Program guvernare – Fonduri europene 2028-2034. Unde se vor duce proiectele mari de investiţii

Adaugă-ne ca sursă preferată

„România intră în noul cadru financiar cu priorităţi definite pe sectoare: transport; energie; competitivitate economică; digitalizare; sănătate; educaţie; apă şi canalizare; dezvoltare urbană şi regenerare regională; apărare şi infrastructură cu dublă utilizare. Pentru fiecare sector, reforma şi investiţia sunt programate împreună. Concentrăm resursele pe proiecte mari, integrate şi cu impact. Evităm fragmentarea finanţărilor şi apelurile mici, greu de administrat şi cu efect redus”, se arată în program.

Potrivit sursei citate, Guvernul intenţionează să stabilească, împreună cu ministerele de resort, un număr restrâns de reforme prioritare, care vor fi corelate cu investiţiile finanţate din fonduri europene, scrie Agerpres.

Aceste reforme vor ţine cont de recomandările specifice de ţară, de obiectivele privind aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi de nevoile administraţiei şi economiei.

Fiecare reformă va avea o instituţie responsabilă, un calendar de implementare şi indicatori de rezultat, notează sursa citată.

Documentul precizează că reformele care vor condiţiona accesul la fonduri europene trebuie să fie fezabile, astfel încât să nu afecteze viitoarele rambursări.

Totodată, programul prevede pregătirea din timp a proiectelor pentru perioada 2028-2034.

„Construim din timp un portofoliu naţional şi regional de proiecte mature, cu documentaţii tehnice, avize, analize cost-beneficiu şi calendar realist. România trebuie să înceapă perioada 2028-2034 cu proiecte pregătite, nu cu întârzieri de programare”, se menţionează în document.

Programul prevede şi continuarea investiţiilor strategice începute în perioada 2021-2027 sau prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în domeniile transporturilor, sănătăţii, alimentării cu apă şi canalizării şi energiei.

De asemenea, evaluarea utilizării fondurilor europene ar urma să ţină cont nu doar de gradul de absorbţie, ci şi de rezultatele investiţiilor, respectiv infrastructura finalizată, capitalul privat atras, locurile de muncă create, îmbunătăţirea serviciilor publice şi reducerea decalajelor regionale.