Raport MCV: Combaterea corupţiei la nivel înalt a oferit rezultate impresionante

Economica.net
27 01. 2016
fonduri_ue__proiecte__46130100_45312100

Comisia Europeană a publicat miercuri cel mai recent raport privind măsurile întreprinse de România în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei, în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV).

‘În cursul anului trecut, România şi românii au dovedit că au voinţa de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar. Demonstraţiile în masă împotriva corupţiei au evidenţiat cât de importante sunt aceste probleme pentru cetăţenii români. De-a lungul anului trecut, am constatat că sistemul judiciar şi parchetul anticorupţie au dat dovadă de profesionalism şi de angajament, obţinând rezultate bune în urmărirea penală a cazurilor de corupţie; de asemenea, reformele au fost asumate la nivel intern. Este încurajator să văd că România a continuat să realizeze reforme şi că această tendinţă pozitivă a continuat în 2015. În 2016, aceste eforturi trebuie intensificate şi axate pe prevenirea corupţiei şi pe asigurarea condiţiilor necesare pentru ca judecătorii să îşi poată îndeplini în continuare atribuţiile în mod corespunzător’, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, citat într-un comunicat al executivului comunitar.

În ansamblu, sistemul judiciar român a continuat să dea dovadă de profesionalism, demonstrându-şi inclusiv capacitatea de adaptare la schimbările importante aduse Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală, să depună eforturi în vederea unificării jurisprudenţei şi să fie pregătit să apere independenţa sistemului judiciar. Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt au oferit în continuare rezultate impresionante. Menţinerea acestei tendinţe este un semn că România realizează progrese durabile în direcţia îndeplinirii obiectivelor MCV, apreciază executivul comunitar.

În acelaşi timp, mai multe recomandări din raportul privind MCV pe 2015 sunt în continuare valabile, ceea ce înseamnă că reforma nu se bucură de consensul general necesar pentru ca progresele înregistrate să devină durabile. Independenţa sistemului judiciar şi respectarea hotărârilor judecătoreşti continuă să fie atacate. Parlamentul pune sub semnul întrebării reforma codurilor penale, iar deciziile acestei instituţii de a le permite sau nu organelor de urmărire penală specializate în combaterea corupţiei să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni nu se bazează nici în prezent pe criterii obiective. S-au adus îmbunătăţiri în ceea ce priveşte măsurile de combatere a corupţiei generalizate, însă nu la scara necesară pentru soluţionarea unei probleme sistemice, anvergura măsurilor şi voinţa politică aferentă fiind insuficiente, se menţionează în raport.

Pentru societatea românească, reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei rămân aspecte importante care pot duce la demonstraţii publice de amploare. Consolidarea procesului de reformă trebuie sprijinită în continuare, pentru ca progresele realizate să devină ireversibile. Comisia Europeană salută angajamentul politic asumat de către guvern de a continua reformele şi de a combate corupţia.

Anul 2016 va constitui un test în multe privinţe, consideră Comisia. Măsura în care aspectele legate de integritate vor predomina în ceea ce priveşte numirile în posturi înalte din cadrul sistemului judiciar şi controlul la care vor fi supuşi candidaţii la viitoarele alegeri vor constitui indicii-cheie ale terenului câştigat de procesul de reforme. Menţinerea tendinţei favorabile reformelor şi obţinerea unor rezultate pozitive vor oferi, în egală măsură, indicii de durabilitate.

Comisia Europeană consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi implicarea constructivă atât a Comisiei însăşi, cât şi a multor altor state membre continuă să ofere un sprijin preţios pentru consolidarea reformelor în România. Executivul comunitar menţionează că aşteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a se asigura că autorităţile române dau curs recomandărilor incluse în raportul adoptat miercuri. Potrivit comunicatului CE, după toate probabilităţile următorul raport MCV va fi prezentat în termen de aproximativ un an.

Răspunsul Parlamentului la solicitările DNA este lipsit de criterii obiective

Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupţiei, iar legislaţia în domeniul corupţiei trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile, relevă raportul pentru România elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi prezentat miercuri la Bruxelles de Comisia Europeană.

Documentul, care analizează evoluţiile din ultimele 12 luni în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în România, arată că bilanţul de activitate al instituţiilor implicate în combaterea corupţiei la nivel înalt este în continuare solid, incluzând cu regularitate puneri sub acuzare şi soluţionări ale unor cazuri care vizează politicieni de marcă şi funcţionari publici de nivel înalt.

”Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a raportat o creştere a numărului de sesizări din partea populaţiei: acest lucru pare să reflecte încrederea publicului în instituţie, care este evidenţiată şi de sondajele de opinie. Sprijinul public pentru acţiuni împotriva corupţiei a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstraţiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie 2015. În cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1.250 de inculpaţi, printre aceştia numărându-se prim-ministrul, foşti miniştri, parlamentari, primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene, judecători, procurori şi o gamă largă de înalţi funcţionari”, se menţionează în raportul elaborat de executivul UE.

Raportul reţine faptul că DNA şi-a intensificat măsurile intermediare de îngheţare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor îngheţate fiind de 452 de milioane euro.

”În 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari pentru a permite iniţierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv – un aspect monitorizat în rapoartele privind MCV anterioare. Deşi majoritatea cererilor au fost admise, rămâne valabil faptul că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA este lipsit de criterii obiective pe baza cărora să se furnizeze o justificare clară şi consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri’, avertizează CE în raport.

Totodată, Comisia Europeană remarcă faptul că nu au fost încă stabilite norme clare prin care să se dea curs recomandării MCV de a asigura aplicarea rapidă a normelor constituţionale privind suspendarea miniştrilor în cazul începerii acţiunii penale împotriva acestora şi suspendarea parlamentarilor în cazul pronunţării unor hotărâri negative în materie de integritate sau a unor hotărâri definitive pentru acte de corupţie cu privire la aceştia. ‘Rămâne de actualitate faptul că, după cum s-a menţionat în raportul din 2015, miniştrii au rămas în funcţie după ce împotriva lor începuse acţiunea penală, iar parlamentarii cu condamnări definitive pentru corupţie au rămas în funcţie. Măsurile întreprinse în aceasta privinţă au fost luate mai degrabă de unele partide politice decât de Parlament”, atrage atenţia CE în raport.

În această privinţă, Comisia recomandă ”să se adopte criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunităţii parlamentarilor şi să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie”.

Documentul aminteşte că o prioritate pentru DNA şi autorităţile judiciare a reprezentat-o combaterea practicilor de corupţie în sistemul judiciar şi subliniază că numărul de cazuri scoase la iveală a crescut în ultimii ani, sistemul judiciar arătând tot mai mult că doreşte să demonstreze că are standarde înalte de integritate.

Comisia Europeană recomandă ”să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupţii prin intermediul Strategiei naţionale anticorupţie şi al reformelor generale ale administraţiei publice”. De asemenea, României i se recomandă ”să se asigure că noua agenţie de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente şi beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituţii pentru a îmbunătăţi ratele de recuperare efectivă”.

O altă recomandare a executivului comunitar se referă la necesitatea punerii în aplicare a ”noii strategii şi a planului de acţiune în materie de achiziţii publice, asigurând un cadru anticorupţie solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituţionale şi al capacităţii administrative, aplicând măsuri de prevenire şi depistare a conflictelor de interese şi demonstrând că încălcările sunt sancţionate în totalitate”.

Numirile în posturile-cheie din magistratură trebuie să se bazeze pe proceduri clare şi deschise

Numirile în posturile de preşedinte al Curţii Supreme de Casaţie şi Justiţie, de procuror general şi de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) trebuie să se bazeze pe proceduri clare, deschise şi predefinite, se arată în raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România, făcut public miercuri la Bruxelles.

‘În 2016 vor avea loc o serie de numiri în posturi-cheie şi atât procesul, cât şi rezultatele vor constitui un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menţine procesul de reformă într-o perioadă de schimbări’, atrage atenţia Comisia Europeană. ‘Posturile de preşedinte al Curţii Supreme de Casaţie şi Justiţie, de procuror general şi de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt toate posturi care necesită proceduri clare, deschise şi predefinite’, se arată în raport.

Comisia Europeană susţine, la recomandări, că ‘ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare şi solide pentru numirile în funcţiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016’. ‘Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape şi criteriile care vor sta la baza deciziilor’, evidenţiază Bruxellesul.

‘Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nou-numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparenţa tuturor procedurilor’, se mai recomandă în raport.

‘Pe termen mai lung, ar trebui introdus prin lege – cu sprijinul Comisiei de la Veneţia – un sistem mai robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt: la nivel legislativ nu există criterii pentru a se asigura cel mai înalt nivel de competenţe profesionale şi integritate, iar procedura de numire actuală comportă o componentă politică puternică, având în vedere rolul pe care îl are în cadrul acesteia ministrul justiţiei’, notează documentul.

‘În trecut, procedurile de numire au fost deseori subiect de controversă şi au fost marcate în mod clar de influenţe politice. Pe baza orientărilor din partea Consiliului Europei, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să conducă dezbaterea cu privire la măsura în care este oportun ca decizia-cheie să revină unui ministru din guvern, în special în ceea ce priveşte numirile în posturi care nu sunt de conducere la cel mai înalt nivel a instituţiilor’, precizează Comisia Europeană.

