Proiectul legii 5G revine în actualitate

În urma dezbaterilor și consultării publice din 2020, varianta actuală a proiectului include modificări față de versiunea inițială, conform informațiilor publicate pe site-ul CES. Aceste modificări nu sunt unele de fond, principalele puncte de controversă apărute anul trecut fiind în continuare prezente în textul proiectului de lege.

La finalul lunii octombrie a anului trecut CES a analizat draftul inițial al proiectului legii 5G. În punctul de vedere transmis s-a solicitat să fie avute în vedere în realizarea formei finale a proiectului mai multe aspecte, de la elaborarea unui studiu asupra sănătății populației, la importanța acordării importanței cuvenite eficienței economice și importanța axarii nu atât pe producătorii de echipamente eligibili, cât pe identificarea și abordarea riscurilor de securitate prin măsuri tehnice care ar trebui implementate, independent de numele producătorilor. S-a cerut totodată implementarea observațiilor făcute anterior de Ministerul Justiției, condus la acel moment de Cătălin Predoiu.

Avizul ministerului Justiției a fost anul trecut unul favorabil, în condițile semnalării mai multor observații de amendare a proiectului. S-a considerat că una dintre cele mai importante prevederi, cea legată de condițiile de emitere a avizului CSAT în urma solicitărilor depuse de fiecare producător de echipamente, este neclară și lipsită de previzibilitate, în absența unor criterii obiective de evaluare a cererilor. Într-o abordare generală, ministerul Justiției mai subliniase că este necesară justificarea temeinică a soluțiilor propuse, din perspectiva mecanismului de autorizare și a criteriilor avute în vedere pentru acordarea sau nu a autorizării.

Aceste problematici au fost ridicate în 2020 și de Asociația Operatorilor Mobili din România (AOMR), din care fac parte Orange, Vodafone și Telekom. Astfel, operatorii au criticat absența în draftul inițial a unor criterii tehnice clare care să definească ce înseamnă un echipament sau soft sigur, fiind utlizate criterii nontehnice, foarte largi și ambigue, precum și incertitudinea legată de investițiile deja realizate în vederea dezvoltării rețelelor 5G.
Obținerea avizului CES, care are un rol consultativ, este unul dintre ultimii pași necesari pentru aducerea proiectului de lege pe agenda Guvernului și adoptarea sa. Proiectul de lege urmează să intre ulterior în dezbaterea parlamentului și să fie adoptat astfel încât licitația 5G să aibă loc în acest an, statul român țintind să încaseze cu această ocazie 2,5 miliarde lei.