Proiectul pasajului pietonal de la Piaţa Romană, contestat de ONG-uri

Pasajul pietonal pe care municipalitatea bucureşteană vrea să-l construiască la Piaţa Romană, o investiţie de peste 64 de milioane de lei, este contestat de unele ONG-uri, care spun că acest proiect va intensifica traficul auto în centru şi va accentua tendinţa de a "duce pietonii sub pământ".
Economica.net - mie, 06 mart. 2013, 15:30
Proiectul pasajului pietonal de la Piaţa Romană, contestat de ONG-uri

Reprezentanţii societăţii civile şi-au exprimat părerile privind proiectul în cadrul unei dezbateri publice organizate miercuri de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB).

Autorul proiectului, arhitectul Alexandru Beldiman, a prezentat o serie de modificări care vor fi aduse pieţei prin construirea pasajului subteran asemănător celui de la Universitate, cu scări pietonale şi rulante, dar şi cu lifturi pentru persoanele cu dizabilităţi, şi cu spaţii comerciale, unde ar putea fi mutate şi tarabele din zonă. Pasajul subteran va avea o suprafaţă de 5.600 de metri pătraţi, din care 550 de metri pătraţi vor reprezenta spaţii comerciale.

În plus, pasajul va presupune şi constituirea unui nod intermodal de transport, asigurând legături între staţiile de metrou, RATB şi taxiuri, şi refacerea reţelei edilitare în zonă.

Pasajul va avea cinci intrări: două în zona Academiei de Studii Economice, una la Coloane, una în zona BCR şi una la intersecţia bulevardelor Lascăr Catargiu şi Dacia.

La suprafaţă, construirea pasajului va presupune lărgirea trotuarelor cu patru metri, precum şi creşterea suprafeţei alocate spaţiilor verzi, de la 128 la 528 de metri pătraţi, urmând să fie plantaţi în zonă 55 de frasini.

Suprafaţa rezervată circulaţiei pietonale va creşte de la 2.327 la 3.155 de metri pătraţi, ajungând să reprezinte 29,26 la sută din suprafaţa pieţei, în timp ce suprafaţa rezervată circulaţiei rutiere se va diminua de la 8.326 la 7.100 de de metri pătraţi, respectiv de la 77,23 la sută, la 65,84 la sută din suprafaţa pieţei.

Timpul de aşteptare a pietonilor la semafoare, care este în medie de 42 de secunde, va dispărea, iar durata de deplasare a acestora prin acest punct al oraşului va scădea de la 138 la 78 de secunde, în timp ce timpul de aşteptare a vehiculelor în intersecţie va scădea cu o treime, de la 135 la 90 de secunde.

Prin scurtarea duratei de aşteptare a maşinilor în intersecţie, se estimează că va scădea şi nivelul poluării, cu 7 la sută – emisiile de dioxid de carbon, cu 8 la sută – emisiile de oxizi de azot, cu 6 la sută – emisiile de particule şi cu 24 la sută – emisiile de compuşi organici volatile.

Societatea civilă a cerut organizarea unei dezbateri publice pe marginea proiectului după ce Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aferent a fost pus în dezbatere publică pe site-ul PMB, la începutul acestui an.

Printre cei prezenţi la eveniment s-au numărat reprezentanţi ai unor ONG-uri precum Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) şi ActiveWatch, care au cerut organizarea dezbaterii, Pro Patrimonio, ProDoMo, Miliţia Spirituală, Grupul pentru Dezvoltare Locală etc.

Aceştia au subliniat mai întâi „lipsa transparenţei” primăriei în cazul unor astfel de proiecte de infrastructură în Capitală, arătând că postarea pe site-ul instituţiei nu înseamnă transparenţă, iar societatea civilă este cea care trebuie să ceară, de fiecare dată, să fie organizate dezbateri.

Totodată, reprezentanţii ONG-urilor şi-au exprimat dezaprobarea faţă de construcţia pasajului pietonal, arătând că se adoptă din nou o soluţie pentru înlesnirea traficului auto, care ar trebui descurajat în centrul oraşului, în favoarea transportului pietonal, pe bicicletă şi în comun. În schimb, au mai spus reprezentanţii societăţii civile, pietonii sunt din nou „duşi sub pământ”, iar şoferii încurajaţi să vină în centru, pe unde vor putea traversa mai repede.

Directorul Direcţiei Transport din PMB, Ion Dedu, le-a răspuns că „acest proiect are ca rol ordonarea atât a traficului auto, cât şi a traficului pietonal, astfel încât să nu mai existe conflicte la sol”. „Vorbim despre reamenajarea unei pieţe în condiţii moderne”, a explicat Dedu.

Pentru construirea pasajului, PUZ trebuie aprobat de Consiliul General la Municipiului Bucureşti (CGMB), neştiindu-se deocamdată când va intra pe ordinea de zi.

La jumătatea lunii decembrie 2006, CGMB a aprobat un proiect pentru construirea, în Piaţa Romană, a unui pasaj pietonal subteran care ar fi trebuit să fie finalizat în 2008.

Potrivit studiului de fezabilitate aferent proiectului din 2006, respectivul pasaj urma să se întindă pe o suprafaţă de 5.200 de metri pătraţi şi să fie prevăzut cu funcţiuni comerciale. Pentru realizarea pasajului, municipalitatea aloca atunci 64.633.260 lei.

Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, contractul de execuţie a fost atribuit printr-o licitaţie demarată tot în 2006 unui consorţiu din care fac parte firmele Astaldi SpA şi Euro Construct Trading.

Te-ar mai putea interesa și
Ford Motor cumpără platforma Electriphi
Ford Motor cumpără platforma Electriphi
Compania Ford Motor a anunţat joi că va achiziţiona platforma Electriphi, care furnizează servicii de administrare a staţiilor de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi soft pentru......
Ioana Mihăilă: În PNRR sunt prevăzute investiții de 150 de milioane de euro pentru prevenirea infecțiilor din spitale
Ioana Mihăilă: În PNRR sunt prevăzute investiții de 150 de milioane de euro pentru prevenirea infecțiilor din spitale
Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat joi că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt prevăzute ...
Hidroelectrica a început acțiunea de modernizare a echipamentelor de la Porțile de Fier I
Hidroelectrica a început acțiunea de modernizare a echipamentelor de la Porțile de Fier I
Societatea Hidroelectrica a anunțat joi că a semnat contractul de achiziție sectorial având ca obiect ”Modernizarea ...
Curtea Supremă a SUA a respins cererea de anulare a legislației Obamacare
Curtea Supremă a SUA a respins cererea de anulare a legislației Obamacare
Curtea Supremă a Statelor Unite a refuzat joi să anuleze legislaţia Obamacare care, introdusă de fostul preşedinte Barack ...