Program de guvernare: USR propune aplicarea „Zero taxe pe salariul minim”

17 10. 2021
bani euro 445567

„Reducerea impozitării muncii prin aplicarea „Zero taxe pe salariul minim”. Statul desfăşoară o politică antimuncă prin supraimpozitarea salariilor. Povara fiscală pe salariile mici este în România printre cele mai mari din Europa. De aceea, avem cea mai ridicată rată de sărăcie în muncă din toată Europa. Munca la negru sau la gri a prins o amploare semnificativă tocmai din cauza acestei politici greşite. Propunem implementarea programului de guvernare cu un sector – pilot în care să fie aplicat principiul zero taxe pe salariul minim”, se spune în documentul citat de Agerpres.

Termenul pentru implementarea aceste măsuri este ianuarie 2022.

O altă măsură vizează simplificarea generalizată a raportării fiscale şi a modului de plată a impozitelor datorate: birocraţie fiscală corelată cu talia firmei; reducerea poverii administrative pentru IMM-uri; modificarea procedurii de decontare a indemnizaţiilor aferente concediilor medicale suportate de angajatori prin compensarea contravalorii concediilor medicale datorate contribuabilului din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) cu sumele datorate de contribuabil pentru Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor Sociale; eliminarea declaraţiilor 060 şi 061, eliminarea obligaţiei de obţinere a Codului de Înregistrare Fiscală special pentru punctele de lucru cu peste 5 salariaţi şi eliminarea plăţii diferenţiate a impozitului pe salarii; debirocratizarea procedurilor legate de casele de marcat (reducerea documentelor cu privire la achiziţia casei de marcat, modificarea legislaţiei privind arhivarea, cu privire la: păstrarea documentelor, precum: registrul special timp de 10 ani, memoria fiscală 10 ani, raportul Z 5 ani, jurnalul electronic 5 ani, rola-jurnal 2 ani, simplificarea birocraţiei registrului special şi de înlocuire a memoriei fiscale); simplificarea regimul declarativ derogatoriu la ANAF pentru firmele suspendate temporar la ONRC prin preluarea de către ANAF a informaţiilor de la ONRC privind suspendarea activităţii societăţilor comerciale, eliminarea procedurii de aprobare a regimului derogatoriu de la ANAF, eliminarea obligaţiilor pentru societăţile suspendate de a depune declaraţiile fiscale şi a situaţiile financiare anuale pe perioada suspendării, dat fiind faptul că sumele declarate sunt nule).

Tot aici USR propune eliminarea Registrului entităţilor/unităţilor de Cult - condiţie pentru deductibilitatea sponsorizării din impozit. De asemenea, se propune ierarhizarea regulilor de interpretare şi aplicare a legii fiscale într-o succesiune subordonată, conform căruia ambiguităţile sau neclarităţile cu privire la normele fiscale sau faptele impozabile să profite contribuabilului printr-o prezumţie care trebuie răsturnată prin probe de către stat.

Programul USR în domeniul Finanţelor presupune reforma ANAF şi transformarea ei într-o instituţie solidă, modernă şi de încredere, performantă şi inteligentă, cu soluţii digitale integrate, care utilizează la maximum datele şi informaţiile disponibile:

Astfel, se doreşte eliminarea declaraţiilor fiscale care nu sunt necesare; automatizări astfel încât să fie evitată depunerea de declaraţii fiscale. Spre exemplu, dacă autoritatea fiscală are informaţii că un contribuabil se află într-o anumită situaţie din declaraţiile depuse deja de acesta, schimbările în vectorul fiscal să fie operate automat, fără a mai fi nevoie ca acel contribuabil să depună o declaraţie prin care să solicite modificarea în vectorul fiscal, modificare ce este oricum obligatorie, nu opţională; simplificarea declaraţiilor fiscale; comunicarea automată între bazele de date ale autorităţilor astfel încât să fie evitate depunerile de declaraţii despre acelaşi eveniment la mai multe autorităţi; simplificarea plăţilor care se fac către autorităţi. înfiinţarea unei baze de date în care să fie disponibile rapoartele de inspecţie fiscală împreună cu soluţiile date în urma contestaţiilor depuse, precum şi cu soluţiile instanţelor de judecată.

Programul presupune introducerea în legislaţie de bonusuri acordate persoanelor fizice care aleg să facă plăţi anticipate de impozit, dar şi introducerea în legislaţie de bonusuri acordate contribuabililor care în urma inspecţiilor fiscale nu au diferenţe de impozite şi contribuţii calculate.

