinerilor instituţionalizaţi pentru viaţa de adult.

Totodată, autorităţile propun înfiinţarea unui comitet de monitorizare a Strategiei Tineret, cu participarea organizaţiilor reprezentative din domeniu.

Toate companiile cu pierderi mai mult de doi ani trebuie auditate extern

Toate companiile cu pierderi mai mult de doi ani trebuie auditate extern, iar numirile politice fără competenţă tehnică/economică vor fi eliminate, se prevede în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea şi echipa sa, la capitolul „Economie, antreprenoriat şi turism”.

Astfel, cabinetul Veştea propune la secţiunea „Guvernanţa corporativă la companiile de stat” să existe un audit extern obligatoriu + rating de performanţă, iar toate companiile cu pierderi mai mult de doi ani să fie auditate extern.

„Se introduce un sistem de rating (A-E) privind performanţa operaţională. Rezultatul determină: păstrare, redresare, lichidare, PPP sau listare parţială”, se scrie în document.

În privinţa profesionalizării conducerilor companiilor de stat, se mizează pe eliminarea numirilor politice fără competenţă tehnică/economică şi pe bonusurile de performanţă şi penalităţi reale în contractele de mandat.

O altă măsură se referă la „transformarea în centre de producţie de stat cu cerere garantată”, iar unele companii (din industria de apărare, minieră nonenergetică) să devină furnizori ai statului sau ai unor lanţuri europene de aprovizionare, cu contracte ferme.

Totodată, se intenţionează susţinerea dezvoltării unor campioni economici regionali în domenii strategice, prin politici comerciale active, investiţii şi parteneriate regionale.

Printre programele de dezvoltare sugerate se află: program strategic pentru producţia şi prelucrarea materiilor prime critice; un plan naţional de investiţii şi parteneriate strategice în producţie, logistică şi inovaţie în apărare; accelerarea accesării fondurilor europene pentru modernizarea capacităţilor de producţie din domeniul dual (civil şi militar); integrarea industriei de apărare în lanţurile europene de aprovizionare; un program dedicat pentru sprijinirea investiţiilor productive ale diasporei care se întoarce în ţară; crearea unui sistem de consultare constantă şi instituţionalizată cu mediul de afaceri în elaborarea politicilor publice.

De asemenea, se mizează pe: continuarea operaţionalizării organizaţiilor de management al destinaţiei (OMD); susţinerea investiţiilor în turismul balnear pentru valorificarea resurselor naturale ale României; susţinerea dezvoltării domeniilor schiabile care să absoarbă impactul economic în zonele aflate în tranziţie energetică; promovarea României ca destinaţie turistică în parteneriat cu mediul de afaceri şi autorităţile publice locale; susţinerea inovării şi a start-upurilor în tehnologie.

„Viziunea economică pune accent pe competitivitatea economiei şi pe creşterea producţiei în România. Programe guvernamentale pentru reindustrializarea ţării, crearea de locuri de muncă bine plătite şi sprijinirea companiilor româneşti, pentru a deveni lideri regionali. Implementarea măsurilor de relansare economică, creşterea investiţiilor productive şi a competitivităţii”, se subliniază în programul de guvernare.

Prioritizarea şi finalizarea proiectelor din programele naţionale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială

Prioritizarea şi finalizarea proiectelor din programele naţionale (PNDL, Anghel Saligny) reprezintă un obiectiv care se regăseşte în programul de guvernare al premierului desemnat, Adrian Veştea, alături de iniţierea unei foi de parcurs privind reforma administrativ-teritorială şi crearea unui punct unic GIS pentru o gestionare optimizată a investiţiilor.

Conform documentului, printre măsurile preconizate la capitolul Dezvoltare, Administraţie Publică, Lucrări Publice şi Reformă Administrativă se regăsesc evaluarea, prioritizarea şi finanţarea proiectelor din Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, în funcţie de disponibilităţile bugetare, reevaluarea şi prioritizarea proiectelor Companiei Naţionale de Investiţii, evaluarea indicatorilor pentru sustenabilitatea proiectelor (de exemplu, număr de locuitori, spor natural, număr de autorizaţii de construcţie), dar şi stimularea performanţei prin alocări în funcţie de gradul de încasare a impozitelor.

Programul prevede, totodată, analiza şi eficientizarea prioritizării investiţiilor din programele naţionale, precum şi introducerea cofinanţării UAT-urilor la anumite programe, în funcţie de capacitatea financiară a acestora (de exemplu, construirea de stadioane).

Prioritizarea şi finalizarea proiectelor din programele naţionale (PNDL, Anghel Saligny) ar urma să aibă loc în cadrul unui Program multianual pentru perioada 2025-2030.

Adoptarea Codului finanţelor publice locale, a Codului de procedură administrativă, revizuirea/modificarea/completarea Codului administrativ, precum şi elaborarea cadrului legislativ pentru legea Capitalei se regăsesc pe lista de măsuri preconizate a premierului desemnat Adrian Veştea.

