Program guvernare Tomac: reorganizare ANAF; teste de integritate pentru antifraudă; dotarea Armatei, achiziţii prin SAFE; analiză video asistată de AI la Poliţie

Economie și mediul de afaceri

„România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 miliarde euro și o creștere reală de doar 0,7% – cea mai slabă din regiune – iar INS a confirmat recesiunea tehnică (două trimestre consecutive de scădere, T4 2025: -1,9%). Inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026 – locul 1 în UE la scumpirea alimentelor – cursul a atins maximul istoric de 5,2180 lei/euro, iar randamentul titlurilor de stat la 10 ani (7,38%) este dublu față de Grecia și Bulgaria. Mediul de afaceri a absorbit în 2025-2026 cel mai sever șoc fiscal post-aderare; încrederea se reconstruiește prin predictibilitate, nu prin noi rotații de taxe”.

Măsuri:

1. Scoring fiscal pozitiv pentru contribuabili

2. Precompletarea Declarației Unice – extindere. Se continuă pilotul început în 2026 și se extinde la toate categoriile PFA, cu impact direct asupra unui milion de plătitori. Ținta asumată este precompletarea pentru toate categoriile de PFA până la declarația aferentă anului fiscal 2027, cu rată de corecție sub 5%.

3. Audit extern + rating A-E pentru companii de stat cu pierderi peste 2 ani

4. Oprirea salariilor 13-14 și a bonusurilor nejustificate în companii deținute 100% de stat

5. Consultare instituționalizată permanentă cu mediul de afaceri

6. Prelungirea termenului TVA 9% pentru apartamentele contractate

7. Creșterea deductibilității contribuției la Pilon 3

8. Turism. Mărirea bugetului de promovare multianual a României ca destinație turistică, de la minimum 10 milioane de euro pe an în primii 3 ani şi 20 de milioane începând cu anul 4, pentru a putea susține campanii de promovare multianuale pe piețele țintă cu publicarea indicatorilor de rezultat.

9. Îmbunătățirea cadrului legal pentru IMM-uri

• fără taxe la constituire și procedură simplificată de înregistrare;

• înregistrare exclusiv on-line;

• impozit 0 pe venit;

• cifra de afaceri de maximum 20.000 de euro;

• posibilitatea ţinerii contabilităţii în partidă simplă;

• depunerea unui singur document la ANAF;

• la împlinirea vârstei de 18 ani de către asociatul unic sau unul dintre asociaţi/administrator, SRL de Exerciţiu devine SRL sau se radiază.

Reforme structurale: Se listează pachete minoritare, se închid companiile de stat cu pierderi cronice și se aplică o lichidare «inteligentă» cu valorificarea activelor. Cadrul OUG 109 + Pachetul II se operaționalizează deplin.

Finanțe publice

Măsuri pe termen scurt:

1. Centru național de răspuns pentru fiscalitate Asistență contribuabili la nivelul MF, cu termene standard și răspunsuri publice – se reduce incertitudinea pentru mediul de afaceri. Răspunsurile devin opozabile administrației (regim de soluție fiscală anticipată simplificată), cu termen standard de 30 de zile; raport public anual privind întrebările frecvente și timpii de răspuns.

2. SAF-T + e-Factura B2C – extindere și consolidare

3. e-Sigiliu generalizat pentru tranzitul de mărfuri Se generalizează în 18 luni, cu raportare semestrială publică a randamentului (valoarea mărfurilor sigilate, diferențele de taxe recuperate).

4. Combaterea evaziunii pe sectoare prioritare

5. Bodycam și teste de integritate pentru antifraudă și vameși

6. Trasabilitate financiară pentru tranzacții online

Reforme structurale

1. Reorganizarea piramidală a ANAF

Se centralizează analiza de risc și controlul fiscal la nivel central/regional și se renunță la modelul silozurilor actuale. Este un jalon PNRR vechi, finalizat doar parțial.

2. Unitate centrală de prognoză bugetară + Consiliul Fiscal consolidat

3. Cadru de bugetare pe obiective

Se corelează alocările bugetare cu rezultate cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie. Este o reformă silenţioasă, dar transformativă. Se derulează un pilot pe 2-3 ministere de linie începând cu primul buget elaborat de noul guvern; extinderea este graduală, cu evaluare publică anuală a pilotului.

Energie

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Hormuz înfățișează vulnerabilitatea piețelor globale de energie. Prețul barilului de petrol (Brent) a crescut la 118 USD/baril în luna aprilie 2026, înainte de a se stabiliza în jurul a 95-100 USD/baril, iar piața globală a țițeiului continuă să fie volatilă pe măsură ce negocierile pentru încheierea conflictului se desfășoară. România înregistrează unele dintre cele mai ridicate prețuri medii la energie electrică din UE pe piața spot (108 EUR/MWh în 2025) și printre cele mai ridicate pentru consumatorii casnici (289 EUR/MWh) și industrie (228 EUR/MWh) în S2 2025. Acest lucru accentuează sărăcia energetică, erodează competitivitatea industriei și alimentează inflația.

Măsuri

1. Prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie: Menținerea prețului carburanților la pompă într-un interval suportabil prin continuarea și ajustarea schemei de sprijin în funcție de evoluția cotației petrolului, în cazul în care este necesar. Menținerea legislației în vigoare de protejare a consumatorilor casnici de gaze naturale până în martie 2027 și evaluarea acesteia în primul trimestru al anului 2027, când va fi disponibilă producția din zăcământul Neptun Deep.

2. Creșterea capacității de producție și stocare a energiei pentru asigurarea securității energetice:

3. Valorificarea prosumatorilor

4. Investiții în transportul și distribuția de energie electrică și gaze naturale – coloana vertebrală a sistemului energetic

5. Revizuirea Legii consumatorului vulnerabil

6. Dezvoltarea Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili

7. Ghișee energetice pentru cetățeni

Reforme structurale

1. Dezvoltarea reactoarelor 3+4 Cernavodă + retehnologizare U1

2. Valorificarea Neptun Deep

3. Reforma redevențelor și creșterea capacității ANRMPSG

4. Coridorul Vertical și rolul de hub regional al României 5. Energie eoliană offshore în Marea Neagră

Sănătate

‘Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate și a noii Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate trebuie tratată ca infrastructură critică națională: minimum 80% dintre furnizorii publici conectați în primul an, minimum 50% dintre pacienți cu acces activ la propriul dosar electronic în primii doi ani și 100% interoperabilitate între medicina de familie, ambulatoriu, spital, CNAS și DSP’, se arată în document.

Reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă trebuie făcută etapizat, se arată în programul propus de premierul desemnat.

Astfel, obiectivul poate fi o reducere de peste 20% până în 2030, în paralel cu dezvoltarea spitalizării de zi, ambulatoriilor, centrelor de recuperare, îngrijirilor paliative și serviciilor la domiciliu.

Totodată, prevede documentul, paturile trebuie convertite în servicii utile: recuperare, paliație, îngrijire cronică, centre de diagnostic rapid și ambulatorii integrate.

‘Finalizarea celor trei spitale regionale (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) trebuie menținută ca prioritate strategică, cu jaloane intermediare clare pentru perioada 2028 – 2029. România trebuie să dezvolte cel puțin un centru public de referință pentru chirurgie cardiovasculară pediatrică dedicat copiilor cu malformații cardiace congenitale, capabil să ofere diagnostic prenatal și postnatal, tratament intervențional, chirurgie cardiacă, terapie intensivă cardiovasculară pediatrică și urmărire pe termen lung’, mai prevede programul de guvernare.

O altă măsură se referă la introducerea unui sistem național de audit pentru infecţiile intraspitaliceşti (IAA) cu ținte clare: raportare lunară standardizată, minimum 90% dintre spitalele publice conectate la sistem în primul an, audit extern anual pentru spitalele mari.

