Război în Ucraina – Ucraina acuză armata rusă că nu permite evacuarea Mariupolului. O mare coloană militară rusă a fost parțial dispersată la nord de Kiev. Belarus trimite trupe la granița cu Ucraina – ziua 17 – LIVE TEXT

12 03. 2022
Ucraina

Belarus trimite militari la frontiera cu Ucraina

Belarus a anunţat sâmbătă că desfăşoară cinci unităţi de luptă la frontiera sudică pentru a preveni intrarea în ţară a unor „formaţiuni naţionaliste armate” din Ucraina, relatează dpa, citată de Agerpres.

„Mişcările de trupe nu sunt în niciun fel legate de orice pregătiri, ca să nu mai vorbim de vreo participare a soldaţilor belaruşi la operaţiunea specială de pe teritoriul Ucrainei”, a declarat adjunctul ministrului apărării, Viktor Gulevici, într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă.

Ucraina acuză ţara vecină că plănuieşte să intre în război alături de Rusia. Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko neagă acest lucru cu vehemenţă.

Forţele ruse au folosit Belarus ca bază din care au atacat ţinte din Ucraina cu avioane de vânătoare şi rachete, notează dpa.

Rusia amenință că ar putea lua la țintă transporturile de arme către Ucraina

Viceministrul de externe rus Pervâi Kanal a ameninţat sâmbătă Statele Unite, declarând că Rusia ar putea lua la ţintă transporturile de arme către Ucraina, unde armata rusă avansează de două săptămâni, notează France Presse, citată de Agerpres.

„Am avertizat Statele Unite că livrarea de arme pe care o orchestrează din mai multe ţări nu este doar un gest periculos, dar şi un act ce face din convoaiele menţionate ţinte legitime”, a subliniat Serghei Riabkov într-un interviu acordat postului de televiziune Pervâi Kanal, citat de AFP.

El a citat în special sistemele portabile de apărare aeriană şi sistemele de rachete antitanc.

Riabkov a precizat că „garanţiile de securitate” cerute de Rusia Occidentului, inclusiv asigurarea că Ucraina nu va adera niciodată la NATO, nu mai sunt valabile.

„Situaţia s-a schimbat complet. Chestiunea este acum să obţinem implementarea obiectivelor liderilor noştri”, a spus el, făcând referire la „demilitarizarea” Ucrainei cerută de Kremlin.

Dar el a adăugat că „dacă americanii sunt dispuşi să facă acest lucru, putem desigur să reluăm dialogul”, precizând că Moscova este pregătită în special în ceea ce priveşte acordurile Start pentru limitarea arsenalelor nucleare. „Totul depinde de Washington”, a insistat el.

Rusia a pregătit o listă de sancţiuni de represalii împotriva Occidentului, a mai anunţat Riabkov în interviul la primul canal al televiziunii de stat ruse, citat de news.ru.

Moscova a pregătit şi va publica în curând o listă de sancţiuni personale împotriva Occidentului, a spus viceministrul de externe rus. El a subliniat că politicieni, antreprenori şi alte personalităţi vor fi supuse restricţiilor.

„Listele sunt gata, lucrăm la asta”, a declarat Riabkov, subliniind că în elaborarea unui răspuns, Moscova „va da dovadă de calm”. În acelaşi timp, potrivit lui Riabkov, autorităţile ruse au capacitatea de a minimiza daunele din restricţiile introduse.

„Ştiam că de la americani te poţi aştepta la orice truc în orice moment. Ne pregăteam pentru această situaţie la care asistăm acum. Este irelevant pentru operaţiunea specială, nu are legătură cu aceasta”, a mai declarat viceministrul de externe rus.

Serviciile secrete britanice anunță că o mare coloană militară rusă a fost parțial dispersată la nord de Kiev

O mare coloană militară rusă este parţial dispersată la nord de Kiev, potrivit serviciilor secrete britanice, citate sâmbătă de DPA, relatează Agerpres.

„Aceasta este probabil în sprijinul unei încercări ruse de a încercui oraşul (Kiev). Ar putea fi de asemenea o încercare a Rusiei de a-şi reduce vulnerabilitatea la contraatacurile ucrainene, având un bilanţ semnificativ pentru forţele ruse”, a declarat Ministerul Apărării britanic într-o postare pe Twitter.