Acesta îşi propune crearea unui punct unic GIS (Geographic Information System – Sistem Informatic Geografic) la nivelul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru toate domeniile (infrastructură/gaz/electricitate), în colaborare cu ministerul de resort, pentru o gestionare optimizată a investiţiilor şi creşterea calităţii construirii infrastructurilor de transport rutier, apă, gaze, precum şi a altor obiective de investiţii.

De asemenea, unul dintre obiectivele acestui program este iniţierea unei foi de parcurs privind reforma administrativ-teritorială, având ca primă etapă stimularea asocierii voluntare şi a cooperării între unităţile administrativ-teritoriale pentru furnizarea în comun a serviciilor publice şi realizarea investiţiilor, în vederea consolidării capacităţii administrative, creşterii eficienţei utilizării resurselor publice şi a absorbţiei fondurilor europene.

„Reforma va avea la bază evaluarea capacităţii administrative şi a nevoilor de dezvoltare ale comunităţilor locale, precum şi analiza unor opţiuni de consolidare administrativă”, precizează sursa citată.

Programul de guvernare al lui Adrian Veştea prevede şi finalizarea proiectelor din Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), C5, C10, C11, C15, modernizarea satului românesc prin realizarea consorţiilor administrative, programe naţionale de infrastructură judeţeană (asfaltarea drumurilor de pământ), de cadastru şi carte funciară, Programul naţional de dezvoltare metropolitan – Program multianual pe perioada 2026-2030, un program naţional de construcţii de interes public sau social, programe naţionale pentru construcţia de locuinţe pentru tineri şi locuinţe sociale.

Dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poştei Române

Dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poştei Române, dar şi continuarea clarificării statutului juridic al patrimoniului imobiliar al acestei companii de stat sunt două dintre ţintele cuprinse în programul de guvernare făcut public duminică seara de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea şi echipa sa.

De asemenea, se propune înfiinţarea unui Ghişeu universal prin interconectarea sistemelor informatice ale tuturor instituţiilor cu sistemele Poştei, pentru a furniza orice serviciu cetăţenilor, la orice oficiu poştal.

Alte obiective enunţate în document sunt: reducerea cheltuielilor statului prin centralizarea activităţilor de front-office la Poşta Română, care are deja infrastructura necesară pentru a deservi toţi cetăţenii; traininguri offline mobile – Caravana Digitalizării pentru că există o categorie largă de persoane fără competenţe digitale de bază – colaborare cu primării, biblioteci şi poştă.

Se va pune accent pe creşterea semnificativă a Poştei Române în cota naţională de piaţă a serviciilor poştale, dar şi pe consolidarea logistică în regiune prin interconectarea regiunilor României la fluxul internaţional de mărfuri, prin înfiinţarea de terminale multimodale de tip cargo aerian de către Poşta Română.

Dezvoltarea pieţei de capital româneşti ca sursă de finanţare pentru economie, printre obiective

Guvernul va sprijini utilizarea pieţei de capital pentru finanţarea companiilor româneşti, atragerea economiilor populaţiei către investiţii productive şi creşterea transparenţei companiilor la care statul deţine participaţii, fără afectarea controlului strategic al statului acolo unde acesta este necesar, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea la capitolul Finanţe.

„Măsurile pentru piaţa de capital vor include stimularea investiţiilor persoanelor fizice în acţiuni, inclusiv prin mecanisme de deducere a investiţiilor, precum şi sprijin pentru companiile care se listează la bursă. Miza este mobilizarea capitalului privat şi a capitalului românesc în investiţii productive, printr-o piaţă de capital mai adâncă, companii listate şi economisire pe termen lung pusă la lucru în economie”, se menţionează în document.

Potrivit sursei citate, pilonul II trebuie privit ca parte a arhitecturii de economisire pe termen lung, deoarece oferă protecţie suplimentară pentru viitorii pensionari şi constituie o sursă importantă de capital intern pentru economie. Astfel, dezvoltarea Pilonului II şi diversificarea investiţiilor vor fi corelate cu stabilitatea regulilor, administrarea prudentă şi dezvoltarea pieţei de capital.

„Sustenabilitatea sistemului public de pensii depinde de dinamica demografică, de numărul persoanelor active în economie şi de lărgirea bazei contributive. Soluţia structurală este creşterea ocupării, reducerea excepţiilor nejustificate, corelarea cu reforma salarizării şi predictibilitate fiscal-bugetară. Rolul Ministerului Finanţelor în politica de pensii este să asigure sustenabilitatea financiară, compatibilitatea cu bugetul şi credibilitatea angajamentelor pe termen lung”, se precizează în document.

Acesta mai prevede dezvoltarea unor mecanisme moderne de economisire şi investiţii pe termen lung pentru populaţie, inspirate din modelele internaţionale de succes, prin introducerea de stimulente fiscale şi financiare care să încurajeze direcţionarea economiilor către piaţa de capital, fonduri de investiţii, instrumente de pensii private şi alte vehicule investiţionale reglementate. Obiectivul este creşterea gradului de participare a populaţiei la finanţarea economiei reale, consolidarea culturii investiţionale şi mobilizarea capitalului autohton în sprijinul dezvoltării economice sustenabile.

