Putin, la summitul BRICS. Brazilia și Africa de Sud cer negocieri de pace cu Ucraina

Liderul de la Kremlin a apreciat că grupul BRICS, din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, este o contrapondere la influenţa globală a Statelor Unite.

Preşedintele a reluat în discurs teza conform căreia invazia rusă în Ucraina este o reacţie la acţiunile ostile din partea Kievului şi a Occidentului.

Comunitatea democratică internaţională consideră însă că războiul declanşat de invazia din februarie 2022 este o agresiune imperialistă a Rusiei împotriva Ucrainei.

„Acţiunile noastre în Ucraina sunt dictate de un singur lucru – să punem capăt războiului dezlănţuit de Occident şi sateliţii acestuia împotriva oamenilor care trăiesc în Donbas” (regiunea din estul Ucrainei unde etnicii ruşi luptă pentru secesiune din 2014 – n. red.), a spus Putin.

„Vreau să observ că dorinţa lor de a-şi menţine hegemonia în lume, dorinţa unor ţări de a menţine această hegemonie a fost cea care a dus la criza gravă din Ucraina”, a insistat el.

Rusia a afirmat de mai multe ori că este deschisă la dialog pentru încetarea conflictului armat care durează de un an şi jumătate, însă numai dacă se ţine cont de „noile realităţi” create de ocuparea de către forţele ruse a circa o cincime din teritoriul Ucrainei.

Kievul cere retragerea armatei ruse şi restabilirea suveranităţii ucrainene asupra teritoriilor pe care Moscova le-a anexat în urma unor referendumuri nerecunoscute internaţional.

Potrivit şefului statului brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, BRICS – grupul marilor economii în curs de dezvoltare, din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud – este un forum important de dialog pentru securitate şi pace, iar războiul din Ucraina, care durează de un an şi jumătate, are repercusiuni globale ce nu pot fi ignorate.

„Nu subestimăm dificultăţile obţinerii păcii, dar nu putem fi indiferenţi la moartea şi distrugerea care au loc în fiecare zi”, a spus Lula da Silva.

Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa a promis că „ţările BRICS vor sprijini eforturile de a pune capăt acestui conflict prin dialog, mediere şi negociere”.

Preşedintele sud-african conduce o iniţiativă de pace a Africii, inclusiv eforturi de mediere la Moscova şi Kiev, care nu a dat până acum rezultate, reaminteşte dpa.

Statele partenere din BRICS nu au condamnat până acum Rusia pentru agresiune şi au devenit mai importante pentru Moscova, care încearcă să atenueze efectele sancţiunilor occidentale prin stimularea comerţului cu Asia, Africa şi America Latină. În discursul transmis la Johannesburg, Putin a cerut o „ordine mondială multipolară”, iar Reuters observă că întărirea BRICS face parte din strategia rusă de subminare a dominaţiei americane.

Preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, care le-a prezentat separat în iunie un plan al Africii pentru pace în Ucraina omologilor săi rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, a răspuns la discursul lui Putin afirmând că BRICS va continua să susţină eforturile de încetare a conflictului.

Putin nu este prezent fizic la evenimentul din 22-24 august, în condiţiile în care pe numele său există din martie un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI), sub acuzaţia de crime de război în Ucraina. Moscova a respins acuzaţia şi a susţinut că aceasta este lipsită de sens, deoarece Rusia nu este membră a CPI. Africa de Sud a aderat însă la instanţa respectivă şi ar fi avut obligaţia de a-l aresta. Rusia este reprezentată la summitul de la Johannesburg de ministrul de externe Serghei Lavrov.