Raport Curtea de Conturi pe 2016: Erori contabile de 9,5 miliarde euro. Probleme la CFR SA, Tarom, Poşta Română şi ANAF

Economica.net
20 02. 2018
0007842949k_1920x1280_61979700

Acţiunile de control au identificat cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii ori la denaturarea unor date şi informaţii din situaţiile financiare.

„Cu ocazia verificărilor desfăşurate, urmărind obiectivele de audit stabilite, au fost identificate 21.427 de cazuri de abateri, care au generat venituri suplimentare de 978,1 milioane lei, prejudicii de 687,6 milioane lei sau erori financiar-contabile de 43.225 milioane lei. Faţă de anul 2016, volumul abaterilor referitoare la venituri nestabilite, neevidenţiate şi, pe cale de consecinţă, neurmărite şi neîncasate a scăzut cu un procent de aproximativ 35%, iar la prejudiciile produse bugetelor publice vorbim de o scădere cu aproximativ 62,72% faţă de anul precedent”, se arată în raport.

La polul opus s-au situat abaterile financiar-contabile care, în anul 2017 au cunoscut o creştere de aproximativ 48% faţă de cele constatate în 2016, abaterea predominantă regăsindu-se în evidenţierea şi raportarea patrimoniului public atât de către entităţile din administraţia centrală cât şi de către cele din administraţia locală.

Volumul abaterilor financiare a crescut

„Abaterile constatate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în anul 2017 au semnalat nestabilirea şi neîncasarea unor venituri de 262 milioane lei, generarea unor prejudicii de 431 milioane lei, în scădere cu 52% faţă de anul 2016, precum şi erori de înregistrare în evidenţele contabile, de patrimoniu sau fiscale, neînregistrarea şi neevaluarea unor active, a căror valoare a fost estimată la 7.337 milioane lei. Volumul veniturilor suplimentare constatate în anul 2017 a fost mai mic decât în anul 2016 când nivelul acestora a fost de 374,78 milioane lei. Pe de altă parte, volumul abaterilor financiare a avut un trend crescător, cu 36% mai mare faţă de anul 2016”, se arată în raport.

În ceea ce priveşte buna guvernanţă, Curtea de Conturi a subliniat că există încă multe carenţe în organizarea şi mai ales în implementarea acestuia la nivel instituţional. Pe acestă zonă, în anul 2017 s-au efectuat 4.302 de acţiuni de monitorizare, comparativ cu anul 2016 în care s-au realizat 4.037 de acţiuni de acest gen.

În totalul valorilor consemnate în actele întocmite ca fiind abateri financiar-contabile, ponderea cea mai mare (73%) o deţine bugetul de stat, cu valori corespunzătoare unor erori privind organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului (15,68 miliarde lei); modul de aplicare a prevederilor legale privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, precum şi a reglementărilor privind inventarierea bunurilor (6,804 miliarde lei); reflectarea reală şi exactă a operaţiunilor financiar-contabile în bilanţurile contabile şi conturile anuale de execuţie bugetară (3,896 miliarde lei).

Probleme la CFR SA

În cadrul misiunii de audit financiar la Ministerul Transporturilor, raportul arată abateri privind reflectarea în evidenţa contabilă a unor elemente patrimoniale sau a unor operaţiuni , care au influenţat acurateţea situaţiilor financiare.

„Nu au fost actualizate contractele de concesiune încheiate cu Societatea Metrorex SA şi cu Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” SA, în funcţie de valoarea bunurilor din domeniul public al statului, în sumă de 6.803.865 mii lei, reprezentând obiective de investiţii finalizate, recepţionate şi date în folosinţă în perioada 2008-2016″, se arată în raport.

La CFR SA, Curtea de Conturi a constatat neconcordanţe între valoarea bunurilor înscrise în inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi valorile existente în evidenţa contabilă, în soldul contului „Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie – concesiune MT”, cu suma de 84,262 milioane lei.

„În timpul auditului, SRCF Bucureşti şi Ministerul Transporturilor au 115 operat parţial în evidenţele contabile valoarea bunurilor din domeniul public aprobate prin hotărâri ale Guvernului, diferenţa între valoarea bunurilor înregistrate în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi valoarea înregistrată în contabilitate reducându-se la 59.326 mii lei”, se arată în raport.

