1EUR = 4.7786 RON | Bucureşti 11 º

Companii

Programele pentru agricultură şi dezvoltare rurală au adus un plus de 10 mld. euro în economie. Ce urmează

Programele europene pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit au adus un plus de 10 miliarde de euro în economia românească, în perioada 2007 - 2013, dintr-un total de 14,5 miliarde de euro pe care România le are la dispoziţie, iar 2013 a fost anul 'bătăliei finale' pentru contractarea tuturor acestor fonduri.

22 dec, 2013 | Agerpres

Numai prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), beneficiarii români au primit 5,7 miliarde de euro din fondurile alocate de Uniunea Europeană, până la începutul lunii decembrie, procentul de absorbţie depăşind 63%.

Obiectivul anului 2013 - 2,5 miliarde de euro atrase din fondurile europene destinate agriculturii şi dezvoltării rurale - este unul 'aproape atins', dacă nu cumva va fi depăşit după ultimele contracte semnate în aceste zile, în condiţiile în care, la începutul lunii decembrie, ministrul Agriculturii declara că sumele absorbite depăşeau 2,35 miliarde de euro.

Pe fondurile gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), sumele plătite din fondurile europene în perioada 2007 - 2013 au atins 7,186 miliarde de euro, cu rate de absorbţie ce depăşesc 87%, iar din bugetul naţional au totalizat aproape 20 de miliarde de lei. Numai în acest an, APIA a plătit către fermierii români sume de 1,851 miliarde de euro şi peste 2,74 miliarde de lei din bugetul naţional.

Din păcate, cel care 'a stricat armonia' a fost Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), unde România a avut cele mai serioase probleme, chiar dacă a fost programul cu cele mai mici fonduri alocate. În ianuarie 2012, Comisia Europeană a întrerupt plăţile pe acest program din cauza unor nereguli în sistem, iar reluarea lor s-a făcut abia în iunie 2013. Autorităţile nu au reuşit recuperarea în totalitate a întârzierilor, iar, din cauza lor, România riscă dezangajări de fonduri pe acest program, estimate în prezent la 5 - 10 milioane de euro în 2013.


Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), campion în absorbţia de fonduri europene

România a depăşit în momentul de faţă o rată de absorbţie a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR de 63%, doar în acest an gradul de absorbţie fiind îmbunătăţit cu 14 procente.

'Suntem la 2,35 miliarde de euro atrase, foarte aproape să ne atingem obiectivul pe care ni l-am propus pentru 2013, respectiv 2,5 miliarde de euro pe plăţi directe şi pe dezvoltare rurală. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) fac eforturi extraordinare în aceste zile pentru a plăti toate sumele pe care ni le-am propus şi chiar să depăşim cele 2,5 miliarde de euro. Sigur, aşteptările au fost mult mai mari, mai ales pe zona de investiţii, unde cred că se putea mai mult dacă şi agenţii economici aveau capacitate mai mare de absorbţie', consideră ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

În 2013, gradul de contractare pe fondurile de dezvoltare rurală au ajuns la 90%, însă, prin contractarea tuturor proiectelor până la finele anului, se poate ajunge la un grad de 108%. Numai în acest an au fost contractate 19.500 de proiecte, cu o valoare de 350 de milioane de euro, din 35.000 de proiecte depuse.

'A fost unul dintre cei mai grei ani, a fost un an agitat deoarece a trebuie să lucrăm pe două paliere în regiuni de eficienţă maximă şi continuă, respectiv şi pe partea de evaluare de proiecte şi pe partea de implementare de proiecte şi de plăţi. Am reuşit să atingem aceste cifre, pentru că în cadrul agenţiei s-a eliminat orice fel de întârziere procedurală. Nu a mai stat niciun dosar în aşteptare, s-a lucrat continuu şi am încercat în acelaşi timp să contracarăm şi factorii externi şi aici mă refer la beneficiarii privaţi care nu au mai avut cofinanţare sau sursele proprii, pentru că au fost situaţii în care evaluarea a durat un an de zile şi ei nu au putut să ţină banii blocaţi. Am depăşit toate aceste greutăţi şi am ajuns la un grad de absorbţie de 63% pe acest program. Eu cred că stăm foarte bine faţă de alte programe, din alte domenii', a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al APDRP, George Turtoi.