‘Ținta trebuie să fie interconectarea digitală a tuturor DSP-urilor în maximum 12 luni și raportare standardizată din toate spitalele publice în maximum 18 luni. Fără DSP-uri operaționale, statul nu poate preveni, nu poate interveni rapid și nu poate fundamenta politici publice reale’, subliniază documentul.

Implementarea unui pachet de instalare și retenție pentru medici în rural, cu bonificație de instalare, locuință de serviciu, buget de practică, dotări minimale, acces la telemedicină, asistent comunitar și sprijin administrativ, implementarea unui program multianual de reînnoire a parcului de ambulanțe, care să includă realizarea unui audit național al flotei în primele șase luni, înlocuirea anuală a minimum 10 – 15% din vehiculele depășite, standardizarea dotărilor, digitalizarea sistemului de dispecerizare și integrarea fluxurilor de date cu unitățile de primiri urgențe, centrele de permanență și spitalele de destinație reprezintă alte priorități.

O altă măsură importantă se referă la dezvoltarea chirurgiei robotice și a tehnologiilor medicale avansate, prin consolidarea centrelor de excelență și evaluarea acestora pe baza unor indicatori obiectivi de performanță, inclusiv numărul de cazuri tratate, rata complicațiilor, durata spitalizării, reinternările, costul per caz, rezultatele funcționale, gradul de satisfacție al pacienților și capacitatea de formare a specialiștilor.

Dezvoltarea progresivă a unei rețele de centre comunitare, corelate cu cele 200 de centre comunitare integrate asumate în programele de investiții și cu dezvoltarea a 2.000 de servicii comunitare integrate pe zona social-medicală, asigurarea serviciilor de medicină de familie, asistență comunitară, stomatologie, farmacie comunitară, telemedicină, prevenție, vaccinare și consiliere, prin centre comunitare integrate din rural și orașe mici, sunt sunt două dintre reformele structurale propuse.

‘Politica medicamentului trebuie să includă HTA predictibil (Health Technology Assessment, printr-un proces clar, transparent și cu termene ferme prin care medicamentele noi sunt evaluate pentru compensare, scurtarea duratei de introducere la compensare), stimulente pentru generice și biosimilare, producție autohtonă pentru medicamente critice și achiziții transparente. Planul național trebuie să urmărească minimum 4.000 de paturi de paliație și dezvoltarea unei rețele integrate cu ambulatorii de paliație și echipe mobile pentru îngrijiri la domiciliu. Cel puțin o structură funcțională de paliație, conectată cu spitalele, medicina de familie, serviciile sociale și DSP în fiecare județ’, se mai arată în document.

Reforma administrativ-teritorială este prioritatea ‘zero’ a programului de guvernare, fiind ‘precondiția’ pentru ca celelalte capitole să funcționeze – stipulează programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac.

‘România este singura țară din UE care nu a realizat o reformă administrativ-teritorială la standarde europene. Reașezarea structurii teritoriale (regiuni funcționale cu personalitate juridică, praguri minime de viabilitate pentru unitățile administrativ-teritoriale, redistribuire de competențe și resurse fiscale) este condiția necesară pentru orice reformă sectorială durabilă – administrație, sănătate, educație, fonduri europene, dezvoltare locală’, se arată în programul de guvernare.

Potrivit documentului, România are peste 3.000 de unități administrative, dintre care ‘sute fără resursele minime pentru servicii publice de bază’.

‘Cele opt regiuni de dezvoltare actuale sunt instrumente statistice fără personalitate juridică – nu pot reprezenta România direct la Bruxelles, nu pot concentra investiții la scară. Decalajele între județe au crescut între 2020 și 2025. Reformele realizate de Polonia 1998, Cehia, Franța (mille-feuille) și Germania oferă patru modele documentate. Fereastra politică 2026 – 2028 este singura realistă pentru pregătirea și asumarea unei reforme la această scară. Reforma administrativ-teritorială nu este o linie de buget sau o măsură sectorială – este precondiția pentru ca celelalte capitole ale programului să funcționeze. ‘Codul Finanțelor Publice Locale’ presupune UAT-uri cu capacitate de a gestiona bugete multianuale. Absorbția fondurilor europene 2028 – 2034 presupune autorități regionale cu personalitate juridică, capabile să contracteze, iar reforma sănătății presupune un nivel intermediar real. De aici decizia politică: reforma administrativ-teritorială trece înaintea tuturor capitolelor’, se subliniază în programul de guvernare al Cabinetului Tomac.

În primele șase luni de la preluarea mandatului vor avea loc constituirea Grupului de Lucru Interinstituțional (GLRAT), un audit al situației actuale în care se vor cartografia cele peste 3.000 de UAT-uri după populație, capacitate fiscală, suprafață, acces la servicii publice, scenarii alternative de reorganizare și serii de întâlniri în toate cele opt regiuni cu primari, președinți de Consilii Județene, mediul de afaceri, asociații profesionale.

Potrivit acestui capitol, înainte de implementarea reformei administrativ-teritoriale se va întruni consensul politic, iar cele opt regiuni statistice ca regiuni administrative cu personalitate juridică, autoritate fiscală și competențe reale vor avea modelul polonez ca referință principală.

‘Pragurile minime de populație și capacitate administrativă sub care UAT-urile fuzionează sau se asociază obligatoriu se vor calibra tehnic, nu politic’, se mai arată în programul de guvernare.

‘Reforma nu desființează identități. Zonele cu identitate etnică, lingvistică sau geografică particulară (Secuime, Maramureș, Dobrogea, Delta) primesc statut adaptat. Cadrul tehnic include de la început regula că reforma respectă identitățile, nu le contestă’, se detaliază în program.

Apărare

Consolidarea securității la Marea Neagră, dotarea Armatei și achiziții prin programul european SAFE se numără printre prioritățile Apărării din programul de guvernare al Cabinetului condus de Eugen Tomac, documentul urmând să fie depus duminică în Parlament.

Programul menționează angajamentul sporit al României în vederea asigurării proiecției unei Europe mai puternice într-o Alianță mai puternică, alături de creșterea graduală a bugetului României în linie cu angajamentele asumate de țara noastră la Summitul NATO de la Haga (2025).

Potrivit programului de guvernare, se utilizează instrumentul SAFE, precum și alocările bugetare în creștere pentru dotarea Armatei Române; se modernizează bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu în vederea asigurării unei prezențe aliate substanțiale.

De asemenea, se întărește prezența și capacitatea națională de reacție, prin extinderea cadrului de exerciții și întărirea cooperării inter-instituționale și se urmărește consolidarea pe dimensiunea apărării a Parteneriatelor strategice ale României, în special cu SUA, dar și cu ceilalți aliați europeni.

Un rol special va fi acordat asigurării securității Flancului estic, securității la Marea Neagră și cooperării industriale.

Se are în vedere de asemenea continuarea dezvoltării Hub-ului de instruire F-16 de la Fetești, cu obiectivul de a crește numărul de piloți instruiți și atragerea statelor aliate și partenere în procesul de instruire.

Totodată, se urmărește finalizarea în termen a achizițiilor prin instrumentul SAFE, anume se va monitoriza cu prioritate modalitatea de derulare a contractelor semnate pentru evitarea întârzierilor de capabilități critice.

De asemenea, este subliniată implicarea în cadrul inițiativelor UE menite să întărească securitatea României, în complementaritate cu eforturile la nivel NATO, acțiune sistematică pentru consolidarea Flancului Estic prin instrumente UE concrete și un răspuns instituțional prompt pentru o conectivitate rapidă la inițiativele UE.

Programul de guvernare abordează reforma sistemului de recrutare și creșterea coeziunii și atractivității în cariera militară: digitalizare, atragere de experți IT, recrutare orientată pe competențe; înființarea unui departament de inovare la nivelul MApN, prin utilizarea resurselor deja existente, și completarea curriculei din instituțiile de învățământ militar cu accent pe tehnologii emergente (inteligența artificială, quantum).

De asemenea, este menționat Programul Rezervist Voluntar – rezerva națională ca pilon al rezilienței; eficientizarea și creșterea participării prin pachet de stimulente clare; pregătirea adecvată a centrelor de instruire.