‘Raportul din 2015 considera numirea unui nou procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ca fiind un test important. Procedura a fost finalizată, în cele din urmă, cu puţine controverse, fiind caracterizată de o mai mare transparenţă şi previzibilitate (…) şi beneficiind de cooperarea clară dintre Ministerul Justiţiei (responsabil pentru alegerea candidatului) şi Consiliul Superior al Magistraturii’, se subliniază în document.

Comisia Europeană adaugă faptul că ‘acest lucru a furnizat, prin urmare, un bun exemplu al modului în care procedurile clare şi riguroase, cu implicarea deplină a autorităţilor-cheie, pot fi factorul cel mai important într-un proces credibil de numire (deşi procedurile trebuie, de asemenea, să fie suficient de solide pentru a face faţă unei situaţii în care principalele instituţii sunt în dezacord)’.

Rămân frecvente criticile la adresa magistraţilor exprimate de către politicieni şi în mass-media

Tendinţa privind independenţa justiţiei în România a fost pozitivă în 2015, însă rămân frecvente criticile la adresa magistraţilor exprimate de către politicieni şi în mass-media, precum şi lipsa de respect faţă de hotărârile judecătoreşti, se arată în raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România, făcut public miercuri la Bruxelles.

‘Încheierea cu succes a urmăririi penale şi condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuţi din România pentru corupţie la nivel înalt este un semn că tendinţa subiacentă în ceea ce priveşte independenţa justiţiei este pozitivă şi că nicio persoană care comite o infracţiune nu se situează mai presus de lege’, se subliniază în document.

Comisia Europeană atrage atenţia însă că s-a înregistrat şi o reacţie la această tendinţă. ‘Rămân frecvente criticile la adresa magistraţilor exprimate de către politicieni şi în mass-media, precum şi lipsa de respect faţă de hotărârile judecătoreşti’, notează Bruxellesul.

În 2015 ‘s-a înregistrat o creştere a numărului de cereri de apărare a independenţei justiţiei, în urma unor atacuri în mass-media şi din partea unor politicieni, inclusiv a prim-ministrului şi a preşedintelui Senatului’, subliniază Comisia Europeană, care mai precizează că ‘au existat în continuare cazuri de presiune asupra unor judecători ai Curţii Constituţionale’.

‘Aşa cum se menţiona în raportul din 2015, în perioada premergătoare alegerii preşedintelui României, erau semne de schimbare în sensul unei abordări mai responsabile. Aceasta s-a disipat însă în primăvară, în special în urma deschiderii de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a unei anchete vizându-l pe prim-ministru. Criticile au vizat, în mod personal, atât pe şeful DNA, cât şi pe cel al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)’, se menţionează în raport.

Comisia Europeană mai notează că, în 2015, ‘Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Inspecţia Judiciară au continuat să apere independenţa justiţiei şi reputaţia profesională, independenţa şi imparţialitatea magistraţilor’

‘Există în continuare mai multe exemple notificate CSM de atacuri în mass-media şi din partea politicienilor şi, în consecinţă, CSM a trebuit să emită mai multe comunicate critice legate de acestea. CSM nu poate asigura însă un nivel de acoperire în mass-media a comunicatelor sale de presă echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile iniţiale şi, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu oferă ajutor financiar sau juridic magistraţilor care cer reparaţii în instanţă’, se subliniază în raportul MCV.

Comisia Europeană critică parlamentul pentru că nu a respectat recomandarea de anul trecut pentru a se asigura ‘că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare în ceea ce priveşte respectarea independenţei sistemului judiciar de către parlamentari şi în cadrul procesului parlamentar’.

‘Curtea Constituţională (CCR) are un rol important în statul de drept şi în consolidarea unui sistem judiciar independent. Jurisprudenţa Curţii a inclus, în 2015, 24 de decizii privind dispoziţiile noului Cod penal şi ale noului Cod de procedură penală, precum şi unele decizii importante legate de echilibrul puterilor şi respectarea drepturilor fundamentale. Acestea au inclus soluţionarea unui conflict dintre Senat şi autorităţile judiciare privind o cerere de arestare preventivă’, se mai menţionează în raport.

‘Multe dintre deciziile CCR privind Codul penal au avut drept obiectiv consolidarea respectării dreptului la un proces echitabil şi a drepturilor părţilor, în conformitate cu jurisprudenţa CEDO. Deşi judecătorii şi procurorii au trebuit să îşi adapteze rapid practicile la deciziile CCR, aprecierea generală este că astfel de decizii îmbunătăţesc securitatea juridică şi drepturile justiţiabililor. Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind interpretarea legislaţiei joacă, de asemenea, un rol important în cadrul sistemului de control şi echilibru instituţional’, notează documentul.

