PSD vrea să elimine plata contribuţiei la sănătate pentru două milioane de pensionari. Cât pierde bugetul sănătăţii

15 12. 2016
group_of_old_people_71268100

În anul 2016, pensionarii au contribuit cu circa 965,98 milioane lei la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, gestionat de CNAS.

Dacă PSD va elimina reţinerea contribuţiei la sănătate (CASS) de la pensionarii cu venituri care depăşesc 872 lei, aşa cum a promis în campanie, statul va fi obligat să vireze într-un an la bugetul CNAS suma de 965,98 milioane lei.

În prezent, li se reţine CASS doar pensionarilor cu venituri din pensie care depăşesc 872 lei. Baza de calcul a contribuţiei de sănătate pentru pensionari e 5,5% din partea de venit care depăşeşte 872 de lei (suma reprezintă valoarea punctului de pensie rotunjită în sus la un leu).

Restul pensionarilor sunt şi în prezent asiguraţi la sănătate, cu plata contribuţiei de la bugetul de stat.

Efectele eliminării plăţii CASS de către pensionari:

Creşte povara suportată de asiguraţii care contribuie efectiv la sănătate. Dacă PSD îşi onorează promisiunea făcută pensionarilor, 6,67 milioane de români vor plăti contribuţia la sănătate pentru „a ţine în spate” 17,24 de milioane de asiguraţi la sănătate. La începutul acestui an, 8,67 milioane de români plăteau contribuţia la sănătate pentru cei 17,24 de milioane de asiguraţi la sănătate.

Creşte numărul asiguraţilor care nu plătesc deloc CASS: 10,57 milioane de români vor fi asiguraţi la sănătate, fără să contribuie, faţă de 8,57 milioane – în prezent.

Statul va vira la bugetul Fondului de Sănătate, cel mai probabil din banii contribuabililor, suma de 965,98 milioane lei pe care o plăteau pensionarii anual la buget.

Unde se duc banii pe care-i plătim la Sănătate

Contribuţia la sănătate e virată la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS), din care e finanţat în măsură covârşitoare sistemul sanitar. Cei mai mulţi bani din sistemul sanitar sunt la CNAS, în acest Fond. Bugetul Fondului e de peste 26 de miliarde lei în anul 2016. Din bugetul propriu, Ministerul Sănătăţii finanţează şi derulează 15 programe naţionale de sănătate publică şi asigură salariile din sistem, dar nu şi veniturile cabinetelor medicilor de familie.

Pensionarii sunt cei mai mari consumatori de servicii medicale din ţara noastră.