Acesta a precizat că, în prezent, au fost evaluate toate proiectele pe ultimele trei sesiuni de depunere, două pentru investiţii în ferme (măsura 121) şi una pentru investiţii în procesare (măsura 123) cu şase luni mai devreme decât calendarul estimat, respectiv aprilie 2014, adică un număr de 35.000 de proiecte numai la nivelul anului 2013.

Turtoi consideră că o corecţie de 20 de milioane de euro este infimă pe acest program, 'când ai cheltuit 5,7 miliarde de euro'.

'Ca valoare, este o corecţie mai mare decât la celelalte fonduri, însă celelalte fonduri au cheltuit 1%, 5% sau poate 10% din ceea ce am absorbit. Consider că 20 de milioane de euro este o sumă infimă faţă de cele 5,7 miliarde de euro, bani pe care i-am atras din fonduri europene', a mai spus Turtoi.

Potrivit datelor APDRP, până la data de 3 decembrie 2013, au fost plătite beneficiarilor români 5,7 miliarde de euro din fondurile alocate de UE pentru PNDR 2017 - 2013, plus cofinanţarea, procentul de absorbţie a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR fiind de 63%. Alocarea UE a fost 8,1 miliarde de euro, iar cu contribuţia naţională s-a ridicat la 9,7 miliarde de euro.

De la demararea programului, în 2008, APDRP a gestionat 144.235 cereri de finanţare, în valoare de 18 miliarde de euro. Până la această dată au fost selectate pentru a primi finanţare 90.282 proiecte, prin care s-au solicitat 6,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 105,16% a fondurilor publice, respectiv finanţarea UE şi cofinanţarea Guvernului României, disponibile pentru proiecte de investiţii.


Plăţile comunitare pe suprafaţă, un plus de 1,3 miliarde de euro în conturile fermierilor români în 2013


În ceea ce priveşte plăţile efectuate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), România a plătit fermierilor 5,46 miliarde de euro, respectiv 88% din suma totală alocată pentru perioada 2007 - 2013, de 5,596 miliarde de euro. Comisia Europeană a rambursat efectiv din sumele plătite peste 4,874 de miliarde de euro, adică 87,09% din total. Numai în anul 2013 au fost efectuate plăţi de 1,293 miliarde de euro.

Pe măsurile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) gestionate de APIA s-au plătit 1,722 miliarde de euro, respectiv 72,46%.

Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din FEGA este de 1,403 miliarde de euro, iar fermierii pot lua un maxim de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a plătit suplimentar încă 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce a ridicat subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.

În acest moment, la APIA sunt înscrişi peste 1,1 milioane de fermieri, pentru care au fost efectuate plăţi comunitare în anul financiar 2012 - 2013, respectiv 1.169.959 fermieri plătiţi pentru cererile depuse în cursul Campaniei 2012, pentru schemele de plăţi directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală pe suprafaţă, şi 1.557 de cereri plătite în cursul anului financiar 2013, pentru măsurile de piaţă şi restituirile la export, însă unei cereri plătite îi poate corespunde un număr mult mai mare de beneficiari finali, în funcţie de tipul măsurii de piaţă pentru care s-a solicitat sprijinul.

Potrivit datelor APIA, suprafeţele de teren înregistrate la plată au crescut anual de la 8,952 milioane hectare, în anul 2007, la 9,760 milioane hectare, în acest an, peste 2,395 milioane hectare reprezentând pajiştile şi păşunile.

De asemenea, din 2007 şi până în prezent, s-a constatat o scădere progresivă a suprafeţelor nelucrate, ceea ce arată interesul fermierilor români pentru utilizarea eficientă a terenului agricol. Din datele înregistrate la APIA, în 2007 era necultivată o suprafaţă de 490.931 hectare, la 148.514 fermieri, iar în 2013 a ajuns la 245.990 hectare, la 96.399 fermieri. Aceştia au avut cel puţin o parcelă eligibilă sau nu la plată cu suprafaţa necultivată.

Terenul necultivat este eligibil la plata SAPS numai dacă este îndeplinită condiţia minimă de eligibilitate a suprafeţei parcelei, respectiv 0,3 hectare, şi dacă sunt respectate bunele condiţii agricole şi de mediu.


Pescuit şi acvacultură: mai avem de învăţat


România riscă să piardă sume importante din fondurile europene alocate prin Programul Operaţional de Pescuit (POP), în condiţiile în care au fost absorbite, până în prezent, doar 27% din cele 230,7 de milioane de euro, banii alocaţi pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării în perioada 2007-2013, însă în viitoarea programare financiară se aşteaptă o reducere drastică a fondurilor. Numai pentru 2013 riscul de dezangajare de fonduri este de 7 - 8 milioane de euro.