Erori la Poşta Română

În controlul efectuat la Poşta Română (CNPR), s-au constatat deficienţe privind realitatea capitalului social al CNPR, rezultat din reorganizarea Regiei Autonome „Poşta Română”, în care au fost incluse bunuri proprietate publică a statului, date în administrare prin HG nr. 451/1996 privind transmiterea unor imobile în administrarea CNPR.

„Astfel, unele bunuri, proprietate publică a statului, au fost intabulate eronat în proprietatea CNPR, fiind constituite apoi ca şi garanţii bancare imobiliare, aşa cum reiese din contractele de ipotecă imobiliară aferente contractelor de credit, încheiate de CNPR cu diverse bănci comerciale”, se arată în raport.

Totodată, au fost decoperite nereguli privind plăţi nelegale pentru acordarea unor bonusuri, contrar prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice – 237.000 lei. În plus, raportul arată cheltuieli neeconomicoase pentru achiziţionarea unor servicii juridice, rezultat al încheierii unui contract al cărui obiect s-a suprapus cu atribuţiile Direcţiei juridice şi reglementări – 579.000 lei.

Pierderi la Tarom

Curtea de Curtea a analizat performanţa activităţii de transport aerian a companiei de stat Tarom în perioada 2012-2016.

„În perioada 2012-2016, societatea a realizat pierderi contabile în cuantum total de 545.340 mii lei, iar la finele exerciţiului financiar 2016, pierderea reportată preliminată a fost de 2.091.103 mii lei. Prin urmare, este puţin probabil ca în perioada următoare acţiunile TAROM să poată genera venituri din dividende, astfel încât să devină atractive pentru investitori”, se arată în raport.

Astfel, deşi piaţa transportului aerian din România a cunoscut o creştere semnificativă în perioada 2012-2016, Tarom nu a reuşit să valorifice potenţialul existent, realizând un grad de încărcare a aeronavelor care nu a asigurat eficienţa operaţională, potrivit Curţii de Conturi.

În plus, avantajul competitiv dat de aflarea în proprietate a aeronavelor a fost într-o anumită măsură diminuat de structura eterogenă a flotei, care determină costuri mai ridicate de operare şi întreţinere.

„Nu au fost identificate cele mai eficiente modalităţi de exploatare a flotei de aeronave şi de valorificare a aeronavelor oprite de la zbor, precum şi de exploatare a clădirilor şi terenurilor aflate în proprietate. Au fost identificate cazuri de efectuare a unor cheltuieli neeconomicoase cu închirierea de spaţii pentru parcare şi birouri pentru salariaţi (cheltuielile au depăşit suma de 1 milion lei anual, numai în anul 2016 valoarea chiriilor pentru parcare situându-se la nivelul sumei de 432 mii lei), deşi compania deţine în proprietate atât terenuri, cât şi spaţii pentru birouri neutilizate sau utilizate ineficient”, se arată în raport.

Lipsa investiţiilor la ANAF

În cazul ANAF, diminuarea cheltuielilor de capital din ultimii ani a afectat în mod special infrastructura IT, starea actuală fiind critică, a avertizat Curtea de Conturi.

„ANAF deţine o infrastructură IT şi de comunicaţii învechită şi neperformantă, pentru care nu s-au mai efectuat investiţii semnificative din anul 2013. Mai mult, Strategia IT a ANAF pe perioada 2016-2020 nu a fost aprobată, la data auditului fiind elaborate două forme ale documentului, dar niciuna dintre ele nu este aprobată. În lipsa unei strategii nu se cunosc obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung, condiţii în care referatele de necesitate cu valori semnificative, întocmite şi înaintate de Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei (DGTI) către DGIAPSI (structura de achiziţii a ANAF) în perioada 2013-2016, nu au fost aprobate de conducerea ANAF”, se arată în raport.

Lipsa investiţiilor, concomitent cu încărcarea permanentă a capacităţilor de calcul şi stocare din Centrul de Date Primar (CDP) şi Centrul de Date Secundar (CDS), precum şi creşterea exponenţială a cerinţelor pentru noi aplicaţii IT au condus la apariţia unor disfuncţionalităţi ale sistemului IT, constatate în misiunea de audit financiar.

„ANAF nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a întocmi şi prezenta situaţiile financiare pentru activitatea proprie pe baza inventarierii generale a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, deoarece în anul 2016 nu a iniţiat operaţiunile de inventariere, iar, în anul 2015, rezultatele inventarierii nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, acestea indicând minusuri de 56.018 mii lei”, se arată în raport.