Propunerea lui Putin pentru alegeri în Ucraina: o administraţie de tranziţie, sub egida ONU

„Am putea desigur să discutăm cu SUA, chiar şi cu ţările europene, şi în mod evident cu partenerii şi prietenii noştri, sub egida ONU, posibilitatea de a înfiinţa în Ucraina o administraţie de tranziţie”, a declarat Putin în timpul unei întâlniri cu infanterişti marini ruşi, în toiul nopţii, la Murmansk, în nord-vestul Rusiei, scrie Agerpres.

„Pentru ce? Pentru a organiza alegeri prezidenţiale democratice care s-ar solda cu instalarea la putere (în Ucraina) a unui guvern competent şi care s-ar bucura de încrederea poporului, apoi pentru a începe cu aceste autorităţi negocieri asupra unui acord de pace şi a semna documente legitime”, a explicat Putin.

„În cadrul unor activităţi de menţinere a păcii ale ONU, s-a recurs deja de mai multe ori la ceea ce se cheamă o administraţie de tranziţie”, a adăugat Putin, amintind în special de cazul Timorului de Est în 1999.

La aceeaşi întâlnire, Putin a susţinut că, „pe toată linia frontului, forţele ruse au iniţiativa strategică”. „Există motive care ne fac să credem că îi vom termina”, a declarat Putin, apreciind că „poporul ucrainean însuşi ar trebui să înţeleagă ce se întâmplă”.

„Ne îndreptăm progresiv, poate că nu atât de rapid pe cât ne-am dori, însă cu insistenţă şi certitudine, pentru a îndeplini toate obiectivele anunţate” la începutul ofensivei în Ucraina, a adăugat Putin.

Rusia, care a lansat în 2022 atacul la scară mare împotriva vecinului său ucrainean, a afirmat că doreşte „demilitarizarea” şi „denazificarea” Ucrainei, ale cărei aspiraţii de a adera la NATO sunt considerate de Moscova o ameninţare la adresa securităţii sale.

Vladimir Putin a făcut aceste declaraţii după ce aliaţii europeni ai Ucrainei, reuniţi joi la Paris au discutat despre „garanţii” de securitate pentru Kiev, Franţa şi Regatul Unit avansând un proiect ce prevede o viitoare desfăşurare a unei „forţe de reasigurare” în această ţară, care se confruntă de peste trei ani cu agresiunea rusă.

Washingtonul, care vrea să obţină cu orice preţ un armistiţiu în Ucraina, a întreprins o apropiere spectaculoasă de Moscova, generându-le ucrainenilor şi europenilor temerea că ar putea încheia un acord fără ştirea lor.

La presiunea americană, Kievul a acceptat pe 11 martie un armistiţiu de 30 de zile.

Marţi, la finalul negocierilor în Arabia Saudită mediate de Washington, a fost anunţat un acord care să ducă, în anumite condiţii, la un armistiţiu în Marea Neagră şi la un moratoriu asupra loviturilor contra infrastructurilor energetice. Însă Moscova a cerut ridicarea restricţiilor asupra exporturilor agricole ruse, o idee susţinută de Casa Albă.