În timp ce luptele continuau la nord-vest de Kiev, cea mai mare parte a forţelor terestre ruse se află acum la aproximativ 25 de kilometri de centrul oraşului, a adăugat ministerul.

În plus, oraşele Harkov, Cernihiv, Sumî şi Mariupol rămân încercuite în timp ce continuă să sufere bombardamente grele ruseşti.

Ucraina la rândul său a raportat reînnoirea luptelor şi bombardamentelor vineri noapte.

„Forţele de ocupaţie au bombardat spitale şi internate noaptea cu foc nediscriminatoriu, haotic”, a declarat guvernatorul regiunii sudice ucrainene Mikolaiv, Vitali Kim.

Două persoane au fost rănite. El a mai spus, citat de DPA, că atacatorii şi-au schimbat tactica şi se ascund în sate printre clădiri civile. „Acum nu mai există reguli, îi vom zdrobi”, a declarat guvernatorul.

Ucraina acuză armata rusă că a lovit o moschee din Mariupol

Forţele ruse au bombardat o moschee în oraşul-port din sudul Ucrainei Mariupol, unde peste 80 de adulţi şi copii, inclusiv cetăţeni turci, s-au refugiat, a declarat sâmbătă Ministerul de Externe al Ucrainei, citat de Reuters.

Ucraina a acuzat Rusia că refuză să permită oamenilor să iasă din Mariupol, unde blocada a lăsat sute de mii de persoane prinse în capcană. Rusia dă vina pe Ucraina pentru eşecul evacuării locuitorilor.

„Moscheea Sultanului Suleiman Magnificul şi a soţiei sale Roxolana (Hurrem Sultan) din Mariupol a fost bombardată de invadatorii ruşi”, a declarat Ministerul de Externe într-o postare pe Twitter. „Mai mult de 80 de adulţi şi copii se ascund acolo de bombardamente, inclusiv cetăţeni ai Turciei”, adaugă ministerul

Ministerul nu precizează dacă au fost persoane ucise sau rănite.

Moscova neagă că vizează zone civile în ceea ce numeşte operaţiune militară specială în Ucraina, aminteşte Reuters.

Imagini din satelit arată că unitățile armatei ruse se apropie mai mult de Kiev

Imaginile din satelit obţinute vineri au arătat că unităţile militare ruse continuă să se desfăşoare mai aproape de capitala Kiev şi să tragă focuri de artilerie spre zone rezidenţiale, transmite sâmbătă Reuters, relatează Agerpres.

Compania privată americană Maxar Technologies a spus că mai multe case şi clădiri erau în flăcări şi că sunt vizibile pagube pe scară largă şi cratere în localitatea Moschun, situată la nord-vest de Kiev.

Reuters nu a putut verifica în mod independent imaginile.

Maxar a informat că o imagine arăta elemente ale unui batalion de artilerie rusesc trăgând activ în direcţia sud-est, dar nu a putut confirma ţintele batalionului. A precizat însă că pagubele observate în Moschun erau la aproximativ 7 km sud-est de locul unde era amplasată artileria.

Într-o altă imagine se puteau vedea şiruri lungi de maşini ce transportau persoane care au fugit din Kiev, iar o altă imagine arăta incendiile încă active pe aeroportul Antonov.

Forţele ruse au bombardat vineri oraşe din toată ţara şi păreau să se regrupeze pentru un posibil atac asupra Kievului. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a ajuns la un punct de cotitură strategic în conflict.

Zelenski face apel la mamele ruse să nu-și lase copiii pe front

Preşedintele Volodimir Zelenski le-a cerut sâmbătă mamelor soldaţilor ruşi să împiedice trimiterea fiilor lor la război în Ucraina, transmite AFP.

„Vreau să mă adresez din nou mamelor ruse. În special mamelor recruţilor. Nu vă trimiteţi copiii la război într-o ţară străină”, a spus preşedintele Zelenski, într-o nouă înregistrare video difuzată pe Telegram.

„Verificaţi unde este fiul dumneavoastră. Şi dacă aveţi cea mai mică bănuială că fiul dumneavoastră ar putea fi trimis la război împotriva Ucrainei, acţionaţi imediat pentru a împiedica uciderea sau capturarea lui”, a spus liderul de la Kiev.