Totodată, se propune unificarea procedurii de înregistrare în SPV cu cea de înregistrare privind depunerea declaraţiilor fiscale, eliminând dubla înregistrare a contribuabilului pentru depunere de declaraţii electronice prin Formularul 150 şi pentru înregistrarea contribuabilului în Spaţiul Privat Virtual.

Un alt punct vizează transparenţa cheltuielilor publice: prezentarea bugetului, a execuţiei bugetare şi a folosirii împrumuturilor în format deschis şi pe platforme de navigare bugetară utilizabile uşor şi inteligibile de oricine; transparentizarea tuturor achiziţiilor publice prin publicarea tuturor contractelor care presupun bani publici, într-o platformă uşor de folosit şi în care informaţia se caută electronic.

Conform documentului, se doreşte implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administraţiei publice centrale şi locale care să permită transparenţă deplină a cheltuielilor publice, îmbunătăţirea clarităţii şi coerenţei procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale şi adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calităţii serviciilor publice oferite, creşterea responsabilităţii şi a eficienţei utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiţii reale între proiectele propuse a fi finanţate şi susţinerea performanţei.

O altă măsură prevăzută în programul de guvernare vizează extinderea analizei cheltuielilor publice la nivelul tuturor ministerelor şi integrarea rezultatelor în procesul bugetar.

În document se menţionează că repartizarea banilor publici către autorităţile locale se va face pe baza unui set de criterii transparente şi obiective, evitandu-se astfel alocările bugetare pe criterii politice. Publicarea lunară a datelor privind contractele derulate de autorităţile publice locale, inclusiv prin PNDL – sume contractate, beneficiari, stadiul lucrării, data estimată de finalizare şi recepţie etc;

USR doreşte reducerea deficitului prin diminuarea cheltuielilor statului: reducerea aparatului administrativ; eliminarea sinecurilor; desfiinţarea agenţiilor inutile (spre exemplu, Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului); oprirea programelor care risipesc bani publici; transparentizarea şi alinierea salariilor din sistemul public prin eliminarea sporurilor arbitrare.

Potrivit sursei citate, se are în vedere dezvoltarea pieţei de capital prin simplificarea/clarificarea reglementărilor şi a accesului la piaţă, consolidarea BVB şi asigurarea armonizării cu Piaţa Europeană de Capital.

Programul prevede şi extinderea deductibilităţii fiscale pentru cotizaţiile la Pilonul 3, inclusiv pentru produsul pan – european de pensii (PEPP); reducerea TVA pentru energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii casnici şi non – casnici pe o perioadă de 6 luni; credit fiscal pentru întreprinderi în cuantumul a jumătate din creşterea facturii la energie şi gaze naturale; introducerea conceptului de amprentă fiscală, ca totalitate a dărilor fiscale care se plătesc de către o întreprindere şi ca urmare a ei (inclusiv impozite şi contribuţii reţinute la sursă, TVA etc.); întărirea responsabilităţii fiscal-bugetare prin actualizarea legilor privind finanţele publice şi responsabilitatea fiscal-bugetară şi prin introducerea bugetării participative şi a celei multianuale pentru investiţiile publice în infrastructură.

De asemenea, în program se menţionează consolidarea statutului de piaţă emergentă a Bursei de Valori Bucureşti şi dezvoltarea acesteia prin sprijinirea activă a listării de noi companii: simplificarea procedurilor de înfiinţare a fondurilor de investiţii.

Totodată, programul vizează înfiinţarea băncii naţionale de dezvoltare pentru facilitarea accesului la finanţare şi fonduri europene în relaţie cu instituţiile financiare europene prin înlocuirea instituţiilor de garantare (Eximbank, FNGCIMM şi FRC) ale statului român preexistente.

O altă măsură are în vedere reformarea sistemului fiscal-bugetar pentru a evita spirala îndatorării şi pentru a asigura menţinerea ratingului de ţară, prin apelarea la finanţări de tipul plasamentelor private – funcţie de oportunităţi şi prin dezvoltarea pieţei titlurilor de stat pentru populaţie utilizarea PPP ca mecanism alternativ de finanţare.

În ceea ce priveşte aderarea la Zona Euro, documentul semnalează că obiectivul principal al României îl reprezintă creşterea convergenţei reale cu economiile europene.

„Convergenţa reală se poate atinge în final prin adoptarea de către România a monedei Euro. Un prim pas îl reprezintă aderarea la ERM II ce ar reduce variabilitatea cursului de schimb, contribuind la stabilitatea monetară a României”, se arată în programul de guvernare, care propune aderarea în mecanismul ERM II în anul 2025.