Programul IMM Plus ar putea fi operaţional până la începutul lunii martie şi va avea un buget de 12 miliarde pentru plafonul de garantare

„Ultimul raport al Băncii Europene de Investiţii şi al Fondului European de Investiţii a clasat România, prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe primul loc în Europa în anul 2023 din punct de vedere al numărului şi al volumului de garanţii acordate în perioada 2020 – 2023. Practic, consider că cel mai sustenabil instrument financiar, atât pentru mediul de afaceri, dar mai ales pentru bugetul de stat‚ îl reprezintă aceste instrumente financiare. Din 2020 până în 2023, România a avut două scheme de garantare de ajutor de stat. Prima a fost pe cadrul COVID pentru firmele afectate ca urmare a pandemiei şi a doua ediţie a programului a fost pe cadrul temporar Ucraina. Chiar în aceste zile, Ministerul de Finanţe pregăteşte prelungirea cadrului temporar şi vom veni cu o nouă schemă de garantare. Este vorba de Programul IMM Plus, care va fi prelungit până la 30 iunie. Bugetul alocat de Ministerul de Finanţe pentru plafonul de garantare este de 12 miliarde de lei şi sperăm ca, până la începutul lunii martie, acest program să fie operaţional (…) Noi am calculat impactul fiscal pe două categorii: impact fiscal direct şi impact fiscal indirect. Am luat tot ce înseamnă coduri unice de înregistrare a celor 86.000 de IMM-uri care au beneficiat de acest program şi am văzut că un leu garantat de statul român a adus la bugetul de stat 12 lei”, a susţinut Nancu, scrie Agerpres.

Acesta a adăugat că, în acest moment, tot ce înseamnă scheme de garantare pe IMM Invest în total garanţii acordate de statul român, prin Fondul Naţional de Garantare, de 54 de miliarde de lei, va genera până în anul 2030 suma de 541 de miliarde de lei ca venituri la bugetul de stat.

„Statul doar garantează banii. Tot ce înseamnă credite sunt credite acordate de sistemul financiar-bancar. Consider că e cel mai mare parteneriat public din România după 1990, în sensul că peste 70 de miliarde de lei, în această perioadă de patru ani de zile, au fost acordate de sistemul financiar-bancar. Am ajuns ca din cele 65 de miliarde de lei creştere sold credite, 83% să fie garantate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Am observat, în această perioadă, că insolvenţele noi deschise pe parcursul anului 2020 a fost în scădere cu 7% faţă de nivelul anului 2019. Din punct de vedere al creşterii soldurilor, observăm că Banca Naţională a României a raportat, în anul 2022, volumul cel mai mare de credite acordate sectorului IMM-urilor. Diferenţa dintre criza din 2008 – 2009, când, practic, creditul bancar a fost stopat către mediul de afaceri constă în această creştere a creditului bancar către IMM-uri. Practic, în 2022 am avut 72 de miliarde de lei, bani privaţi ai instituţiilor financiar-bancare infuzaţi în economia României. A fost cheia faptului că IMM-urile nu au fost afectate sau au fost afectate mai puţin faţă de perioada 2008 – 2009, când ne-am confruntat practic cu aceeaşi criză economică”, a spus oficialul FNGCIMM.

Potrivit sursei citate, companiile care au beneficiat de IMM Invest au înregistrat o creştere cu 5% a numărului de angajaţi, iar cele 85.000 de IMM-uri şi-au crescut profitul cu 19%, în timp ce marja profitului raportat la vânzări a fost de 7,75%.

„Doar din capitalul de lucru s-au plătit 680.000 de locuri de muncă în această perioadă, Tot ce înseamnă capital de lucru merge în cheltuielile curente ale întreprinderii, iar opt din zece firme care au accesat IMM Invest au raportat creşteri ale numărul de angajaţi”, a menţionat Dumitru Nancu.

Reprezentanţi ai autorităţilor, pieţei de capital, fondurilor de garantare şi ai companiilor participă, joi, la o ediţia a III-a a Romanian Sustainability Forum, în cadrul căreia este abordată tema transpunerii şi implementării în România a Directivei europene CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive).

Directiva Uniunii Europene (UE) de raportare corporativă de sustenabilitate (CSRD) modifică actuala Directivă de raportare nefinanciară (NFRD), iar domeniul de aplicare a actului legislativ este extins, pentru a se aplica unui număr mai mare de societăţi europene şi non-europene listate care operează pe pieţele reglementate ale Uniunii. Astfel, companiile care fac deja obiectul NFRD vor trebui să se conformeze noilor modificări pentru anii fiscali ce încep la sau după 1 ianuarie 2024, raportând în 2025 datele din acest an.