Conform programului de guvernare propus, se extinde cooperarea cu aliații riverani de la Marea Neagră (Bulgaria și Turcia) în cadrul Inițiativei MCM Black Sea (deminare).

În ceea ce privește reformele structurale în domeniu, este reiterată creșterea graduală a cheltuielilor de apărare spre 5% PIB până în 2035, cu 3,5% din PIB pentru achiziții militare și 1,5% pentru domenii conexe, precum infrastructura.

Nivelul este de 2,42% PIB în 2026, cu o calendarizare anuală obligatorie a creșterilor ulterioare.

Se actualizează Programul ‘Armata României 2040’ și Planul multianual de înzestrare, adaptând continuu structura de forțe a Armatei Române prin integrarea lecțiilor învățate la nivel aliat și asigurând livrarea la timp a țintelor de capabilități asumate de România în cadrul NATO.

Totodată, se prevede adaptarea continuă a cadrului legislativ în domeniul apărării la provocările de securitate actuale și se creează un mecanism transparent de relaționare cu industria de apărare pentru a permite interacțiunea eficientă în vederea informării permanente cu privire la nevoile de înzestrare a Armatei României.

Este menționată în programul de guvernare modernizarea și eficientizarea procesului de achiziții pentru apărare prin simplificarea procedurilor birocratice interne, introducerea unui regim special pentru capabilități critice, precum sisteme împotriva dronelor și senzori.

‘Se impune digitalizarea fluxurilor și standardizarea cerințelor tehnice. Orice modificare trebuie să aibă în vedere principiile transparenței și respectului față de cheltuielile publice. Se elaborează o strategie la nivelul MApN în domeniul spațial, domeniu operațional al NATO aflat în plină expansiune’, precizează documentul.

MAI

Programul de guvernare al Cabinetului Tomac prevede măsuri pentru creșterea siguranței rutiere, existența unui portal MAI unic, dar și accelerarea implementării cărții electronice de identitate.

Pe termen scurt (12-18 luni), în domeniul Afacerilor Interne, este vizată reducerea criminalității și a accidentelor prin utilizarea noilor tehnologii și analizei predictive.

Sistemul electronic de monitorizare a traficului rutier e-SIGUR urmează să fie extins la nivelul autorităților publice locale. Programul de guvernare prevede: implementarea monitorizării automate a vitezei medii și prioritizarea comunicării în materie rutieră, atât între instituții cât și cu cetățenii, prin intermediul sistemelor online.

Guvernul propus mai susține un program național de integrare a camerelor video în sistemele Poliției Române și dezvoltarea de instrumente de analiză video asistată de inteligență artificială.

Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică urmează să fie modernizat pentru a utiliza monitorizarea electronică în situațiile din competența Administrației Naționale a Penitenciarelor și Direcției Naționale de Probațiune.

Un alt obiectiv este consolidarea capabilităților pentru contracararea criminalității din mediul online, concomitent cu campanii de informare a populației. Totodată, urmează să fie consolidate capacitățile de investigații financiare și de anchete digitale.

Programul mai include implementarea unor programe de prevenire a consumului de droguri, în special în unitățile de învățământ și în mediile frecventate de tineri.

Portalul unic MAI va permite creșterea numărului de servicii disponibile online cu privire la identitatea persoanei, călătorie și pașapoarte, șoferi și vehicule, acte/avize și alte servicii ale ministerului.

Totodată, va fi accelerată implementarea Cărții Electronice de Identitate și va fi dezvoltat ecosistemului D4eID. De asemenea, urmează să fie pusă în circulație, în anul 2026, Cartea Electronică de Identitate pentru românii fără domiciliu în România.

Vor continua programele de dotare cu mijloace de mobilitate și tehnologie de supraveghere a frontierei de stat (inclusiv drone, senzori și capacități de analiză video).

Platforma WorkinRomania.gov.ro va fi operaționalizată și integrată în activitatea autorităților cu responsabilități în gestionarea forței de muncă străine.

Guvernul propus mai vizează creșterea capacității de răspuns la dezastre și situații de urgență. În acest sens, urmează să fie modernizat sistemul RO-ALERT și să se desfășoare exerciții anuale de protecție civilă.

Prin implementarea proiectelor din cadrul SAFE va crește capacitatea operațională a structurilor MAI în domenii precum: protecția și siguranța populației sau răspunsul la situații de urgență.

Programul de guvernare prevede și elaborarea unei hărți naționale de risc pentru siguranță internă, actualizată anual, care va sta la baza distribuției resurselor umane și a mijloacelor operaționale în funcție de evoluția criminalității și a factorilor de risc.

Este vizată de asemenea o reformă a resursei umane MAI. Astfel, va fi elaborat un ghid al carierei ‘clar și predictiv, bazat pe integritate și profesionalism’. Vor fi revizuite condițiile legislative și procedurale pentru recrutarea accelerată de specialiști IT, criminalistică digitală și analiză de date. Totodată, se va introduce un sistem modern de evaluare a performanței și se va moderniza sistemul de pregătire.

Educaţie

15% din bugetul de stat pentru Educaţie până în 2030

Printre măsurile pe termen scurt se numără: profesia didactică – salarizare, formare, merit, reforma carierei didactice şi predictibilitate pentru profesori, salarii decente (corelate cu cele din sănătate) şi angajarea să se facă pornind de la un venit echivalent cu salariul mediu net. Cea de a doua măsură include între altele selecţie şi promovare pe criterii meritocratice; program naţional de pregătire iniţială şi continuă pentru cadrele didactice centrat pe valori şi pe o educaţie reflexivă (cu elemente de psihopedagogie, etică şi gândire critică), profesionalizarea leadershipului educaţional: formare pentru directori, urmată de selecţie prin concurs, program naţional pentru atragerea resursei umane de calitate în mediul rural şi zonele vulnerabile.

O altă măsură se referă la reducerea abandonului şi a analfabetismului funcţional, măsură care ar include investiţii majore în educaţia timpurie în rural – creşe, formarea educatorilor – pentru egalizarea şanselor, generalizarea programului „Masă sănătoasă în şcoli”, „Şcoală după şcoală”, 8:00 – 17:00 cu cadru legal clar, creşterea numărului şi profesionalizarea consilierilor şcolari; formare pentru educaţia copiilor cu cerinţe speciale.

De asemenea, o altă măsură se referă la depolitizare şi management de calitate. Aici este vorba despre concursuri reale pentru directori, pe criterii clare de merit, contracte cu indicatori de performanţă, reorganizarea şi profesionalizarea inspectoratelor şcolare, mărirea autonomiei şcolilor – administrativă, financiară şi curriculară; încurajarea pilotării, catalog electronic + formulare unice de raportare. Printre argumente se află cel potrivit căruia se reduce birocraţia profesorilor – o măsură vizibilă în interiorul şcolii, cu cost relativ mic.

Programul de guvernare Tomac mai cuprinde, la capitolul „Educaţie şi cercetare”, măsuri precum universităţi relevante, digitale şi internaţionale şi cercetare cu finanţare predictibilă, respectiv stabilirea unor domenii prioritar-strategice naţionale, cum ar fi inteligenţa artificială, biotehnologii, semiconductori, etc., finanţare corespunzătoare şi predictibilă, prin competiţii multianuale, precum şi creşterea colaborării între universităţi, institute de cercetare şi industrie.

Printre reformele structurale (orizont mandat / dincolo de mandat) se înscriu o ţintă de 15% din bugetul de stat pentru Educaţie până în 2030, precum şi 1% din PIB pentru cercetare publică până în 2030.

„Este vorba despre un angajament istoric niciodată respectat; se propune o reformă bugetară structurală cu efect compus pe deceniu. (…) România are cea mai joasă cotă UE cu privire la finanţarea cercetării, creşterea finanţării fiind o condiţie obligatorie pentru competitivitatea în cercetare, dezvoltare şi inovaţie”, argumentează documentul.

Administraţie publică locală

Adoptarea Codului Finanțelor Publice Locale, a Codului de Procedură Administrativă care ar institui un cadru unitar pentru relația cetățean – administrație și operaționalizarea consorțiilor administrative rurale se numără printre măsurile cu orizont de timp de 12 – 18 luni ale capitolului ‘Administrație publică și descentralizare’ din programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac.

Tot pentru intervalul 12 – 18 luni în program sunt prevăzute integrarea într-un punct unic a datelor privind infrastructura, gazul și electricitatea, salarizare după performanță în administrație și Legea Capitalei.

Reformele structurale care pot depăși ca orizont de timp mandatul Guvernului Tomac vizează Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (adoptat tacit de Senat în aprilie 2026 și blocat în Camera Deputaților); noua lege a statutului funcționarilor publici, condiție pentru reforma sistemică și jalon PNRR, finalizarea Programului Național Cadastru și Carte Funciară 2025 – 2028, a obiectivelor Programului Național de Investiții Anghel Saligny cu stadiu fizic peste 50%, în termenele asumate față de Comisia Europeană, crearea de structuri de suport pentru UAT-uri cu capacitate redusă.

Justiţie

Eliminarea procedurii de cameră preliminară, pentru eficientizarea judecăţii, eficientizarea regulilor de desemnare a procurorilor care anchetează infracţiunile comise de magistraţi, dar şi generalizarea dosarului electronic judiciar şi a procedurilor la distanţă se numără printre obiectivele propuse pentru domeniul Justiţie în programul de guvernare de către premierul desemnat, Eugen Tomac.

Potrivit programului de guvernare, la capitolul Justiţie, ca măsuri pe termen scurt (12 – 18 luni) se află:

* Justiţie digitală şi transparentă

*** implementarea accelerată a noilor tehnologii şi a inteligenţei artificiale, printr-o strategie naţională şi un plan de acţiune corelat cu integrarea în cloudul guvernamental

*** tablou lunar public de performanţă judiciară: durata dosarelor, posturi vacante, dosare cu risc de prescripţie, prejudicii recuperate

*** generalizarea dosarului electronic judiciar şi a procedurilor la distanţă

* Reforma legislativă a justiţiei

În acest caz, printre măsuri propuse se regăsesc:

*** finalizarea pachetului legislativ de reformă, cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi ale Comisiei Europene privind statul de drept

*** promovarea meritocratică a magistraţilor prin îmbunătăţirea procedurilor de avansare în funcţii superioare, precum şi în ceea ce priveşte cariera magistraţilor şi regulile de organizare judiciară

*** recunoaşterea/confirmarea calităţii de avertizor de integritate pentru magistraţi

* Luptă anticorupţie eficientă

Pentru aceasta, premierul desemnat propune:

*** întărirea poliţiei judiciare: completarea numărului de poliţişti la DIICOT şi Parchetul General, definirea/stabilirea unui regim similar aplicabil şi poliţiştilor judiciari detaşaţi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, precum şi un statut special pentru cei detaşaţi

*** eficientizarea regulilor de desemnare a procurorilor care anchetează infracţiunile comise de magistraţi

*** implementarea integrală a directivei europene privind anticorupţia şi efectuarea unei analize a cadrului legislativ existent pentru identificarea şi asanarea dispoziţiilor legale redundante, contradictorii, neclare sau după caz, imprevizibile şi care produc efecte negative, atât din perspectiva conduitei persoanelor fizice şi juridice, cât şi din perspectiva asigurării predictibilităţii eforturilor şi demersurilor judiciare

* Procese mai rapide

Premierul desemnat îşi doreşte eliminarea procedurii de cameră preliminară, pentru eficientizarea judecăţii, reducerea duratei proceselor prin decizii de principiu pentru cazurile frecvente, secţii comerciale specializate în cele 15 municipii cu curţi de apel

Ca reforme structurale (orizont mandat / dincolo de mandat), în programul de guvernare care urmează să fie trimis Parlamentului se află:

* Cartierul pentru Justiţie Bucureşti – proiectul are un istoric de peste un deceniu şi finanţare de la Banca Mondială; se relansează credibil, cu un termen-cheie asumat public

* Finalizarea penitenciarelor Buzău şi Prahova – obiectivele constituie jaloane PNRR şi condiţie pentru respectarea standardelor CEDO; termenul 2026 este nerealist – funcţionalitatea reală este estimată pentru 2027 – 2028, cu execuţie onestă

* Codex al societăţilor comerciale – Codexul reuneşte legislaţia privind societăţile comerciale, insolvenţa şi falimentul într-un cadru unitar; rezolvă fragmentarea legislativă şi răspunde unei cereri vechi a mediului de afaceri.

Fonduri europene

Absorbţia integrală a granturilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) până la 31 august 2026 şi depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2026 se numără printre principalele obiective din capitolul privind fondurile europene şi investiţiile strategice din Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Eugen Tomac.

„Direcţiile principale în privinţa fondurilor europene ţin de finalizarea cu succes a PNRR în puţinul timp rămas până la 31 august. Guvernul va monitoriza cu stricteţe finalizarea proiectelor încă în implementare şi va face toate demersurile necesare pentru finalizarea reformelor care sunt jaloane esenţiale în PNRR. În paralel va demara un cadru de consultare naţională pentru pregătirea viitorului cadru multi-anual al UE, 2028-2034. Negocierea viitorului buget al Uniunii Europene va fi o prioritate care va fi gestionată alături de Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Administraţia Prezidenţială. Pe lângă toate acestea, se vor face eforturi pentru o absorbţie cât mai mare în actualul exerciţiu financiar şi pentru operaţionalizarea completă şi cu succes a Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID). Guvernul va face toate demersurile şi pregătirile necesare astfel încât noul cadru multianual să nu mai aibă întârzieri în implementare şi să demareze cu succes la 1 ianuarie 2028”, se menţionează în document.

În ceea ce priveşte măsurile pe termen scurt, programul prevede absorbţia 100% a granturilor PNRR până la 31 august 2026.

„Se finalizează urgent ultima renegociere a PNRR pentru a se asigura că vor fi atinse toate ţintele şi se va obţine absorbţia completă”, se menţionează în document.

Totodată, programul prevede mobilizarea rapidă a capacităţii instituţionale pentru aprobarea legislaţiei necesare implementării reformelor asumate prin PNRR.

„Se mobilizează rapid capacitatea instituţională pentru aprobarea legislaţiei necesare implementării reformelor asumate prin PNRR (9 dintre ele trebuie aprobate cu act normativ la nivel de lege; o parte au fost deja promovate în Parlament ca şi proiecte de lege)”, potrivit sursei citate.

Documentul mai prevede instituirea unui sistem de monitorizare strictă a progresului investiţiilor incluse în PNRR.

„Se instituie un sistem de monitorizare strictă la nivelul Coordonatorilor de Reforme şi Investiţii (ministere de linie) a progresului investiţiilor incluse în PNRR, la acest fiind 4 din 6 cereri de plată depuse; absorbţie aproximativ 61% la jumătatea 2026; calendar săptămânal cu jaloane publice”, se arată în program.

În ceea ce priveşte ultima cerere de plată din cadrul PNRR, documentul stabileşte ca termen data de 30 septembrie 2026.

„Se vor face toate eforturile necesare pentru închiderea tuturor jaloanelor şi tuturor proiectelor astfel încât ultima cerere de plată să poată fi depusă cu succes”, se precizează în document.

Programul include, de asemenea, măsuri pentru evitarea dezangajării fondurilor din Fondul pentru Tranziţie Justă.

„Sunt 819 milioane euro în joc. Programul PDDTJ (Programul Dezvoltare Durabilă şi Tranziţie Just, n.r.) a fost aprobat la 11 martie 2026, iar Acordul de finanţare pentru implementarea Fondului de Participare Tranziţie Justă a fost semnat de MIPE cu BID (Banca de Investiţii şi Dezvoltare, n.r.) la 31 martie 2026 – urmează execuţia”, menţionează sursa citată.

