Proprietarii de vii și livezi cer ajutor Guvernului, după ce valurile de îngheț din primăvară le-au afectat puternic culturile. Fermierii solicită utilizarea urgentă a Fondului de Risc

„După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă aceste specii (cais, piersic, nectarin, cireş, vişin, măr, păr, struguri de masă) se află astăzi în pericol de a-şi pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploataţii horticole, continuarea activităţii este imposibilă. Asociaţia FRULEG solicită de urgenţă intervenţia autorităţilor în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât şi din fondul de risc constituit prin reţinerea a 3% din plăţile directe din Pilonul I şi gestionat de APIA”, se arată într-un comunicat al organizaţiei transmis vineri de preşedinte organizaţiei, Lucian Florea.

Asociaţia susţine utilizarea urgentă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarităţii între fermierii beneficiari de plăţi directe, astfel cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenţia DR-32 din PS PAC 2023-2027.

„Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producţie cauzate de factori climatici şi poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene”, se menţionează în comunicat.

Gravitatea situaţiei este accentuată de faptul că nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig şi îngheţ care au afectat, pe rând, aproape întreg teritoriul României.

Potrivit sursei citate, primul val important de frig, din noaptea de 8 spre 9 aprilie, a lovit în special Transilvania, Crişana, Banatul, Maramureşul şi numeroase zone montane şi depresionare, în timp ce sudul extrem al ţării, litoralul şi estul Dobrogei şi părţi din Moldova de est au fost mai puţin afectate. În nopţile următoare, între 10 şi 13 aprilie, îngheţul s-a extins şi s-a menţinut asupra unor areale vaste din nordul, centrul şi vestul României, inclusiv în Moldova, Subcarpaţii de Curbură şi interiorul arcului carpatic, în timp ce sudul ţării şi litoralul au fost relativ mai puţin expuse.

Reprezentanţii asociaţiei afirmă că un nou val de frig a revenit în nopţile de 21/22 şi 22/23 aprilie, afectând din nou Transilvania, Crişana, Maramureşul, vestul şi nord-vestul ţării, precum şi zone din Subcarpaţii Meridionali şi de Curbură. În sudul şi sud-estul extrem al ţării, temperaturile au fost, în general, mai puţin agresive.

De asemenea, episoadele de îngheţ au continuat şi spre finalul lunii aprilie, inclusiv în noaptea de 26 spre 27 aprilie, când au fost afectate Transilvania, Maramureşul, Crişana, părţi din Banat, precum şi zone importante din Moldova centrală şi din regiunea deluroasă şi depresionară a ţării. Din nou, Lunca Dunării, litoralul şi unele areale sudice au fost mai puţin expuse.

Temperaturile negative s-au manifestat chiar şi la final de aprilie şi început de mai, în nopţile de 30 aprilie/1 mai şi 2/3 mai, mai ales în centrul şi nordul ţării, în Transilvania, Moldova, Subcarpaţi şi în numeroase zone deluroase şi depresionare.

Persistenţa acestor episoade până la începutul lunii mai a evidenţiat caracterul excepţional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenţei riscului de îngheţ, au transmis reprezentanţii asociaţiei.

În concluzie, preşedintele Asociaţiei FRULEG subliniază că episoadele succesive de îngheţ au afectat aproape întreg teritoriul României, cu excepţia unor areale limitate din sudul ţării, din Lunca Dunării, din estul şi sud-estul Dobrogei, precum şi, local, din nordul extrem al Moldovei, care au rămas mai puţin afectate în anumite intervale.

„FRULEG va continua să centralizeze date de la membrii săi şi să susţină ferm interesele producătorilor de fructe şi legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate”, a transmis preşedintele organizaţiei, în comunicatul citat.

De altfel, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, declara în urmă cu două zile că temperaturile scăzute din această perioadă au afectat pomicultura în aproape toate judeţele ţării, în timp ce, în cazul culturilor de câmp, nu au fost semnalate până acum probleme care să provoace îngrijorare.

„Am avut săptămâna trecută o discuţie cu direcţiile agricole. Din rapoartele pe care le-am primit în cadrul acelui zoom, culturile de câmp nu arată rău. Spre surprinderea mea, provin dintr-o zonă unde este secetă de 6-7 săptămâni, unde practic n-a plouat. În majoritatea ţării avem precipitaţii suficiente pentru a avea culturi bune. Temperaturile scăzute au afectat aproape în fiecare judeţ unde există pomicultură, au afectat producţia şi probabil vor fi consecinţe destul de severe pe această temă. Deci, cele mai multe probleme au fost raportate în pomicultură. La celelalte culturi de câmp încă n-am văzut rapoarte care să ne îngrijoreze”, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Tanczos Barna.

El a explicat că încălzirea globală nu va însemna doar căldură excesivă, ci şi fluctuaţii de temperatură care vor pune la grea încercare atât fermierii, cât şi cetăţenii.

Sursa foto: Facebook.com/fermierului