O altă măsură vizează promovarea şi dezvoltarea unui cadru legislativ şi fiscal favorabil constituirii şi listării vehiculelor de tip Real Estate Investment Trust (REIT), în vederea stimulării investiţiilor în sectorul imobiliar, diversificării instrumentelor disponibile pe piaţa de capital şi facilitării accesului populaţiei şi investitorilor instituţionali la active imobiliare generatoare
de venituri.

Se mai are în vedere continuarea şi extinderea programelor de finanţare şi asistenţă tehnică destinate companiilor româneşti care urmăresc accesarea finanţării prin piaţa de capital, stimularea emisiunilor de obligaţiuni corporative şi municipale prin crearea unui cadru legislativ şi fiscal care să faciliteze utilizarea obligaţiunilor corporative şi municipale ca sursă alternativă de finanţare a investiţiilor, simplificarea procedurilor de acces la finanţare prin piaţa de capital pentru IMM-uri prin reducerea costurilor administrative şi simplificarea cerinţelor de conformare pentru întreprinderile mici şi mijlocii care accesează piaţa de capital şi extinderea programelor de educaţie financiară şi investiţională prin dezvoltarea unor programe naţionale de educaţie financiară pentru creşterea gradului de înţelegere a instrumentelor de economisire şi investiţii.

Modernizarea sistemului de irigaţii, creşterea producţiei interne şi reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii

Modernizarea sistemului de irigaţii, sprijinirea fermierilor şi procesatorilor români pentru creşterea producţiei interne şi reducerea importurilor de alimente sunt obiectivele cuprinse în programul de guvernare propus de premierul desemnat Adrian Veştea, la capitolul „Agricultură”.

În privinţa reformelor din acest sector, documentul prevede reorganizarea instituţiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel judeţean şi continuarea reorganizării administrative a agenţiilor din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Totodată, în funcţie de acordul Comisiei Europene, Guvernul ia în calcul unificarea agenţiilor de plăţi prin reorganizare administrativă.

Pe partea de dezvoltare, programul pune accent pe echilibrarea balanţei comerciale pentru produsele agroalimentare, prin programe de stimulare a producţiei şi extinderea capacităţilor de procesare. Continuarea finanţării investiţiilor în industria alimentară prin programul INVESTALIM şi a proiectelor aprobate destinate procesării prin Planul Naţional Strategic sunt alte măsuri prevăzute în document.

De asemenea, programul prevede sprijin pentru fermele de familie din sectorul suin şi pentru dezvoltarea fermelor avicole.

Potrivit programului de guvernare, vor fi continuate schemele de stimulare pentru producţia de legume, fructe şi cartofi, precum şi programul naţional strategic pentru procesare în sectorul de panificaţie.

Documentul include şi strategia de finanţare a infrastructurii principale şi secundare de irigaţii din România, prin creşterea suprafeţei irigabile.

În ceea ce priveşte finanţarea agriculturii, se doreşte regândirea programului AgroInvest, prin garantarea de către stat a creditelor pentru investiţii şi facilitarea accesului fermierilor la finanţare în condiţii avantajoase.

Programul mai propune îmbunătăţirea legislaţiei care reglementează agricultura ecologică, pentru creşterea încrederii consumatorului român în produsele provenite din acest sistem.

Crearea unei biblioteci digitale de proiecte de succes, măsură pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE

Crearea unei biblioteci digitale de proiecte de succes, cu exemple de investiţii finalizate, modele de implementare, costuri, indicatori şi lecţii învăţate, pentru replicarea proiectelor eficiente în alte comunităţi, reprezintă una dintre măsurile pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE propuse în programul de guvernare.

O altă măsură este accelerarea interoperabilităţii între platformele MIPE, ANAF, ONRC, SEAP, Revisal, cadastru şi alte baze de date publice, pentru verificări automate şi reducerea documentelor solicitate beneficiarilor.

Măsurile de simplificare cuprinse în document se referă la: extinderea utilizării mecanismelor de costurile simplificate (SCO) şi testarea finanţării nelegată de costuri (FNLC); utilizarea pe scara largă a instrumentelor financiare (economii de timp şi resurse, mobilizare capital suplimentar); sisteme simplificate de concentrări tematice şi cadru de performanţă (indicatori), orientare bazată pe rezultat, nu pe proces în negocierea programelor.

Se are în vedere, totodată, digitalizarea şi automatizarea proceselor de gestionare a fondurilor europene, de la stabilirea criteriilor de eligibilitate şi a factorilor de evaluare, la evaluare şi contractare, modificarea contractelor, la verificarea documentaţiei.

În program se vorbeşte şi de conectarea programelor europene cu nevoile reale ale mediului privat, prin consultări periodice cu patronatele, camerele de comerţ, clusterele, investitorii şi băncile, pentru ca apelurile de proiecte să finanţeze investiţii cu cerere reală în economie.

Articole recomandate