Beneficiarii instrumentului financiar vor fi IMM-uri şi întreprinderi mari care propun proiecte STEP. „România este singurul stat membru care a propus STEP în programul de Tranziţie Justă”, se mai arată în document.

Totodată, programul prevede capitalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID).

„BID va fi un instrument esenţial al statului pentru stimularea creşterii economice şi sprijinirea unor sectoare cheie cum sunt procesarea alimentară sau industria de apărare. Capitalizarea BID este esenţială pentru ca banca să aibă resursele financiare necesare”, potrivit documentului.

O altă măsură vizează publicarea unui tablou de bord lunar privind PNRR, politica de coeziune şi FSC.

„Se publică integrat, cu indicatori publici, asigurând transparenţă şi combatând percepţia de risipă; tabloul constituie baza pentru dialogul cu CE”, conform programului.

În plus, documentul prevede lansarea tuturor apelurilor de proiecte aferente politicii de coeziune 2021-2027 în 2026.

„Pentru politica de coeziune 2021-2027, se lansează toate apelurile de proiecte pentru toate programele în 2026. Ţinta de absorbţie în 2026 va fi de 5,5 miliarde de euro ceea ce va însemna aproximativ 40% grad de absorbţie”, se menţionează în document.

Totodată, programul prevede continuarea reformelor privind utilizarea costurilor simplificate (SCO) şi a finanţării nelegate de costuri (FNLC). „Se vor continua aceste reforme care asigură reducerea poverii birocratice pentru cei care au proiecte finanţate din fonduri europene. Sunt măsuri necesare pentru accelerarea absorbţiei”, conform sursei citate.

La capitolul reforme structurale, programul prevede pregătirea poziţiei României pentru negocierea Cadrului Financiar Multianual 2028-2034.

„Se creează un mecanism naţional de guvernanţă – interministerial şi regional – pentru negocierea Cadrului Financiar Multianual; aceasta este condiţia pentru fondurile structurale ale deceniului următor”, se precizează în document.

De asemenea, programul îşi propune absorbţia integrală a fondurilor din politica de coeziune aferentă perioadei 2021-2027 până în anul 2029.

„Politica de coeziune reprezintă un instrument structural maxim; se folosesc integral flexibilităţile mid-term review şi ReArm pentru reorientări strategice”, se mai arată în document.

Externe

„Consolidăm formatul trilateral România – Republica Moldova – Ucraina cu agende anuale concrete pe rezilienţă, contracarare hibridă şi sprijin reciproc pentru drumul european, alături de formatul trilateral România – Polonia – Turcia. Extindem reţeaua de angajamente bilaterale în securitate şi apărare, în complementaritate cu cele de la nivel NATO şi UE”, arată programul de guvernare. „Rămânem activi în iniţiativele aliate, cu accent pe protecţia spaţiului aerian şi pe contracararea dronelor pe Flancul Estic”, mai precizează sursa citată.

Totodată, este menţionată aprofundarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, cu accent pe securitate, pe pilonul economic, inclusiv cooperarea energetică şi pe promovarea unei relaţii strategice solide între Uniunea Europeană şi Statele Unite şi cu dezvoltarea componentei industrial-tehnologice în apărare.

În acest context, potrivit programului de guvernare, va fi intensificat dialogul privind includerea ţării noastre în programul Visa Waiver, dar şi pentru întărirea rezilienţei în regiunea Mării Negre.

Documentul evocă şi un profil european activ, anume contribuţia la o Uniune Europeană mai competitivă şi mai puternică, cu o piaţă unică aprofundată care rămâne piesa centrală a construcţiei europene.

„Sprijinim consolidarea bazei industriale şi tehnologice europene de apărare, în complementaritate cu NATO, şi valorificăm instrumentele europene pentru întărirea industriei de apărare româneşti. Participăm activ la dezbaterea despre cum îşi poate îmbunătăţi Uniunea modurile de lucru, pentru a fi mai eficientă. Susţinem o poziţie fermă în negocierile pentru următorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, pentru ca acesta să răspundă noilor priorităţi strategice şi totodată să păstreze relevanţa politicilor de coeziune şi a celei agricole comune”, precizează programul de guvernare.

Totodată, ţara noastră va susţine un proces de extindere credibil, bazat pe merite, ca investiţie geostrategică în prosperitatea, stabilitatea şi securitatea europeană şi va valorifica expertiza tehnică românească pe componenta de pre-aderare.

În program sunt menţionate parteneriatele strategice cu Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Polonia, Turcia, Ungaria, Bulgaria şi formatele de cooperare trilaterală precum România – Polonia – Turcia şi România – Republica Moldova – Ucraina, precum şi formelor de cooperare destinate creşterii conectivităţii, precum Iniţiativa celor Trei Mări.

„Consolidăm rolul României ca furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre. Acţionăm cu prioritate pe toată agenda pontică: securitate maritimă, libertatea de navigaţie, protecţia infrastructurii critice subacvatice, deminare, conectivitate energetică şi de transport. Ne coordonăm cu Bulgaria şi Turcia, parteneri strategici şi state riverane pentru a implementa Abordarea Strategică a Uniunii Europene pentru Marea Neagră, inclusiv prin găzduirea Hubului de Securitate Maritimă. Avansăm politica de extindere a Uniunii Europene, în mod credibil şi predictibil, în Balcanii de Vest şi cu partenerii estici, înţeleasă ca o investiţie strategică în stabilitatea şi prosperitatea regiunii”, arată documentul.

De asemenea, va fi consolidată relaţia cu Ucraina prin implementarea Parteneriatului strategic şi prin continuarea sprijinului pe paliere complementare, inclusiv contribuţia la efortul aliat de asistenţă militară şi instruire.

„Obiectivul nostru este o pace justă şi durabilă, însoţită de garanţii de securitate credibile”, este precizat în programul de guvernare al Cabinetului Tomac.

În ceea ce priveşte Balcanii de Vest, cooperarea regională va fi folosită ca instrument pentru susţinerea integrării europene.

Finalizarea aderării României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) este, de asemenea, o prioritate a politicii externe a ţării noastre.

Relaţia cu Republica Moldova

România acordă sprijin politic în ceea ce privește drumul european al Republicii Moldova la toate nivelurile Uniunii Europene și în relațiile cu ceilalți parteneri europeni și oferă asistență tehnică în baza Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a acestei țări, se arată în programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac, care cuprinde un capitol consacrat relațiilor cu R. Moldova.

Obiectivul României este accelerarea convergenței economice, instituționale și sociale dintre cele două state, prin eliminarea barierelor administrative, dezvoltarea proiectelor comune și consolidarea spațiului comun de limbă, cultură și valori europene.

Printre măsurile pe termen scurt se înscriu Programul ‘Cetățenie 365’ – care reduce termenele de soluționare a dosarelor, digitalizează procedurile și crește eficiența administrativă; Programul ‘Invest Moldova’ – care stimulează investițiile românești peste Prut, dezvoltă mediul de afaceri și consolidează integrarea economică, precum și recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale România – Republica Moldova, măsură care crește mobilitatea profesională, elimină barierele administrative și are ca scop valorificarea capitalului uman comun.

O altă măsură pe termen scurt se referă la armonizarea legislației audiovizuale și facilitarea accesului reciproc pe piața media, măsura ce are drept scop să consolideze spațiul informațional comun, să crească accesul la conținut în limba română și să combată influențele informaționale ostile.

La capitolul reforme structurale se înscriu: un program de armonizare legislativă România – Republica Moldova – care apropie cadrele instituționale și juridice ale celor două state și sprijină integrarea europeană a Republicii Moldova, crearea unui spațiu educațional comun România – Republica Moldova prin instituirea unei curricule comune, promovarea mobilității academice și cooperarea instituțională, consolidând identitatea culturală și lingvistică comună, precum și un program de integrare sectorială România – Republica Moldova. Prin acest ultim program ar urma să se dezvolte proiecte comune în educație, cultură, sport, mass-media și economie, aprofundând conectarea dintre cele două state.