Ce spune Guvernul

Raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) publicat miercuri de Comisia Europeană reconfirmă progresele continue şi constante înregistrate de România în toate domeniile evaluate, precizează Guvernul într-un comunicat.

‘Acest al treilea raport anual consecutiv pozitiv dovedeşte caracterul durabil şi sustenabil al reformei în justiţie şi al luptei împotriva corupţiei, fiind un indicator al măsurii în care autorităţile române şi-au asumat şi au îndeplinit obiectivele MCV. În acest sens, considerăm că recunoaşterea progreselor din raportul MCV ar putea fi subliniată mai clar prin introducerea unei perspective de finalizare a acestei monitorizări de către Comisia Europeană’, menţionează sursa citată.

În opinia Executivului de la Bucureşti, concluziile pozitive ale raportului arată că ‘există premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităţilor române, de exemplu, în structura Strategiei Naţionale Anticorupţie’.

Totodată, Guvernul apreciază că reformele prevăzute de MCV, inclusiv lupta împotriva corupţiei, trebuie continuate ‘în primul rând pentru societatea românească’.

‘Angajamentul Guvernului de a îndeplini aceste obiective, în beneficiul societăţii româneşti şi al cetăţenilor români, este unul puternic şi fără echivoc’, mai precizează Guvernul.

Cum comentează Klaus Iohannis raportul MCV

Raportul elaborat de Comisia Europeană, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, confirmă, pentru al treilea an consecutiv, progresele înregistrate de România cu privire la reforma în sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei, afirmă preşedintele Klaus Iohannis.

‘România se află pe o direcţie ascendentă în îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV, angajamentul ţării noastre pentru consolidarea statului de drept şi independenţa justiţiei fiind unul ireversibil’, se arată într-un comunicat transmis, miercuri, de Administraţia Prezidenţială.

Conform sursei citate, preşedintele a constatat că există, în prezent, o abordare convergentă la nivel european cu privire la progresele semnificative înregistrate de România în combaterea corupţiei. Aceste evaluări se regăsesc şi în raportul GRECO, publicat de Consiliul Europei pe 22 ianuarie.

‘Raportul dat publicităţii astăzi de către Comisia Europeană arată că principalele instituţii din domeniul judiciar şi de integritate au continuat să obţină rezultate impresionante în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Se confirmă astfel sustenabilitatea eforturilor autorităţilor române şi determinarea de a face reformele necesare pentru societatea românească’, se menţionează în comunicat.

Preşedintele României susţine cu aceeaşi hotărâre continuarea demersurilor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei şi îşi exprimă convingerea că anul 2016 va consolida progresele înregistrate, în beneficiul cetăţenilor, se mai arată în comunicat.

Minstrul Justitiei, despre raportul CE: Există premise ca MCV să nu mai fie necesar

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat miercuri că raportul privind MCV este în general unul bun, iar Comisia Europeană arată că în acest an s-au obţinut progrese în domeniul judiciar.

‘Raportul aşa cum este – în general un raport bun – se înscrie în seria ultimelor două rapoarte. (…) Comisia Europeană arată că în acest an s-au obţinut progrese în domeniul judiciar. (…) În ansamblu, sistemul judiciar a continuat să dea dovadă de profesionalism şi profit de faptul că sunt în faţa presei ca să mulţumesc judecătorilor şi procurorilor din România pentru efortul pe care l-au făcut în toată această perioadă de zece ani de când avem acest mecanism instituit’, a spus Prună, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Aceasta a adăugat, referitor la MCV, că ‘există premise destul de clare ca într-un orizont de timp apropiat acest mecanism să nu mai fie necesar’, dar a evitat să se pronunţe asupra datei la care ar urma să fie eliminat.

‘Eu nu aş vrea să mă pronunţ cu privire la aşteptările mele în acest moment. Eu, ca ministru, cred că am o datorie şi datoria mea este să mă concentrez pe ceea ce mai rămâne de făcut şi este consemnat în raport şi, sigur, datoria mea este de a discuta cu interlocutorii mei de la Comisia Europeană astfel încât să putem constata că, prin comparaţie cu alte state membre care au şi ele un mecanism sau care nu au un mecanism, România cred că a făcut dovada în aceşti ani, în ultimii ani, să spunem, a faptului că are instituţii funcţionale şi mai cu seamă că a internalizat acest proces de reformă. (…) Eu am speranţe destul de bine întemeiate că un orizont de timp va fi dat, dar e prematur şi neserios să mă pronunţ şi să mă apuc să speculez cu privire la dată’, a mai afirmat ministrul Justiţiei.