Rădulescu, BNR: Incertitudinile la nivel global reprezintă un risc sistemic sever şi în creştere

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Am făcut o hartă a riscurilor pe care o avem în fiecare ediţie a Raportului de stabilitate, o hartă a riscurilor care cuprinde patru riscuri pe care le considerăm esenţiale. Primul este cel legat de incertitudinile la nivel global, în contextul crizei energetice şi al războiului din Ucraina. Acesta este un risc sistemic sever şi din păcate în continuă creştere. Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale este, de asemenea, un risc sistemic sever, dar care se menţine la un nivel care se modifică puţin de la precedentul raport”, a spus Eugen Rădulescu.

El a menţionat alte riscuri sistemice importante, dar de intensitate mai scăzută, precum întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Conform raportului, sectorul populaţiei continuă să îşi menţină capacitatea robustă de onorare a datoriilor, rata de neperformanţă situându-se la nivelul de 3,1%, în septembrie 2022, în scădere cu 0,3 puncte procentuale în termeni anuali şi cu 0,8 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă a primului an de pandemie (septembrie 2020). Ponderea însemnată a împrumuturilor cu rată de dobândă variabilă implică un risc considerabil de rată a dobânzii şi rămâne un motiv de preocupare în perioada următoare, în special în cazul creditelor ipotecare. Pe de o parte, debitorii ale căror credite au fost acordate cu dobândă variabilă ROBOR la 3 luni sunt mai vulnerabili în faţa creşterilor de dobândă comparativ cu cei cu rate ale dobânzii calculate pe baza IRCC, dat fiind faptul că primii înregistrează un grad de îndatorare semnificativ crescut faţă de creditele acordate cu IRCC după implementarea măsurii de limitare a gradului de îndatorare (1 ianuarie 2019). Pe de altă parte, debitorii având un credit ipotecar standard contractat la rata dobânzii calculată pe baza IRCC deţin ponderea majoritară în sistem. Măsurile BNR privind acordarea creditelor către populaţie prin respectarea unui grad sustenabil de îndatorare pentru debitori îşi dovedesc şi mai mult utilitatea în contextul actual privind costul finanţărilor, se arată în document.

Potrivit sursei citate, poziţia prudenţială şi financiară a sectorului bancar românesc este adecvată, dar riscurile sunt în creştere, atât la nivel local, cât şi internaţional, aspect semnalat inclusiv prin avertizarea CERS din septembrie 2022. Rata solvabilităţii s-a menţinut adecvată, superioară mediei europene (21,5%, septembrie 2022, faţă de 19% în UE, iunie 2022), dar rezerva de capital s-a diminuat odată cu marcarea negativă la piaţă a instrumentelor financiare măsurate la valoare justă, consecinţă a creşterii accelerate a ratelor de dobândă.

Între vulnerabilităţile sectorului bancar românesc se numără: aşteptările de creştere a riscului de nerambursare a creditelor acordate sectorului real pe fondul deteriorării condiţiilor macroeconomice, al incertitudinilor privind evoluţiile viitoare, dar şi al creşterii serviciului datoriei prin majorarea ratelor de dobândă; strânsa legătură între sectorul bancar şi sectorul guvernamental; polarizarea instituţiilor de credit în funcţie de mărime.