Agricultură

Transformarea agriculturii româneşti dintr-un model bazat predominant pe producţia şi exportul de materii prime într-un model bazat pe procesare, integrarea lanţurilor valorice şi dezvoltarea unor ecosisteme agroalimentare regionale competitive, care să asigure creşterea valorii adăugate generate în România, reducerea deficitului comercial pentru produsele agroalimentare şi crearea unor companii româneşti competitive pe pieţele europene şi internaţionale, sunt direcţii prevăzute în programul de guvernare al Cabinetului Tomac, la Capitolul Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Măsurile pe termen scurt (orizont 12-18 luni) vizează: continuarea Programului Investalim – se finanţează proiectele aprobate pentru industria alimentară pentru creşterea valorii adăugate a produselor agroalimentare; continuarea susţinerii sectorului de panificaţie prin Programul Naţional Strategic (PNS) – se continuă alocarea financiară pentru industria de panificaţie, cu impact direct asupra echilibrului comercial; stimularea producţiei de legume şi fructe – se alocă finanţare pentru achiziţia de echipamente moderne, menite să asigure creşterea producţiei de legume şi fructe; regândirea AgroInvest – se asigură un sistem de creditare agricolă pentru investiţii cu garanţii de stat de până la 90%, pentru o perioadă de rambursare de 15-20 ani, finanţat din surse alternative şi/sau bugetul de stat, cu dobânzi comparabile cu cele practicate de celelalte state membre ale UE.

Documentul mai prevede sprijinirea sectorului de creştere a suinelor prin finanţarea fermelor atât de reproducţie, cât şi de creştere şi îngrăşare, astfel încât să se ajungă la un efectiv de 2,4 milioane de capete porcine în sistem de creştere industrial, cu alocare financiară de 1,4 miliarde de lei.

„Se dezvoltă fermele familiale prin crearea de adăposturi cu o capacitate cuprinsă între 50 şi 100 de capete, cu o alocare financiară de 30 milioane de euro”, conform sursei citate.

De asemenea, va fi sprijinit sectorul de creştere a păsărilor, prin modernizarea fermelor existente şi crearea de ferme noi cu o capacitate de 10 milioane de locuri, prin alocarea a 100 milioane de euro, menită să asigure potenţial de export şi consolidarea poziţiei regionale în producţia de ouă şi carne de pasăre.

„Se actualizează legislaţia aplicabilă agriculturii ecologice prin armonizarea regulilor de producţie, control, certificare şi etichetare, în scopul creşterii încrederii consumatorului în produsele ecologice şi al dezvoltării pieţei acestora. Se dezvoltă un ecosistem agricol bazat pe tehnologii inteligente şi tehnologii digitale critice, prin reorganizarea eficientă a institutelor şi staţiunilor de cercetare, utilizarea eficientă a infrastructurii digitale şi adaptabilitatea resursei umane la noile condiţii de piaţă, complementar cu susţinerea tranziţiei rezultatelor cercetării către producătorii agroalimentari pentru creşterea competitivităţii pe termen lung. Se urgentează procesul de aprobare a Strategiei pentru Dezvoltarea Integrată a Zonei Montane, aceasta fiind absolut necesară pentru ca România să beneficieze de finanţarea din viitorul Mecanism Financiar Multianual al UE pentru sprijinirea fermierilor şi comunităţilor locale din această zonă, menite să asigure oprirea fenomenului de depopulare a satelor şi dezvoltarea economiei locale”, se arată în document.

Guvernul Tomac propune un program pentru dezvoltarea satelor pescăreşti integrate – se promovează o abordare ecosistemică şi se susţin satele pescăreşti integrate prin dezvoltarea amenajărilor piscicole ca proiecte interconectate, care să coreleze producţia de peşte cu sistemele de irigaţii din agricultură, agroturismul, producţia de energie şi protecţia mediului, prin mecanisme de finanţare şi autorizare simplificată adaptate acestei abordări.

Tot pe termen scurt se face referire la accelerarea cadastrului agricol naţional – se susţine accelerarea realizării cadastrului sistematic, cu prioritate pentru terenul agricol, în vederea înregistrării acestuia şi a creării unei baze juridice clare pentru acordarea de subvenţii, realizarea de tranzacţii, arendare şi garantare, dar şi la auditul şi restructurarea administrării terenurilor statului (ADS) – se creşte eficienţa utilizării terenurilor statului prin realizarea unui audit complet al terenurilor administrate de Agenţia Domeniilor Statului, recuperarea terenurilor exploatate fără bază legală şi orientarea patrimoniului funciar al statului către tineri fermieri, cercetare şi sectoare cu valoare adăugată ridicată.

Pe termen lung (orizont mandat/dincolo de mandat), reformele structurale propuse sunt: modernizarea infrastructurii principale şi secundare de irigaţii – se continuă investiţiile în infrastructura principală şi secundară de irigaţii şi desecare-drenaj, menite să asigure creşterea suprafeţei irigabile până în anul 2028 de la 1,6 milioane la circa 2 milioane de hectare, cu extindere până la 2,7 milioane de hectare până în anul 2030; continuarea finanţării proiectelor destinate procesării aprobate prin Programul Naţional Strategic menite să asigure echilibrarea balanţei de comerţ exterior pentru produsele agroalimentare, creşterea valorii adăugate şi consolidarea lanţurilor scurte de distribuţie; strategia dezvoltării sectorului agroalimentar şi al spaţiului rural 2028 – 2034, prin care se stabilesc priorităţile României faţă de viitoarea Politică Agricolă Comună 2028 – 2034, aflată în stadiu de negociere avansată.

Cultură

Menținerea cotei de 2% din impozitul pe venit pentru instituțiile de spectacole APL, continuarea schemelor de ajutor de stat pentru cinema, introducerea unui sistem digital de ticketing, revenirea TVA la 5% pentru carte și identificarea amplasamentului pentru Sala de concerte pentru Festivalul George Enescu și inițierea demersurilor pentru finanțarea construcției se numără printre măsurile pe termen scurt (orizont 12 – 18 luni) regăsite în programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac, care urmează să fie depus la Parlament.

Potrivit programului de guvernare în domeniul Culturii, Tineretului și Sportului, o primă măsură vizează menținerea cotei de 2% din impozitul pe venit pentru instituțiile de spectacole APL (teatrele, filarmonicile, orchestrele și ansamblurile artistice înființate și finanțate de autoritățile publice locale – consilii locale sau județene – n.r.), care va reprezenta un instrument bugetar concret pentru perioada 2025 – 2028 și o promisiune cu impact direct asupra teatrelor și operelor locale.

Schema existentă de ajutor de stat pentru cinema va fi actualizată pentru a asigura predictibilitate multianuală, iar introducerea unui sistem digital de ticketing va conduce la un management transparent al veniturilor din bilete și digitalizare cu efect bugetar imediat.

Odată cu descentralizarea Direcțiilor Județene de Tineret și Sport către Consiliile Județene se va realiza o descentralizare reală a direcțiilor, la cost mic și cu un angajament programatic concret.

O altă măsură o reprezintă reorganizarea cluburilor sportive departamentale ANS, reformă ce constituie un angajament asumat în program și reprezintă o intervenție administrativă cu impact direct asupra finanțării.

Totodată, potrivit programului de guvernare, reorganizarea Departamentului pentru Relații Interetnice ca structură de sine stătătoare reprezintă o recunoaștere instituțională a importanței minorităților.

În program este prevăzută revenirea TVA la 5% pentru carte, măsură ce sprijină piața de carte și bibliotecile, stimulează lectura în rândul tinerilor și constituie un răspuns la declinul consumului cultural.

Transparentizarea evaluărilor manageriale și a concursurilor are ca obiectiv creșterea încrederii în managementul cultural, reduce controversele și profesionalizează conducerea instituțiilor.

Se are în vedere accelerarea programului ‘Temelii Culturale’, program care generează investiții majore în infrastructura culturală, valorifică finanțarea externă existentă și recuperează întârzierile istorice în domeniul patrimoniului.

