Proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut atât în UE cât şi în România

Comparativ cu situaţia din 2022, proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 0,5 puncte procentuale atât în UE (de la 11,7% până la 11,2%) cât şi în România (de la 19,8% până la 19,3%).

Datele Eurostat mai arată că, în 2023, o treime dintre statele membre erau sub ţinta propusă pentru anul 2030, o proporţie a NEETs de 9%, respectiv: Ţările de Jos (4,8%), Suedia (5,7%), Malta (7,5%), Slovenia (7,8%), Luxemburg (8,5%), Irlanda (8,5%), Danemarca (8,6%), Germania (8,8%) şi Portugalia (8,9%).

În majoritatea statelor membre sunt diferenţe între proporţia de NEETs în rândul tinerelor şi tinerilor. Anul trecut, 12,5% dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce în rândul tinerilor proporţia era de 10,1%.

În ambele cazuri, Ţările de Jos au cea mai mică proporţie de NEETs: 4% în rândul tinerilor şi 5,6% în rândul tinerelor.

În contrast, cea mai mare proporţie de NEETs în rândul tinerilor se înregistra în Grecia (14,8%), iar în rândul tinerelor se înregistra în România (24,8%).

De-a lungul ultimului deceniu, proporţia de NEETs din UE a scăzut cu 4,9 puncte procentuale, de la 16,1% în 2013 până la 11,2% în 2023. Această proporţie s-a redus constant în această perioadă, singura excepţie fiind anul 2020 afectat de COVID, când proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a crescut până la 13,8%, de la 12,6% în 2019, după care a urmat o scădere până la 13,1% în 2021.

În rândul statelor membre, cea mai mare reducere a proporţiei de NEETs între 2013 şi 2023 a fost înregistrată în Grecia (minus 12,5 puncte procentuale), urmată de Bulgaria (minus 11,9 puncte procentuale), Croaţia (minus 10,5 puncte procentuale), Irlanda (minus 10,3 puncte procentuale) şi Spania (minus 10,2 puncte procentuale).