Proprietarii din zona litorală pot deveni acționari la viitoarele parcuri eoliene din largul Mării Negre – proiect de lege

Un grup de 33 de parlamentari, între care și cunoscutul deputat PSD Iulian Iancu, cel care a fost inițiator, au înregistrat la Senat o “Propunere Legislativa privind măsurile necesare pentru realizarea de operațiuni pentru exploatarea energiei eoliene offshore”.
Economica.net - lun, 06 iul. 2020, 13:24
Proprietarii din zona litorală pot deveni acționari la viitoarele parcuri eoliene din largul Mării Negre – proiect de lege

Propunerea, al cărei draft a fost anunțat întâi de Profit.ro, vine cu o prevedere inedită, și anume se instituie posibilitatea ca anumite persoane care au proprietăți în zona litorală să devină acționare în companiile care vor dezvolta aceste parcuri eoliene în largul Mării Negre. Pentru viitorii dezvoltatori, această prevedere de a ceda o parte din proiect pare a fi o obligație din ce se înțelege din textul legii.

Iată prevederea din proiectul de lege:

“Proprietarii de parcuri eoliene offshore situate la mai putin de 16 kilometri de linia de coasta sunt obligati sa ofere optiunea de achizitie a 20% din actiunile de proprietate a parcurilor eoliene cetatenilor locali cu reședința la o distanta de 4,5 km de locatia parcului eolian sau cu reședinta intr-o localitate care are linii de coasta la 16 km de locatia parcului eolian. Optiunile de achiziție trebuie oferite dupa acordarea licentei pentru construirea parcului eolian, dar inainte de conectarea la retea a parcului eolian”.

Expunerea de motive nu spune nimic despre utilitatea sau motivele introducerii acestei prevederi, și nici despre motivele stabilirii acelor limite spațiale (4,5 km sau 16 km). Așadar, la o primă lectură putem înțelege că anumite persoane fizice vor fi îndreptățite să primească 20% din acțiunile firmelor care vor dezvolta parcuri eoliene offshore, dacă au reședința la 4,5 km de parcul eolian offshore sau în localități situate la 16 km de el.

Acestora li se vor face oferte de către dezvoltatori pentru achiziția a 20% din noua afacere, după ce investitorul a obținut licența (deci se presupune că are un business fezabil) dar înainte ca afacerea să înceapă să producă bani – înainte de legarea efectivă a parcului offshore la rețeaua Transelectrica.

De asemenea, nu se specifică foarte clar ce se întâmplă dacă persoanele fizice interesate nu plătesc prețul cerut de investitori pentru cele 20% din afacere pe care sunt obligați să le vândă. Va urma o nouă ofertă la un preț mai mic sau investitorul scapă de obligație dacă “la prima strigare” nu a venit nimeni să cumpere?

Legea stabilește, pe lângă alte lucruri, subvențiile pe care le pot primi dezvoltatorii de proiecte eoliene în Marea Neagră. Mai întâi, dreptul de a iniția și realiza astfel de proiecte va fi obținut de la statul român fie prin concesionare, în urma unei proceduri de licitație, fie prin licențiere directă.

Parcurile eoliene offshore înființate în conformitate cu procedura deschisă au dreptul la o primă de maximum 0,025 euro/ kWh, in plus fata de prețul de piata al energiei electrice, însă valoarea totală a celor două componente nu poate depăși 0,06 euro/kWh.Dacă prețul de piață al energiei depășește 0,035 euro/kWh, prima este redusă proporțional. În plus, investitorii vor primi o compensație pentru echilibrarea costurilor, în valoare de 0,020 euro/kWh, timp de 20 de ani de la conectarea la rețea.

Oficialii sunt optimiști

România are un potenţial eolian offshore uriaş, de peste 70.000 de MW, şi ar putea ajunge în cinci ani la nivelul Mării Britanii în acest sector, a declarat, Niculae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la finalul lunii trecute.

 

„Există o oportunitate uriaşă pentru România în sectorul de offshore wind (turbine eoliene pe mare – n.r.). Există un potenţial de 22 de GW (20.000 de MW – n.r.) în turbine cu fundaţie fixă, pe fundul mării, respectiv 50.000 de MW în fermele eoliene de tip floating (plutitoare – n.r.). Acestea ar putea face ca România să devină în scurt timp, chiar începând cu 2025, exportator net de energie”, a precizat Havrileț.  

Potrivit acestuia, costurile aceste tehnologii au scăzut foarte mult, iar România ar putea ajunge din urmă Marea Britanie în doar cinci ani.

 

Te-ar mai putea interesa și
Podul peste Someş – Bode: Un obiectiv strategic, ce trebuie finalizat urgent
Podul peste Someş – Bode: Un obiectiv strategic, ce trebuie finalizat urgent
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat marţi, la Satu Mare, că podul peste Someş trebuie dat în trafic în acest an, iar varianta de ocolire a municipiului, din care şi acest pod......
Scutul anti-rachetă de la Deveselu – Cinci ani de la inaugurarea Facilităţii Sistemului Aegis Ashore
Scutul anti-rachetă de la Deveselu – Cinci ani de la inaugurarea Facilităţii Sistemului Aegis Ashore
La summit-ul aniversar al Alianţei Nord-Atlantice din aprilie 2009, de la Strasbourg/Kehl, statele aliate au admis importanţa ...
Paşaportul COVID-19 românesc – Certificatele digitale verzi de test transmise de STS, verificate şi validate de către statele membre UE
Paşaportul COVID-19 românesc – Certificatele digitale verzi de test transmise de STS, verificate şi validate de ...
Certificatele digitale verzi care vor facilita libera circulaţie în Uniunea Europeană (UE) pe timpul pandemiei de COVID-19 ...
Hidroelectrica, buget uriaș pentru achiziții în regenerabil în acest an și următorii
Hidroelectrica, buget uriaș pentru achiziții în regenerabil în acest an și următorii
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică al țării și, totodată, una dintre cele mai profitabile ...