O altă măsură vizează modernizarea Muzeului Național de Istorie a României, prin demararea proiectului de consolidare și modernizare a instituției muzeale, organizarea concursului de proiecte pentru viitoarea expoziție permanentă și relocarea colecției muzeului pe perioada lucrărilor.

De asemenea, simplificarea și digitalizarea avizării în domeniul patrimoniului va reduce birocrația și timpii de răspuns, permițând intervenții mai rapide pentru conservarea patrimoniului, întărirea capacității de avizare, comisiile zonale să faciliteze schimbul de informații și să definească linii directoare de acțiune.

Organizarea unui Program național de atragere a tinerilor către Cultură se va realiza prin: introducerea unor programe/ expoziții/ activități gândite special pentru tineri, în muzeele naționale; program național de încurajare a lecturii pentru copii – campanie TV cu sprijinul CNA; artele spectacolului – program național de promovare a accesului la cultura de calitate în zonele defavorizate cultural – cu sprijinul AFCN.

Programul de guvernare prevede și instituirea Salonului Național al Artelor pentru Arte Vizuale, sub patronajul Ministerului Culturii și cu ajutorul Uniunilor de Creație și Universităților de Arte, identificarea amplasamentului pentru Sala de concerte pentru Festivalul Internațional George Enescu și inițierea demersurilor pentru finanțarea construcției și încurajarea coparticipării sectorului privat în inițiative culturale valoroase, atât în cultura vie cât și în valorificarea patrimoniului.

Totodată, va fi realizat un program de mobilitate feroviară după modelul DiscoverEU care ar permite tinerilor din România și din R. Moldova să călătorească gratuit în rețeaua CFR Călători.

În cadrul programului de guvernare sunt prevăzute și o serie de reforme structurale (orizont mandat / dincolo de mandat). Acestea vizează investiții în Complexele Sportive Naționale, elaborarea Statutului lucrătorului cultural profesionist împreună cu asigurarea protecției sociale dedicate, extinderea accesului la cultură în comunitățile slab deservite, realizarea registrului național digital al patrimoniului cultural și instituirea unui parteneriat strategic cu industriile creative, reforma mecanismelor de finanțare, consolidarea diplomației culturale a României.

Transporturi

Rețea de autostrăzi+drumuri expres la cel puțin 2.000 kilometri în 2028; redimensionarea personalului CNAIR/CFR SA/Metrorex

Guvernul Tomac își propune să crească rețeaua de autostrăzi și drumuri expres la cel puțin 2.000 de kilometri în 2028, de la aproximativ 1.650 de kilometri estimați la finalul lui 2026, să aducă Programul Transport 2021-2027 la o absorbție de cel puțin 85% și să redimensioneze personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), CFR SA și Metrorex.

„Reţea autostrăzi + drumuri expres: de la ~1.650 km la finalul 2026 la cel puţin 2.000 km în 2028. Kilometri feroviari la viteză de proiect (peste 100 km/h): de la 137 km la cel puţin 500 km. Absorbţie Program Transport 2021-2027: de la ~50% la cel puţin 85%. Material rulant nou/modernizat: cel puţin 90% din contractele PNRR onorate. Surse de finanţare: PNRR (jaloane peste 30%), PT 2021-2027 (coloana vertebrală post-PNRR), CEF, SAFE, buget, BEI/BERD”, conform programului de guvernare dat sâmbătă publicităţii.

Finalizarea coridoarelor strategice rutiere şi feroviare, restructurarea TAROM şi CFR şi asigurarea mobilităţii militare conform cu obligaţiile NATO sunt direcţiile pe care le propune premierul desemnat în programul său de guvernare.

Măsurile pe termen scurt (orizont 12-18 luni) vizează: finalizarea A7 Ploieşti-Paşcani şi a sectoarelor finale montane pe A1; variante de ocolire pentru localităţi supraaglomerate precum şi liberalizarea transportului judeţean.

O altă măsură propusă este Biroul Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR), care va aduce o debirocratizare directă şi devine un simbol al statului uşor, cu cost mic şi impact mare.

De asemenea, noul Guvern face referire şi la CFR Călători şi propune subvenţii pe număr de călători reali.

„Măsura vizează CFR Călători şi transportul public local, reorientează finanţarea pe rezultate şi reprezintă o reformă fundamentală a modului în care este finanţat transportul public”, conform programului de guvernare.

Spaţii de servicii pe autostrăzi printr-un proces de concesionare accelerată este altă propunere cuprinsă în document. Astfel, deficienţa cronică din experienţa călătorului este rezolvabilă pe orizont scurt printr-un program coordonat.

În plus, se are în vedere accelerarea A0/Centura Bucureşti pentru inaugurare în 3 – 6 luni, cu concentrare de resurse pe sectoarele finalizabile rapid din A0 şi Centura Capitalei.

Referitor la reformele pe termen lung (orizont mandat/dincolo de mandat), documentul menţionează că reţeaua TEN-T centrală constituie spinarea conectivităţii cu UE, iar calea ferată de mare viteză se află la stadiu de oportunitate şi necesită o decizie politică pentru alinierea cu Polonia şi Cehia. Totodată, se doreşte înlocuirea parcului de material rulant învechit prin livrări eşalonate cu termen 2028, cu un angajament pe termen lung şi identificarea surselor pentru acoperirea deficitului de finanţare.

În ceea ce priveşte magistralele de metrou M6 Otopeni, M4 Progresu, M5 Pantelimon + extensii, investiţiile multianuale au fost începute, dar fără un ritm de finalizare, astfel că se impune o reformă a gestionării proiectelor, cu termene-cheie publice asumate.

Tot la reforme pe termen lung se înscrie „Salvarea jaloanelor PNRR până la 31 august 2026”.

„Aproximativ 65 din 179 de jaloane şi ţinte sunt la risc, cu posibilitatea de a pierde cel puţin 30% din cele circa 10 miliarde euro rămase. Direcţie: îndeplinirea jaloanelor cu progres fizic peste 30% şi mutarea ordonată a celor neeligibile pe Programul Transport 2021-2027 şi buget de stat, fără şantiere abandonate. Calibrare: MTI împreună cu MIPE şi MF”, conform documentului.

Guvernul Tomac îşi mai propune adoptarea de urgenţă a bugetelor de venituri şi cheltuieli (BVC) pentru companiile din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), dar şi consolidarea Carpatica Feroviar, după falimentul CFR Marfă.

„La jumătatea lui 2026, niciuna dintre principalele companii din portofoliul MTI nu avea buget de venituri şi cheltuieli aprobat, deşi legea bugetului era în vigoare din 30 martie 2026. Direcţie: deblocarea şi aprobarea de urgenţă, corelată cu ţinte de performanţă; aprobarea la timp ca practică permanentă în mandatele următoare. (…) După falimentul CFR Marfă din mai 2026, consolidarea prudentă a Carpatica Feroviar ca operator de stat sustenabil comercial, pe rute strategice (transport materii prime, militare, intermodal Constanţa). Cadrul de finanţare şi guvernanţă conform regulilor UE ajutor de stat. Calibrare MTI”, se menţionează în programul de guvernare.

Redimensionarea personalului CNAIR, CFR SA şi Metrorex se află de asemenea pe lista de reforme a Guvernului Tomac.

„Blocajul nu mai este lipsa de proiecte, ci incapacitatea de execuţie. Cinci reforme cu cost bugetar mic faţă de impact: redimensionarea personalului CNAIR/CFR SA/Metrorex cu grile competitive; caiete de sarcini standardizate şi unitate centrală de verificare tehnică ex-ante; mecanism unic de prioritizare multianuală (maturitate, cost-beneficiu, eligibilitate de finanţare, valoare strategică); revizuirea Master Planului şi Planului Investiţional pentru absorbţie din 1 ianuarie 2028; BVC la timp ca practică permanentă”, prevede documentul.

Combaterea dezinformării

Combaterea manipulării informaționale, protejarea spațiului informațional național și dezvoltarea capacității instituționale de răspuns la amenințările hibride se află printre direcțiile propuse în programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac.

‘Manipularea informațională și războiul hibrid au devenit una dintre principalele amenințări la adresa securității și stabilității democratice a statelor europene. Campaniile coordonate de dezinformare exploatează polarizarea socială, neîncrederea în instituții și vulnerabilitățile mediului digital pentru a influența procese electorale, decizii publice și percepția cetățenilor asupra realității. România se află în prima linie a competiției informaționale generate de războiul din Ucraina și de intensificarea amenințărilor hibride la adresa spațiului euroatlantic. În acest context, consolidarea rezilienței democratice, dezvoltarea capacității de răspuns instituțional și creșterea nivelului de alfabetizare media reprezintă obiective strategice de securitate națională’, se precizează în programul de guvernare.

Guvernul Tomac își propune ca în termen scurt (cu un orizont de 12 – 18 luni) să operaționalizeze mecanismul național de monitorizare a spațiului informațional, pentru asigurarea cooperării instituționale între structurile cu atribuții în domeniu, detectarea rapidă a campaniilor de manipulare și răspunsul coordonat la amenințările hibride.

Totodată, în același termen se va constitui un cadru unitar de raportare a dezinformării către platformele digitale, fiind stabilite proceduri clare pentru colaborarea cu platformele online și instituțiile europene și creșterea eficienței aplicării Digital Services Act., precum și actualizarea cadrului legislativ privind combaterea manipulării informaționale.

Alte obiective în programul de guvernare sunt: creșterea capacității CNA și ANCOM de intervenție în spațiul digital, programul național de prebunking și informare publică, în scopul de a asigura identificarea timpurie a narativelor manipulatorii și comunicarea proactivă pentru reducerea impactului campaniilor de dezinformare, sprijinirea organizațiilor de fact-checking și a media locale independente.

Guvernul Tomac își mai propune analiza periodică a vulnerabilităților informaționale ale societății, un program de educație media pentru elevi și profesori, unul de granturi pentru proiecte locale de coeziune comunitară.

În termen de un mandat, Cabinetul Tomac își propune înființarea Centrului Național pentru Reziliență Democratică și Comunicare Strategică, ca structură permanentă de coordonare a politicilor privind combaterea dezinformării și amenințărilor hibride, integrând expertiza instituțională, academică și civică; introducerea sistematică a educației media și digitale în sistemul educațional și elaborarea Strategiei Naționale pentru Reziliență Democratică 2027 – 2035.

Mediu

Finalizarea reformelor şi investiţiilor finanţate prin PNRR, digitalizarea serviciilor publice de mediu, continuarea reformei sectorului silvic şi a sistemului de gospodărire a apelor şi asigurarea finanţărilor necesare tranziţiei verzi şi dezvoltării durabile se numără printre direcţiile de acţiune cuprinse în programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac, la capitolul „Mediu şi Schimbări climatice”.

Astfel, pe termen scurt (orizont 12-18 luni), se are în vedere finalizarea reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi menţinerea unui dialog permanent cu Comisia Europeană pentru adaptarea şi implementarea ţintelor şi jaloanelor, astfel încât absorbţia integrală a fondurilor nerambursabile alocate sectorului de mediu să nu fie afectată.

De asemenea, alte măsuri vizează: continuarea reformei sectorului silvic prin reorganizarea şi eficientizarea activităţii direcţiilor silvice, implementarea legislaţiei subsecvente Codului Silvic şi consolidarea mecanismelor de trasabilitate a materialului lemnos, cu scopul creşterii performanţei administrative şi al protejării fondului forestier naţional; continuarea procesului de modernizare instituţională a Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin optimizarea structurilor administrative, consolidarea capacităţii operaţionale a administraţiilor bazinale şi creşterea eficienţei procesului investiţional (reforma va urmări întărirea capacităţii de gestionare a resurselor de apă, îmbunătăţirea activităţilor de prevenire şi răspuns la riscurile generate de schimbările climatice şi accelerarea implementării proiectelor strategice din domeniul gospodăririi apelor); finalizarea digitalizării procedurilor de mediu, respectiv implementarea platformei naţionale de digitalizare a procedurilor de mediu pentru reducerea birocraţiei, scurtarea termenelor de emitere a actelor de reglementare şi creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii şi mediul economic; operaţionalizarea Sistemului Informatic Integrat pentru Servicii Publice de Mediu (SIISPM) şi implementarea Sistemului Informatic Integrat al Administraţiei Fondului pentru Mediu, pentru digitalizarea serviciilor publice, integrarea bazelor de date şi eficientizarea proceselor de finanţare, administrare şi control.

Tot pe termen scurt, se propune accelerarea elaborării şi aprobării planurilor de management pentru ariile naturale protejate, inclusiv pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi siturile Natura 2000 aflate în atenţia Comisiei Europene, în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de România în domeniul biodiversităţii, precum şi creşterea eficienţei Sistemului Garanţie-Returnare prin extinderea infrastructurii de colectare, creşterea gradului de recuperare a ambalajelor şi dezvoltarea instrumentelor necesare tranziţiei către economia circulară şi utilizarea eficientă a resurselor.

În ceea ce priveşte monitorizarea calităţii aerului şi prevenirea poluării, va fi modernizat sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului şi se vor implementa mecanisme de alertă timpurie pentru identificarea şi gestionarea surselor de poluare, vor fi dezvoltate capacităţi suplimentare de monitorizare şi vor fi instalate sisteme de senzori pentru monitorizarea calităţii aerului în zona depozitelor de deşeuri municipale, în vederea detectării rapide a depăşirilor limitelor admisibile şi protejării sănătăţii populaţiei.

Totodată, vor fi menţinute şi dezvoltate programele gestionate de Administraţia Fondului pentru Mediu, inclusiv Programul Rabla, programele de stocare a energiei, iluminat public, infrastructură de apă şi canalizare, împăduriri şi alte programe destinate reducerii emisiilor şi creşterii rezilienţei climatice.

Reformele structurale (orizont mandat/dincolo de mandat) vor viza: elaborarea şi implementarea Strategiei Naţionale pentru Gospodărirea Apelor 2026-2035, a Planului Naţional de Dezvoltare şi Investiţii în sectorul de apă şi apă uzată şi instrumentele necesare creşterii rezilienţei infrastructurii de apă în contextul schimbărilor climatice; actualizarea strategiei naţionale pentru biodiversitate şi conservarea capitalului natural; consolidarea legislaţiei privind gestionarea deşeurilor, trasabilitatea fluxurilor de materiale reciclabile, dezvoltarea infrastructurii economiei circulare şi remedierea siturilor contaminate, în vederea accelerării tranziţiei către o economie competitivă şi eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor; actualizarea legislaţiei privind gestionarea faunei de interes cinegetic, inclusiv mecanismele de atribuire şi administrare a fondurilor cinegetice, pentru asigurarea unui echilibru între conservarea biodiversităţii, gestionarea durabilă a resurselor naturale şi dezvoltarea comunităţilor locale.

Alte reforme fac referire la întărirea capacităţii Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate şi a Gărzii Naţionale de Mediu prin investiţii în infrastructura de monitorizare, echipamente specializate, tehnologii digitale şi mijloace de transport, utilizând cu prioritate fonduri externe nerambursabile pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în relaţia cu Comisia Europeană şi OCDE, şi la revizuirea periodică a programelor de finanţare gestionate de Administraţia Fondului pentru Mediu, inclusiv Programul Rabla, programele dedicate stocării energiei, eficienţei energetice şi dezvoltării infrastructurii verzi, astfel încât acestea să răspundă evoluţiilor tehnologice, cerinţelor pieţei şi obiectivelor naţionale de mediu. Reforma va urmări creşterea eficienţei utilizării fondurilor publice, simplificarea accesului beneficiarilor la finanţare şi orientarea investiţiilor către domeniile cu cel mai mare impact economic, social şi de mediu.