„Ucraina nu şi-a dorit niciodată acest război teribil. Şi Ucraina nu îl vrea. Dar se va apăra atât cât va fi necesar”, a adăugat preşedintele ucrainean.

Miercuri, Rusia a recunoscut pentru prima dată prezenţa recruţilor în Ucraina şi a anunţat că unii dintre ei au fost luaţi prizonieri, Moscova afirmând până acum că doar soldaţi profesionişti luptă în Ucraina.

Acest anunţ a fost făcut pe măsură ce apelurile din partea mamelor care nu mai aveau ştiri de la fiii trimişi în Ucraina s-au înmulţit pe reţelele de socializare.

La rândul său, Ucraina le-a invitat săptămâna trecută pe mamele soldaţilor ruşi capturaţi pe teritoriul său să vină să îi recupereze, Kievul susţinând că a luat zeci de prizonieri de la începutul invaziei trupelor ruse.

Ministerul ucrainean al Apărării a publicat atunci numere de telefon şi un e-mail cu ajutorul cărora aceste mame puteau obţine informaţii despre fiii lor prizonieri în Ucraina.

În timpul conflictului din Cecenia din anii 1990 şi 2000, numeroşi tineri recruţi ruşi au fost trimişi pe front, iar unii au fost luaţi prizonieri. Mamele soldaţilor s-au mobilizat atunci să-i readucă acasă, vii sau morţi, fără a ezita să meargă în Cecenia, o mişcare care a alimentat în Rusia protestele împotriva războiului.

Pentagonul nu are indicii cu privire la prezența soldaților belaruși în Ucraina

Statele Unite nu au constatat niciun semn care să indice prezenţa soldaţilor belaruşi în Ucraina, în pofida sprijinului pe care Minsk îl acordă Moscovei, a asigurat vineri Pentagonul, transmite AFP.

„Nu am văzut niciun element care ar demonstra că militarii sau forţele belaruse au intrat în Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby.

„Asta nu înseamnă că nu s-ar putea întâmpla”, a avertizat însă Kirby, adăugând că a luat notă de declaraţiile recente ale preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, care a menţionat posibilitatea ca armata sa să vină în ajutorul forţelor ruse.

Pentru a-şi desfăşura ofensiva în Ucraina, forţele ruse au intrat din propriul teritoriu, din Crimeea anexată, dar şi din Belarus, unde soldaţii ruşi au fost desfăşuraţi, oficial, pentru „exerciţii”.

Preşedintele Lukaşenko, care conduce Belarusul cu o mână de fier din 1994, a anunţat pe 1 martie că a ordonat desfăşurarea de forţe suplimentare în sud, la graniţa cu Ucraina.

Chiar dacă Belarus serveşte drept bază din spatele frontului pentru armata rusă, militari din Belarus nu participă la ofensiva Moscovei, afirmă regimul de la Minsk.

Ucraina acuză armata rusă că nu permite evacuarea Mariupolului și că l-a răpit pe primarul din Melitopol

Obuzele forţelor ruse au împiedicat vineri din nou evacuarea oraşului-port Mariupol, în timp ce în alte părţi forţele ruse au oprit unele autobuze cu persoane care încercau să fugă din regiunea Kiev., a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, transmite Reuters.

Într-o înregistrare video, Vereşciuk a mai informat că unele evacuări planificate au avut succes, inclusiv 1.000 de persoane care au fost evacuate din satul Vorzel din regiunea Kiev.

În Mariupol au murit 1.582 de civili după 12 zile de la invazia forţelor ruse.

Tot vineri, Ucraina a acuzat forţele ruse că au încălcat legea internaţională prin răpirea primarului oraşului Melitopol din sud-estul ţării.

Partea rusă nu a făcut comentarii despre soarta primarului Ivan Fedorov.

Ucraina susţine că forţele ruse l-au răpit pe primar după ce l-au acuzat în mod fals de terorism.

„Răpirea primarului din Melitopol este clasificată drept crimă de război în conformitate cu Convenţiile de la Geneva şi Protocolul adiţional, care interzic luarea de ostatici civili în timpul războiul”, a declarat ministerul de externe al Ucrainei într-un comunicat.