Proiectul „Poftim, din România” se va extinde pe litoralul Mării Negre

„Proiectul «Poftim, din România», început anul trecut în Bucureşti de Ziua Naţională a României, se extinde în ţară. Acesta a fost gândit în aşa fel încât să poată fi multiplicat în toată ţara, cu scopul de a încuraja consumul de produse agroalimentare româneşti. Este un proiect prin care consumatorii au siguranţa că pot găsi produse de calitate, a căror trasabilitate este demonstrată, dar care încurajează şi consumul direct de la ferme, pe lanţul scurt alimentar”, a precizat Diaconeasa.

Evenimentele de promovare a produselor agroalimentare româneşti, organizate în curtea Ministerului Agriculturii, s-au extins în sectoarele 3 şi 4 ale Capitalei, apoi la Cluj-Napoca la târgul AGRARIA şi nu în ultimul rând, la AGRIPLANTA, târgurile de utilaje şi echipamente agricole.

„Aceste evenimente au la fiecare organizare o tematică de prezentare care urmăreşte şi respectă tradiţia poporului român, prin celebrarea unor perioade reprezentative şi, de fiecare dată, aduc în faţă consumatorilor şi o mică parte de folclor, port popular şi obiceiuri vechi româneşti din toate zonele ţării. În urma organizării unor astfel de evenimente au apărut şi solicitări pentru organizarea târgurilor şi în alte zone ale ţării, iar acest parteneriat va continua, aşa cum a fost conceput, în tot sezonul estival pe litoralul Mării Negre”, a subliniat el.

Acesta susţine că, prin puterea exemplului, produsele româneşti care au obţinut recunoaşterea calităţii la nivel european inspiră şi alţi producători şi procesatori din industria alimentară. „Mulţi producători şi-au exprimat intenţia de a începe demersuri pentru a obţine la rândul lor recunoaşterea calităţii produselor pe care le procesează cu materie primă obţinută din România, aducând astfel plus valoare şi valorificând produse finite şi nu materie primă”, a punctat consilierul MADR.

În acest weekend, în curtea MADR, a avut loc „Târgul de 1 iunie – Gustul copilăriei de la MADR”, în cadrul proiectului „Poftim, din România”.

Potrivit datelor MADR, în prezent, la nivel naţional sunt 765 de produse tradiţionale atestate de Ministerul Agriculturii, cele mai multe fiind cele din carne şi produse din carne (309), lapte şi produse din lapte (140), legume şi fructe (124), pâine, produse de panificaţie şi patiserie (120), peşte (30), dar sunt atestate şi băuturi (35).

La nivel european, România are recunoscute şi protejate 13 produse, din care 11 cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnaţi de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni, Salata cu Icre de Ştiucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibăneşti şi un alt produs cu Specialitate Tradiţională Garantată (STG) – Salată tradiţională cu icre de crap.

Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european sunt: respectiv Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virşli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

Dintre cele 1.760 de produse alimentare din statele-membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar 13 sunt produse alimentare româneşti.