RAPORT Ministrul Finanțelor explică în premieră. De ce a scăzut agresiv deficitul? Fondurile UE, în top

„Rezultatele primului trimestru confirmă faptul că direcția de consolidare fiscală pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectă, reușind să reducem deficitul bugetar la jumătate față de perioada similară a anului trecut. Am prioritizat susținerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică. Deși am depășit țintele de colectare internă și am accelerat absorbția fondurilor europene, rămânem extrem de prudenți: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public și o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menținem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026.”, menționează Alexandru Nazare, ministrul finanțelor.

I. VENITURILE BUGETARE

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 158,76 miliarde lei, reprezentând 7,8% din PIB și marcând o creștere nominală de 12,3% față de primul trimestru al anului 2025. reprezentând 7,1% ca pondere în PIB și un grad de realizare a programului trimestrial de 100,7%. Comparativ cu perioada similară a anului anterior veniturile din economia internă au crescut, în termeni nominali, cu 10,2%, fiind de de 145,56 miliarde lei, iar ca procent în PIB cu 0,2 puncte procentuale de la 6,9% din PIB cât au fost în primul trimestru al anului 2025 la 7,1% din PIB în perioada analizată.

O componentă centrală a politicii MF în acest trimestru a fost accelerarea procesului de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru a asigura companiilor fluxul vital de capital de lucru. Valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 29,2%, cu 2,4 miliarde lei mai mari față de anul precedent, media lunară atingând 3,6 miliarde lei. Această injectare de lichiditate a fost esențială pentru susținerea mediului de afaceri în contextul în care încasările brute din TVA au urcat la 33,63 miliarde lei, cu 17,7% mai mari, sub impactul Legii 141/2025 care a majorat cota standard la 21%.

În ceea ce privește încasările din impozitul pe venit, în primul trimestru al anului 2026, acestea au totalizat 17,97 miliarde lei, în creștere cu 19% (+2,87 miliarde lei) comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, cu un grad de realizare de 100,0% față de programul stabilit.

Încasările din impozitul pe pe venitul din salarii înregistrează față de aceeași perioadă a anului 2025 o creștere de 7,6%, peste evoluția fondului brut de salarii de 3,7%, dată în principal de avansul încasărilor înregistrate la acest impozit în luna ianuarie 2026 de 0,4 miliarde lei, influențat fiind și de măsura legislativă privind eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.

Impozitul pe profit a însumat 1,89 miliarde lei, în creștere cu 21,8%, unde avansul de 36,2% al încasărilor de la agenții economici a compensat scăderea de 23,7% a impozitului virat de bănci. De asemenea, impozitele pe proprietate au crescut cu 29,7%, până la 8,17 miliarde lei, ca efect al reformei clădirilor și terenurilor, în timp ce veniturile din accize au urcat la 10,95 miliarde lei, fiind susținute de un plus de 20,8% pe segmentul carburanților, în pofida scăderii de 2,8% a încasărilor din tutun.

Veniturile nefiscale au însumat 10,82 miliarde lei, fiind în scădere cu 12,4% față de 2025, an marcat de încasări excepționale. În completare, sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și prin PNRR au totalizat 13,2 miliarde lei, o creștere de 43,4% față de T1 2025, cu un salt important de 149,1% al asistenței financiare din PNRR.

II. CHELTUIELILE BUGETARE

Cheltuielile totale au fost de 179,85 miliarde lei, reprezentând 8,8% din PIB și înregistrând o scădere nominală de 2,8% față de anul precedent. Eficiența administrativă este demonstrată de diminuarea cheltuielilor de personal cu 3%, până la suma de 40,85 miliarde lei, reprezentând 2% din PIB.

S-au direcționat către investiții 21,67 miliarde lei, sumă din care aproximativ 74,9% a fost acoperită direct din fonduri externe nerambursabile și PNRR. În zona socială, plățile au fost de 63,54 miliarde lei, în scădere cu 0,2%, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5,8%, ajungând la 23,56 miliarde lei, în special pentru decontările de medicamente. Plățile de dobânzi au înregistrat un avans de 7%, totalizând 13,37 miliarde lei, însă subvențiile s-au redus cu 11,1%, până la 2,83 miliarde lei. Totodată, în ceea ce privește capitilul “alte cheltuieli”, ce includ burse și despăgubiri, s-a diminuat semnificativ cu 44,5%.

III. Concluziile raportului

Analiza execuției bugetare la 31 martie 2026 confirmă faptul că nu s-au identificat elemente care să pericliteze ținta de deficit aprobată pentru întregul an. Cu toate acestea, este imperativă menținerea eforturilor de colectare pentru ca veniturile din economia internă să atingă constant nivelurile programate.

Ordonatorii principali de credite trebuie să întreprindă toate eforturile pentru a recupera decalajele de absorbție a fondurilor externe și a PNRR față de programul stabilit. Ministerul Finanțelor impune prudență maximă în angajarea de noi cheltuieli și o rigoare sporită în programarea bugetară pentru restul anului 2026.

Raportul complet privind execuția bugetară pe primul trimestru al anului 2026.