Raport BCR/Erste – România a trecut printr-o recesiune tehnică în S1 din 2020. Creşterea economică din 2022 ar putea fi de aproximativ 5%

„Conform noilor date, România a trecut printr-o recesiune tehnică în primul semestru din 2020 şi efectul negativ pentru creşterea din 2022 de pe urma evoluţiei din trimestrul patru 2021 s-a transformat într-unul pozitiv, după ce datele au fost revizuite până la o creştere de 1% comparativ cu trimestrul precedent, de la o contracţie de minus 0,1% (versus o estimare preliminară de minus 0,5%). Pe baza datelor disponibile, creşterea economică din 2022 ar putea fi una de aproximativ 5% comparativ cu 2021, deşi mai aşteptăm datele detaliate cu privire la PIB, ce vor fi publicate în data de 8 iunie, înainte de a ne ajusta prognoza de creştere, care în prezent este de 2,8%”, se spune în raportul citat de Agerpres.

De asemenea, Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, menţionează într-un raport al băncii că statisticile indică ameliorarea climatului din sfera economiei României în primul trimestru al anului curent, expresie a rezistenţei la suprapunerea şocurilor din sfera ofertei şi la evenimentele din Ucraina şi consecinţele acestora.

„Astfel, conform datelor comunicate în această dimineaţă, economia naţională a crescut pentru al doilea trimestru consecutiv în T1, cu un ritm trimestrial de 5,2%, în accelerare de la 1% în T4 2021. În dinamică an/an, economia României s-a majorat pentru al patrulea trimestru la rând în T1, cu un ritm în accelerare la 6,5% (de la 2,4% în T4 2021). Este cea mai bună evoluţie din T3 2021”, se spune în raportul Băncii Transilvania.

În document se menţionează că INS va publica estimările provizorii (1) cu privire la evoluţia PIB-ului şi componentelor din perioada ianuarie – martie 2022 la începutul lunii iunie.

„Considerăm că accelerarea pronunţată a economiei naţionale la începutul anului curent a fost determinată de procesul de redeschidere şi de nivelul redus al costurilor reale de finanţare. Se evidenţiază rezistenţa economiei la suprapunerea şocurilor din sfera ofertei (inclusiv majorarea preţurilor la energie) (cu impact la nivelul intensificării presiunilor inflaţioniste), precum şi la declanşarea evenimentelor din Ucraina şi consecinţelor acestora, aspect evidenţiat şi de ameliorarea contribuţiei factorilor de producţie la dinamica anuală a PIB-ului potenţial. Creşterea investiţiilor străine directe cu peste 10% an/an în T1 exprimă redinamizarea investiţiilor productive în economia naţională în primul trimestru al anului curent. Analiza indicatorilor cu bază lunară arată şi consolidarea climatului pozitiv din sfera consumului privat, aspect reflectat de creşterea volumului vânzărilor din comerţul cu amănuntul (variabilă proxy pentru principala componentă a PIB) cu 5,5% an/an în T1 (în uşoară accelerare de la 5,4% an/an în T4 2021). Pe de altă parte, producţia industrială a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv în T1, dar cu un ritm anual în temperare la 0,2% (de la 2,1% în T4 2021). Conform celor mai recente prognoze macroeconomice BT economia naţională ar putea creşte cu dinamici anuale de 3,2% în 2022 (decelerare de la 5,9% în 2021), 4,3% în 2023, respectiv 4,5% în 2024”, susţine Andrei Rădulescu.

Potrivit raportului BT, scenariul este susţinut de premisele de continuare a ciclului investiţional postpandemie, pe fondul nivelului redus al costurilor reale de finanţare şi implementării programelor lansate la nivelul Uniunii Europene după incidenţa pandemiei coronavirus (Next Generation şi cadrul financiar multianual 2021-2027).

„Astfel, motorul economiei ar putea creşte cu rate anuale de 4,7% în 2022, 4,1% în 2023, respectiv 5,5% în 2024, cu impact de antrenare în economie. Pentru consumul privat previzionăm creştere cu rate anuale de 3,7% în 2022, 5,6% în 2023, respectiv 5,0% în 2024. Scenariul macroeconomic central pe România va fi revizuit în iunie, după ce INS va publica estimările provizorii (1) cu privire la dinamica PIB-ului şi componentelor din trimestrul I 2022”, se mai spune în raport.

O estimare preliminară publicată marţi de Eurostat arată că România a avut cea mai mare creştere economică din UE, cu un avans de 5,2%, în condiţiile în care Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a înregistrat o creştere de 0,4% în primele trei luni ale acestui an comparativ cu trimestrul precedent.

La începutul acestei luni, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere cu 1,4 puncte procentuale, la 2,9%, estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior.