Programul de dezvoltare a infrastructurii se opreşte. Plăţile vor viza doar lucrările contractate

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În condiţiile constrângerilor bugetare datorate crizei mondiale şi pentru a asigura echilibrul şi stabilitatea economico – financiară se impun măsuri imediate de redimensionare a Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Prezenta ordonanţă de urgenţă este elaborată în vederea respectării angajamentelor asumate de Guvernul României cu instituţiile finanţatoare. S-a adoptat procedura de reglementare prin ordonanţă de urgenţă deoarece parcurgerea etapelor de adoptare a unui proiect de lege necesită o perioadă mai îndelungată de timp, care conduce la întârzieri în adoptarea măsurilor şi la agravarea situaţiei actuale”, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Dezvoltării, care vizează redimensionarea PNDI.

PNDI, programat pentru perioada 2011 – 2020, este gestionat de ministerele Dezvoltării şi Mediului.

Prin proiectul de act normativ se vor reduce, la următoarea rectificare bugetară, creditele de angajament aferente PNDI cu suma de circa 15,9 miliarde lei, având impact corespunzător şi asupra creditelor bugetare până în anul 2020, arată autorii documentului, în nota de fundamentare.

„Din totalul de 20,9 miliarde lei alocaţi prin PNDI, atât pe componenta Ministerului Dezvoltării, cât şi la Ministerul Mediului, propunerea de rectificare este de aproximativ 15,9 miliarde lei. La Ministerul Dezvoltării s-au realizat proceduri de achiziţie publică, pentru care s-a realizat şi comunicarea către câştigători, de aproximativ 5,18 miliarde lei. Vorbim în prezent de o propunere de alocare bugetară, dar bineînţeles că vom căuta să ducem la îndeplinire toate lucrările pentru care am organizat achiziţii publice până în prezent”, a declarat pentru MEDIAFAX Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al MDRT.

Începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei, sub sancţiunea nulităţii absolute, nu mai pot fi încheiate contracte cu executanţii de lucrări, prestatorii de servicii şi furnizorii, cu excepţia serviciilor de dirigenţie de şantier aferente contractelor încheiate cu executanţii sau pentru care a fost comunicat deja rezultatul procedurii.

Totodată, derularea contractelor încheiate de Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Mediului şi Pădurilor până la data intrării în vigoare a actului normativ impune ca valoarea lucrărilor de investiţii care se pot executa anual, atât cele recepţionate cât şi cele nerecepţionate, să nu depăşească valoarea maximă anuală de un miliard de lei.

Această sumă va fi repartizată celor două ministere proporţional cu valoarea contractelor încheiate.

Beneficiarii pot primi şi înregistra facturi aferente situaţiilor de lucrări şi servicii executate şi recepţionate, precum şi a bunurilor livrate, iar plata aferentă acestora va fi efectuată potrivit prevederilor contractuale iniţiale.

„În cazul în care, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, nu a fost comunicat rezultatul aplicării procedurii şi/sau nu s-a finalizat procedura de atribuire prin atribuirea contractului de achiziţie publică sau încheierea acordului-cadru, procedurile de achiziţii aflate în diverse stadii de desfăşurare/derulare sunt anulate de autoritatea contractantă (…). Prin excepţie (…), în cazul în care până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă a fost comunicat rezultatul aplicării procedurii pot fi încheiate contracte cu executanţii de lucrări, prestatorii de servicii şi furnizorii conform prevederilor legale în vigoare”, se mai arată în proiect.

Lucrările PNDI vor fi finanţate din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, de la bugetul de stat, precum şi din alte surse legal constituite. Pe perioada realizării lucrărilor, finanţarea este asigurată de prestatori, executanţii şi furnizorii selectaţi, urmând ca plăţile să fie realizate eşalonat, în intervalul 2013-2020.

Prin acest program autorităţile îşi propuneau să reabiliteze 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi de interes local, să construiască o serie de obiective precum reţele de apă şi canalizare sau creşe şi grădiniţe şi să dezvolte infrastructura în domeniul gospodăririi apelor.

La începutul lunii februarie, reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene au criticat Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, pe motiv că nu respectă bunele practici fiscale şi ar putea reprezenta un pericol pentru bugetul pe 2012. Cele două instituţii au recomandat autorităţilor să includă în acest program cât mai multe proiecte din fonduri UE.