'Există un risc de dezangajare pe Programul Operaţional de Pescuit pentru că programul a fost blocat din 2012 şi abia în iunie am reuşit să-l deblocăm. Era un risc de a pierde 40 de milioane de euro, dar am recuperat şi cred că anul acesta vom dezangaja în jur de 7 - 8 milioane de euro. Gradul de absorbţie este deocamdată de 27% , dar este posibil ca până la finele anului să ajungem la 30% pe acest program', a declarat, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Achim Irimescu.

Acesta consideră că pe viitoarea programare se va tăia drastic din fondurile pentru pescuit şi acvacultură ale mai multor state membre, printre care şi România, pentru a le redistribui altor state. În actualul program - cele 230,7 de milioane de euro alocate României doar din fonduri europene, fără contribuţia naţională - au reprezentat al treilea buget după Spania şi Portugalia. Prognoza Comisiei Europene arată că în viitoarea programare financiară România va primi în jur de 150 de milioane euro, suma alocată României fiind redusă substanţial din cauza gradului redus de absorbţie.

Plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012, din cauza unor erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi a unor deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Comisia Europeană a deblocat Programul Operaţional de Pescuit un an mai târziu, în mai 2013, când a rambursat României cele aproape 60 de milioane de euro pe care le-a suportat statul român.

Preşedintele Patronatului Peştelui din România, Gheorghe Ştefan, afirmă că România, prin Programul Operaţional de Pescuit, a avut câteva obiective în perioada 2007 - 2013 şi acestea au fost legate de creşterea consumului de peşte de la 4,5 kilograme în 2005 la 12 kilograme, însă acesta a rămas tot la 4,5 kilograme. Şi cel de-al doilea obiectiv, creşterea producţiei în acvacultură, de la 10.000 de tone pe an la 20.000 de tone, a fost ratat, pentru că anul trecut s-au produs doar 9.000 de tone.

'Suntem ţara cu cea mai mare suprafaţă piscicolă din Europa şi avem o producţie de 8.000 de tone, ruşinos, de numai opt kilograme de peşte pe hectar. De regulă, acvacultura nu depăşeşte ca şi contribuţie un procent la PIB-ul ţării respective, iar în România, la un loc, acvacultura, procesarea, import- export, avem o contribuţie în PIB de 0,0001%. Este foarte mică. Cea mai mare contribuţie o are acvacultura din China. Conform datelor FAO, astăzi produce 60% din producţia mondială de peşte din acvacultură', a subliniat Gheorghe Ştefan.

2014, începe 'nebunia' implementării proiectelor, cheltuirea banilor comunitari şi negocierea noilor programe

Dacă pe vechile programe, în anii 2014 şi 2015 trebuie implementate toate proiectele şi cheltuite toate fondurile, viitoarele programe pentru perioada 2014 - 2020 sunt încă la nivel de prim draft şi urmează să intre în negocieri. Conform calendarului negociat cu Comisia Europeană, primul draft al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 va fi trimis la Bruxelles anul viitor, în ianuarie sau februarie.

'În prezent, se lucrează la program şi dincolo de strategie am început discuţiile pe măsuri. Avem o problemă legată de faptul că s-a aprobat târziu reforma, iar regulamentele europene sunt întârziate şi acesta este motivul pentru care toate statele europene sunt într-o uşoară întârziere. Programul nostru se transmite la Bruxelles în ianuarie sau februarie, după care începem să îl negociem cu Comisia. Toate statele au obligaţia să transmită informal primul draft al programului - practic, nu este o obligativitate -, după care începem să lucrăm pe el. Sunt state care deja şi-au programat că nu vor avea apeluri în 2014, în timp ce eu sper să deschidem cel puţin două măsuri chiar din prima parte a anului viitor', a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Draftul iniţial conţine 12 - 13 măsuri, dar s-ar putea să mai apară şi altele, respectiv una pentru micii fermieri, pe care oficialii MADR nu ar fi dorit iniţial să o introducă.

Potrivit strategiei de dezvoltare rurală a României, PNDR 2014 - 2020 conţine măsuri ce vizează dezvoltarea rurală în România, ţinând seama atât de realităţile socio-economice ale ţării şi, implicit, ale spaţiului rural, cât şi de Politica Agricolă Comună (PAC 2020).

Programul va dispune de o alocare financiară UE din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală de 8,0156 miliarde de euro.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO