Rusia îşi concentrează ofensiva asupra Donbasului, potrivit serviciilor de informaţii britanice. Ucraina publică datele soldaților ruși care au acționat în Bucea. Guvernatorul ucrainean al Donețkului cere evacuarea populației civile din Donbas. Rusia pregătește un atac masiv în regiunea Lugansk – Război Ucraina – LIVE TEXT ziua 40

Forţele ruse pregătesc un ''atac masiv'' împotriva trupelor ucrainene în regiunea Lugansk, în estul Ucrainei, a anunţat luni guvernatorul acestei regiuni, Serghei Gaidai. O echipă a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) nu a reuşit "din cauza condiţiilor de securitate" să ajungă luni în oraşul Mariupol din sudul Ucrainei. Ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a ameninţat luni Rusia cu represalii după masacrul de la Bucea. Ucraina publică datele soldaților ruși care au acționat în Bucea. Rusia şi Belarus nu vor mai avea acces la fonduri de la BERD. UE discută "de urgenţă" noi sancţiuni contra Rusiei. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, discurs în Parlamentul României. Ucraina deschide noi coridoare pentru evacuarea civililor. Forţele ruse bombardează Nikolaev. ONU consemnează 3.455 de victime civile de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Peste 2.600 de persoane au fost evacuate duminică din oraşele asediate din Ucraina.
AGERPRES - lun, 04 apr. 2022, 05:05
Rusia îşi concentrează ofensiva asupra Donbasului, potrivit serviciilor de informaţii britanice. Ucraina publică datele soldaților ruși care au acționat în Bucea. Guvernatorul ucrainean al Donețkului cere evacuarea populației civile din Donbas. Rusia pregătește un atac masiv în regiunea Lugansk - Război Ucraina - LIVE TEXT ziua 40

ZIUA 40 – Război în Ucraina 

Moscova a anunțat că va întări ajutorul umanitar în zonele pe care le controlează în Ucraina

Rusia a anunţat luni că a întărit ajutorul umanitar în zonele pe care le controlează în Ucraina, în cursul unei vizite la Moscova a secretarului general adjunct al ONU pentru probleme umanitare, britanicul Martin Griffiths, relatează AFP.

În cadrul unei întrevederi cu responsabilul ONU, ministrul adjunct al Apărării din Rusia, Aleksandr Fomin, a subliniat ”creşterea asistenţei umanitare acordate populaţiei ucrainene în zonele controlate de forţele armate ruse” şi în zonele separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, a indicat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

Oficialul rus a atribuit Kievului responsabilitatea pentru ”deteriorarea situaţiei umanitare”, acuzând autorităţile ucrainene şi ”batalioane naţionaliste” că ”îi reţin pe civili în oraşele” afectate de confruntări.

Rusia a lansat o ofensivă militară în Ucraina pe 24 februarie, provocând o profundă indignare în întreaga lume. Peste patru milioane de ucraineni au plecat în exil.

Situaţia umanitară este catastrofală în Mariupol, un port important din sud-est, şi Harkov, al doilea oraş ca mărime din nord-estul Ucrainei, pe care forţele ruse încearcă să-l cucerească.

În cadrul întrevederii cu Griffiths, oficialul rus le-a reproşat forţelor ucrainene că ”sabotează” formarea de coridoare umanitare care să le permită civililor să părăsească Mariupol, adăugând că forţele ruse au redeschis un coridor luni dimineaţă.

Viceministrul rus a acuzat în continuare autorităţile ucrainene că au ”distribuit arme într-un mod incontrolabil către populaţie”, exprimându-şi preocuparea faţă de o ”creştere a numărului de incidente cu arme de foc, care ar putea duce la uciderea unor angajaţi ONU” pe teren.

Scopul deplasării oficialului ONU la Moscova a fost să încerce să obţină un ”armistiţiu umanitar” în Ucraina, potrivit secretarului general al organizaţiei, Antonio Guterres.

Acest subiect nu a fost menţionat în comunicatul Ministerului rus al Apărării. Griffiths, care urmează să se deplaseze la Kiev, nu a făcut deocamdată o declaraţie publică.

Rusia pregătește un atac masiv în regiunea Lugansk

Forţele ruse pregătesc un ”atac masiv” împotriva trupelor ucrainene în regiunea Lugansk, în estul Ucrainei, a anunţat luni guvernatorul acestei regiuni, Serghei Gaidai, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Vedem că vin echipamente din direcţii diferite, că ei (ruşii) aduc oameni, aduc combustibil (…). Înţelegem că se pregătesc pentru un atac masiv”, a spus el într-un mesaj video.

”Bombardamentele sunt din ce în ce mai intense. Noaptea trecută au încercat să intre în Rubijne (nu departe de Lugansk, n.red.), apărătorii noştri au respins atacul, au dezactivat mai multe tancuri, au fost zeci de cadavre” de soldaţi ruşi, a precizat Gaidai, care le-a cerut locuitorilor din regiune să plece.

Două treimi din trupele ruse desfășurate în zona Kievului au fost retrase în Belarus, anunță Pentagonul

Rusia şi-a retras circa două treimi din trupele desfăşurate în regiunea capitalei Kiev după declanşarea invaziei asupra Ucrainei pe 24 februarie, iar în prezent aceste trupe ”se consolidează în Belarus”, probabil pentru a fi trimise pe alte fronturi în Ucraina, a declarat luni presei un responsabil american din domeniul apărării, potrivit agenţiilor Reuters, DPA şi postului de televiziune CNN.

”Ceea ce noi continuăm să credem este că le vor reechipa, reaproviziona, probabil chiar le vor consolida cu efective suplimentare, pentru a le retrimite apoi în Ucraina să lupte în altă parte”, cel mai probabil în regiunea Donbas din estul Ucrainei, a spus despre trupele ruse retrase oficialul Pentagonului, care doreşte să rămână anonim.

Acesta a adăugat că în oraşul-port Mariupol de la Marea Azov se dau în continuare lupte grele, dar nu există indicii că trupele ruse ar fi progresat, deşi acest oraş este încercuit de armata rusă.

În zona Herson, cel mai mare oraş ucrainean cucerit de trupele ruse, acestea au luat acum ”poziţii mai degrabă defensive” şi sunt blocate undeva între acest oraş şi Nikolaev, oraş aflat la vest de Herson, în direcţia oraşului-port Odesa, mai spune responsabilul american.

El a mai menţionat că forţele aeriene ruse efectuează deasupra Ucrainei circa 200 de ieşiri pe zi, iar acestea sunt concentrate în zona strategică Izium din estul ţării, aflată între Donbas şi oraşul Harkov, din nord-est.

Cât despre trupele ruse aflate încă în regiunea Kievului, circa o treime din câte erau, oficialul Pentagonului a spus că rămâne de văzut dacă şi când acestea vor fi, de asemenea, retrase în Belarus.

El a calificat drept ”dezgustătoare”, ”revoltătoare” şi dovezi ale unor crime de război atrocităţile din suburbia Bucea a capitalei Kiev, unde imagini filmate după retragerea trupelor ruse au arătat civili morţi pe străzi, unii dintre ei cu mâinile legate sau îngropaţi în gropi comune.

În acest timp Moscova neagă că ar fi ucis civili şi acuză o ”înscenare” şi o ”provocare din partea Ucrainei”. Potrivit Rusiei, trupele sale au părăsit complet oraşul Bucea pe 30 martie, în ziua următoare primarul acestuia a confirmat că în oraş nu mai erau soldaţi ruşi, fără ca el să spună ceva despre civili ucişi, iar „dovezile crimelor” au apărut abia în a patra zi după retragerea trupelor ruse, când membri ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au ajuns în oraş.

Noi atacuri ale artileriei ruse asupra Harkovului

Forţele armate ucrainene au anunţat luni că oraşul asediat Harkov, din estul Ucrainei, este vizat în continuare de atacuri de artilerie ruse, informează dpa, relatează Agerpres.

Există de asemenea probabilitatea ca atacuri aeriene şi cu rachete să fi lovit ţinte civile în Harkov, a anunţat Statul Major al armatei ucrainene.

Totodată, Rusia şi-a întărit apărarea aeriană pentru trupele sale aflate în regiunea Harkov, precum şi pentru oraşul Belgorod, aflat de partea rusă a frontierei.

Un depozit de combustibil a ars în Belgorod săptămâna trecută. Rusia a acuzat Ucraina că a întreprins un atac cu elicopterul asupra acestui depozit.

Statul Major al armatei ucrainene a declarat că monitorizează în continuare mişcările trupelor ruse care au fost respinse din suburbiile Kievului spre Belarus, în nord.

Din Belarus, aceste unităţi s-ar deplasa în continuare către Rusia, cu scopul probabil de a fi folosite din nou în luptele din estul Ucrainei.

Guvernatorul ucrainean al Donețkului cere evacuarea populației civile din Donbas

Situaţia este ”tensionată” în toate zonele din regiunea estică Donbas aflate sub controlul Ucrainei, unde armata ucraineană se pregăteşte pentru atacuri intensificate ale trupelor ruse şi populaţia civilă trebuie evacuată fără întârziere, a declarat luni guvernatorul administraţiei civilo-militare ucrainene a provinciei Doneţk, Pavlo Kirilenko, transmite AFP, citată de Agerpres.

”Situaţia cea mai dificilă priveşte Izium, unde ne aşteptăm la o agravare”, a precizat guvernatorul la o conferinţă de presă la Kramatorsk. Oraşul Izium a fost cucerit recent de trupele ruse şi este situat la limita regiunii învecinate Harkov, aflată la nord-vest de Donbas.

”Inamicul bombardează peste tot (…) Numeroase localităţi de-a lungul liniei de demarcaţie (din Donbas) au fost distruse de bombardamente”, a susţinut Pavlo Kirilenko.

După ce Rusia şi-a retras trupele din regiunea capitalei Kiev şi a anunţat că doreşte să-şi ”concentreze eforturile pe eliberarea Donbasului”, această regiune unde se află cele două provincii separatiste proruse Doneţk şi Lugansk şi care trăieşte cu teama unei ofensive ruse majore.

Guvernul ucrainean a transmis, la rândul său, că se aşteaptă la o agravare a situaţiei în timp ce trupele ruse încearcă să învăluie în est armata ucraineană, desfăşurată din 2014 pe un aliniament creat în apropierea oraşelor Doneţk şi Lugansk (localităţi aflate sub controlul separatiştilor pro-ruşi şi care sunt capitalele provinciilor omonime) şi extins după invazia rusă către nord-vest, până la Izium.

Din octombrie 2014 capitală regională de facto a teritoriului aflat sub controlul Kievului în această parte a ţării, oraşul Kramatorsk se află la circa 60 de kilometri sud de Izium şi riscă de asemenea să cadă sub încercuirea trupelor ruse dacă acestea vor reuşi manevra de învăluire a trupelor ucrainene în estul ţării avansând concomitent dinspre nord şi sud.

”Am spus-o deja şi o repet: populaţia civilă trebuie să părăsească locurile, vom oferi detaliile logistice ale evacuărilor, este un proces progresiv şi nu un ordin de azi pe mâine (…). Dar situaţia va deveni mai grea, asta este clar”, a avertizat guvernatorul.

El nu a dat detalii despre evacuările în desfăşurare, precizând doar că până duminică au părăsit regiunea circa 146.000 de persoane şi mai rămân circa 700.000 în toată zona din Donbas aflată sub control ucrainean.

Crucea Roșie anunță că nu poate ajunge la Mariupol din cauza problemelor de securitate

O echipă a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) nu a reuşit „din cauza condiţiilor de securitate” să ajungă luni în oraşul Mariupol din sudul Ucrainei, asediat de forţele ruse, pentru a evacua civili, a comunicat printr-un e-mail John Straziuso, purtător de cuvânt al CICR, citat de Reuters.

A fost a patra încercare a Crucii Roşii de a ajunge în portul de la Marea Azov, în tot atâtea zile consecutive. Asediul de la Mariupol a început la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, în 24 februarie.

Într-un comentariu televizat luni, vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a acuzat armata rusă că împiedică eforturile de evacuare.

Straziuso a refuzat să comenteze afirmaţia. „Încă încercăm” (să ajungem la Mariupol – n. red.), a adăugat el.

CICR şi-a retras echipa de la Mariupol la jumătatea lui martie, după ce ajutoarele umanitare s-au epuizat. Unii membri ai personalului Crucii Roşii aveau cu ei copii mici.

Uniunea Europeană vrea să ajute ancheta privind crimele de război comise de ruși în Ucraina

Uniunea Europeană (UE) este gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina pentru a ajuta la colectarea de dovezi despre crimele de război de care sunt acuzate forţele ruse în regiunea Kiev, a anunţat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează AFP, citată de Agerpres.

„Autorii acestor crime odioase nu trebuie să rămână nepedepsiţi. UE a înfiinţat o echipă de anchetă comună cu Ucraina, pentru a aduna dovezi şi a ancheta asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii”, a declarat Ursula von der Leyen după o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„UE este gata să întărească acest efort, trimiţând echipe de anchete pe teren pentru a susţine serviciile ucrainene însărcinate cu urmărirea în justiţie. Eurojust (agenţia de cooperare judiciară a UE) şi Europol (agenţia europeană pentru combaterea crimei organizate) sunt gata să-şi ofere ajutorul”, a precizat Ursula von der Leyen într-un comunicat.

„Negocieri sunt în curs între Eurojust şi Curtea Penală Internaţională pentru a-şi uni forţele şi pentru ca CPI să se ralieze echipei de anchetă comune”, a adăugat ea.

„O astfel de abordare coordonată a autorităţilor ucrainene, UE, agenţiilor şi statelor sale membre şi CPI va permite colectarea, analizarea şi tratarea dovezilor în modul cel mai complet şi mai eficace posibil”, a accentuat şefa executivului comunitar.

CPI anchetează din 3 martie acuzaţiile de crime de război în Ucraina. CPI, care are sediul la Haga, a fost înfiinţată în 2002 pentru a judeca indivizi pentru crime de război, crime împotriva umanităţii sau acte de genocid.

Biden l-a numit pe Putin criminal de război și a spus că vrea un proces pentru judecarea crimelor de război din Ucraina

Preşedintele american Joe Biden l-a numit luni ”criminal de război” pe omologul său rus Vladimir Putin şi a declarat că doreşte un ”proces pentru crime de război”, după descoperirea a numeroase cadavre de civili în regiunea Kievului în urma retragerii forţelor militare ruse, transmit Reuters şi AFP, relatează Agerpres.

De asemenea, liderul american s-a pronunţat pentru adoptarea unor ”sancţiuni suplimentare” contra Rusiei.

Biden a făcut aceste declaraţii la Washington, după un weekend petrecut la reşedinţa sa familială din statul Delaware.

Imaginile cu zeci de cadavre în gropi comune sau pe străzile din jurul capitalei ucrainene apărute în weekend, după retragerea rusă, au revoltat ţările occidentale.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat duminică Moscova de comiterea unui „genocid” în Ucraina, la o zi după descoperirea a numeroase cadavre la Bucea.

Rusia a respins „categoric” acuzaţiile prin intermediul purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov au subliniat că este vorba despre o ”înscenare” făcută de Kiev.

Ucraina amenință Rusia cu represalii după masacrul de la Bucea

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, a ameninţat luni Rusia cu represalii după masacrul de la Bucea, afirmând pe Facebook că „acest rău pur şi simplu nu poate rămâne nepedepsit”, transmite dpa, relatează Agerpres.

Presa din Ucraina a relatat că în oraşul Bucea, din regiunea Kiev, au fost găsite după retragerea forţelor ruse 340 de cadavre.

Imaginile cu civilii ucişi lăsaţi pe străzi au revoltat opinia publică internaţională. Ucrainenii au afirmat că aceste crime au fost comise de ruşi, dar Moscova a respins „categoric” acuzaţiile prin purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Reznikov a comparat acţiunile armatei ruse cu cele ale SS, organizaţia paramilitară nazistă din Germania lui Adolf Hitler, în timpul celui de-al doilea război mondial.

Comisia de Anchetă a Rusiei a anunţat că investighează răspândirea de „ştiri false” despre uciderea civililor. Anchetatorul-şef Aleksandr Bastîrkin a ordonat instituţiei să evalueze din punct de vedere penal „provocarea din partea Ucrainei”; calomnierea armatei ruse constituie o infracţiune conform legislaţiei naţionale.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a cerut luni ca militarii ruşi care au participat la masacrul de la Bucea să fie judecaţi pentru crime de război. „Astăzi este clar că există dovezi privind crime de război, armata rusă este cea care se afla la Bucea”, a declarat el postului de radio France Inter. „Justiţia internaţională trebuie să se ocupe de asta şi cei care au comis aceste crime trebuie să răspundă pentru ele”, a adăugat Macron.

Premierul Regatului Unit, Boris Johnson, a avertizat de asemenea că „nu vom avea linişte atât timp cât nu se face dreptate”.

Ambasadorul SUA la ONU: Rusia a comis crime de război în Ucraina, iar responsabilii trebuie trași la răspundere

În Ucraina au fost comise „crime de război” de către ruşi şi de către Vladimir Putin, iar aceştia trebuie traşi la răspundere, a declarat, luni, ambasadorul SUA la ONU într-o conferinţă de presă la Bucureşti.

„Am spus clar că noi credem că au fost comise crime de război în Ucraina de ruşi, de Vladimir Putin şi că el şi ceilalţi ruşi implicaţi în această campanie trebuie să fie traşi la răspundere”, a punctat Thomas-Greenfield.

Ea a adăugat că „propaganda” Rusiei este de a nega ceea ce se întâmplă în Ucraina. „Dacă ar trebui să credem Rusia, tot ce vedem, tot ce relataţi dumneavoastră sunt lucruri false. Aceasta este propaganda lor. Dar dumneavoastră, ca reporteri, ştiţi adevărul, oamenii care trăiesc şi suferă în Ucraina ştiu adevărul şi ucrainenii care se refugiază în România şi în alte ţări ştiu adevărul, aşa că Rusia poate continua cu minciunile şi propaganda, dar putem toţi vedea adevărul, există faptele”, a explicat ambasadorul SUA la ONU.

Linda Thomas-Greenfield a subliniat că Rusia a fost „izolată” în Consiliul de Securitate al ONU. „Chiar dacă au veto, nu ne pot amuţi prin veto, nu pot să ne anuleze prin veto unitatea pe care am creat-o în Consiliul de Securitate şi, mai larg, în Adunarea Generală ONU. Ei pot continua cu propaganda, dar nimeni nu o crede şi nimeni îi ascultă”, a afirmat diplomatul american.

Boris Johnson vrea o reacție dură a NATO împotriva Rusiei, ca urmare a masacrelor din Ucraina

Premierul britanic Boris Johnson a declarat că speră să obţină o reacţie dură a NATO la criza din Ucraina, după ce Rusia a fost acuzată de masacrarea civililor, transmite luni dpa, relatează Agerpres.

Johnson a condamnat deja „atacurile josnice” ale Rusiei împotriva civililor din oraşele ucrainene Irpin şi Bucea şi a promis că „nu vom avea linişte până când nu se face dreptate”.

Săptămâna aceasta, prim-ministrul le va fi gazdă la reşedinţa sa londoneză din Downing Street liderilor Poloniei şi Germaniei, cu care va discuta despre NATO şi despre modalităţile de a sprijini Ucraina în faţa agresiunii ruse.

Duminică, Johnson a afirmat că „nicio dezminţire sau dezinformare de la Kremlin” nu pot ascunde că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este „disperat”, iar „invazia sa este nereuşită”.

Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, după retragerea trupelor ruse, pe străzile oraşului Bucea şi în suburbia Irpin a Kievului au fost găsite cadavrele unor civili, într-o scenă asemănătoare unui „film de groază”.

La Bucea, la nord-vest de capitală, soldaţii ucraineni au tras corpurile neînsufleţite cu cabluri, de la distanţă, de teamă că ar putea fi minate.

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a comunicat că în localităţile din regiunea kieveană recucerite recent de la ruşi au fost găsite 410 de cadavre ale unor civili.

Johnson a declarat că Regatul Unit extinde sancţiunile împotriva Rusiei şi sprijinul militar pentru Ucraina, suplimentând totodată ajutoarele umanitare pentru cei de pe teren. El a adăugat că ţara sa a fost „în prima linie a sprijinului pentru ancheta Tribunalului Penal Internaţional privind atrocităţile comise pe teritoriul ucrainean.

„Ministrul justiţiei a autorizat un sprijin financiar suplimentar şi delegarea unor anchetatori experţi”, a precizat premierul.

Ceva mai devreme, tot duminică, ministrul de externe Liz Truss apreciase că atacurile „neselective” ale forţelor ruse asupra civililor nevinovaţi din Irpin şi Bucea trebuie anchetate ca crime de război. Ea a promis că Regatul Unit va insista până când cei răspunzători de „atrocităţile” din Ucraina vor fi aduşi în faţa justiţiei şi a adăugat că Rusia nu va fi lăsată să îşi acopere implicarea cu ajutorul unor dezinformări cinice”.

Ucraina publică datele soldaților ruși care au acționat în Bucea

Serviciile de informaţii militare ucrainene au difuzat luni, pe pagina lor web, datele personale ale circa 1.600 de soldaţi ruşi care au acţionat în localitatea Bucea din apropiere de Kiev, cu nume, prenume, data naşterii şi gradul militar, transmite agenţia EFE, relatează Agerpres.

Lista corespunde soldaţilor din a 64-a brigadă motorizată a armatei ruse, acuzată de Kiev că este implicată în uciderea a peste 340 de civili în oraşul Bucea. Imagini filmate după retragerea trupelor ruse arată civili morţi pe străzi, unii dintre ei cu mâinile legate sau îngropaţi în gropi comune.

Ucraina a deschis o investigaţie şi împreună cu statele occidentale acuză Rusia de posibile crime de război, în timp ce Moscova afirmă că este o ”înscenare” şi o ”provocare din partea Ucrainei” şi neagă că ar fi ucis civili.

Potrivit Rusiei, trupele sale au părăsit complet oraşul Bucea pe 30 martie, în ziua următoare primarul acestuia a confirmat că în oraş nu mai erau soldaţi ruşi, fără ca el să spună ceva despre civili ucişi, iar „dovezile crimelor” au apărut abia în a patra zi după retragerea trupelor ruse, când angajaţii Serviciului de Securitate al Ucrainei au ajuns în oraş.

Conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, specialiştii Ministerului rus al Apărării ”au găsit dovezi ale falsificării imaginilor şi alte falsuri” în secvenţele video publicate.

Comitetul rus de investigaţie a anunţat luni deschiderea unei anchete asupra răspândirii de informaţii false cu privire la crimele de la Bucea.

Rusia şi Belarus nu vor mai avea acces la fonduri de la BERD

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat luni „suspendarea cu efect imediat” a accesului Rusiei şi Belarusului la finanţarea şi expertiza băncii, în urma invadării Ucrainei, informează AFP.

„Aceasta înseamnă că nu vor mai exista noi finanţări de proiecte sau activităţi de cooperare tehnică în cele două ţări. În plus, banca „îşi rezervă dreptul de a suspenda sau anula noi eliberări de fonduri pentru proiectele în derulare”, a informat instituţia financiară într-un comunicat de presă.

„Este trist că am ajuns în acest punct după atât de mulţi ani de cooperare şi activitate în ambele ţări. Cu toate acestea, războiul declanşat de Rusia în Ucraina nu ne-a lăsat cu altă alegere decât să ne exprimăm condamnarea cu ceva mai mult decât simple declaraţii”, a subliniat preşedintele BERD, Odile Renaud-Basso.

BERD nu a mai investit noi fonduri în Rusia după anexarea de către Moscova a peninsulei Crimeea în 2014. De asemenea, BERD a introdus un moratoriu cu privire la noi investiţii în Belarus după alegerile controversate din 2020, scrie Agerpres.

Instituţia financiară internaţională a precizat că acum se va concentra pe punerea în aplicare a programului său de sprijin, în valoare de două miliarde de euro, pentru Ucraina şi ţările din regiune afectat de criza refugiaţilor. BERD a adăugat că va participa la un program de reconstrucţie a Ucrainei, după ce condiţiile vor permite acest lucru.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu.

În România, unde BERD este un investitor major, Banca se concentrează asupra finanţării infrastructurii, creşterii productivităţii şi consolidării sectorului financiar. Până în prezent, BERD a investit 9,5 miliarde de euro în 485 de proiecte din România, iar 77% dintre aceste investiţii au mers în sectorul privat.

UE discută „de urgenţă” noi sancţiuni contra Moscovei, anunţă Borrell

Uniunea Europeană discută ‘de urgenţă’ noi sancţiuni împotriva Moscovei, după descoperirea unui mare număr de cadavre ale unor civili în regiunea Kievului, mai ales la Bucea, a transmis luni şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, potrivit AFP.

UE ‘condamnă în termenii cei mai puternici atrocităţile raportate comise de forţele armate ruse în mai multe oraşe ucrainene ocupate, care acum au fost eliberate’, a adăugat Borrell într-un comunicat.

Un nou pachet de sancţiuni se află în discuţie între Cei 27, însă pentru adoptarea de noi măsuri este necesară unanimitatea.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat luni sancţiuni individuale şi măsuri privind ‘cărbunele şi petrolul’, însă nu a menţionat achiziţiile de gaz, subiect care îi divizează pe europeni.

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut şi el duminică noi sancţiuni după descoperirea cadavrelor unor civili la Bucea, în apropiere de Kiev, crime imputate armatei ruse pe care el le-a calificat drept ‘crime de război’.

O reuniune a miniştrilor de externe din UE este programată la 11 aprilie la Luxemburg, iar un summit european extraordinar consacrat conflictului din Ucraina, situaţiei economice şi apărării europene este prevăzut pentru ‘sfârşit de aprilie, început de mai ‘, au indicat serviciile lui Josep Borrell.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, discurs în Parlamentul României

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va avea un discurs în Parlamentul României, au decis, luni, Birourile permanente reunite, scrie Agerpres.

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a precizat că şedinţa de plen va începe la ora 19,00, menţionând că la început vor vorbi şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului.

„Ora la care începe discursul preşedintelui Ucrainei depinde dacă va participa sau nu premierul”, a adăugat Cîţu.

Ucraina deschide noi coridoare pentru evacuarea civililor. Forţele ruse bombardează Nikolaev

Autorităţile ucrainene au deschis luni mai multe coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele asediate şi cel mai grav afectate de armata rusă, în special în oraşul-port Mariupol de la Marea Azov (sud) şi în regiunea Lugansk, autoproclamata republică populară recunoscută la sfârşitul lunii februarie de către Rusia, relatează EFE.

Un coridor pentru evacuarea locuitorilor din Mariupolul asediat, unde peste 100.000 de persoane se află de mai mult timp practic fără provizii, a fost deschis spre Zaporojie, a indicat luni pe contul său de Telegram vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk.

În principal, oamenii vor putea pleca din Mariupol doar cu autoturismele particulare, a explicat Venediktova, care a confirmat evacuarea a 469 de locuitori din acest oraş-port duminică prin coridorul respectiv, scrie Agerpres.

De asemenea, pentru această nouă evacuare au fost pregătite 15 autobuze care au plecat deja din Zaporojie, a spus ea.

În acelaşi timp, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii intenţionează să mai facă o tentativă de a ajunge la Mariupol din oraşul Manguş cu 7 autobuze pentru evacuarea cetăţenilor.

La rândul său, guvernul ucrainean va încerca să continue evacuarea civililor din Severodoneţk, Popasna, Lisiciansk şi Rubejnoe, toate localităţi situate în regiunea Lugansk, în estul ţării, unde se pare că se va concentra ofensiva rusă în următoarele zile.

Vereşciuk a denunţat că trupele ruse, care au intrat în Ucraina în 24 februarie, „încalcă constant” traficul prin aceste coridoare şi „bombardează convoaiele umanitare în regiunea Lugansk”.

Duminică seara, atacuri ruseşti au avut loc în oraşele Novovoronţovka şi Mariansk din sudul ţării, a relatat agenţia de presă Ukrinform. „Aseară, Novovoronţovka şi Mariansk au fost puternic bombardate din mai multe sisteme de lansatoare de rachete. Nicio victimă”nu s-a înregistrat, potrivit unor surse.

Luni dimineaţă, situaţia din regiune se afla în totalitate sub controlul forţelor armate ucrainene şi al administraţiei militare regionale.

Puţin mai la est, oraşul Nikolaev (Mikolaiv) a fost ţinta mai multor atacuri cu rachete, a indicat primarul Oleksandr Senkevici pe contul său de Facebook.

„Trupele ruse au lansat mai multe atacuri cu rachete asupra oraşului nostru la primele ore ale dimineţii. În prezent, adunăm informaţii”, a precizat edilul.

Şi la Odesa a avut loc un nou atac cu rachete, al doilea în două zile, ale cărui consecinţe sunt în prezent evaluate, a anunţat Serhii Bratciuk, purtător de cuvânt al administraţiei regionale militare pe pagina sa de Facebook.

ONU consemnează 3.455 de victime civile de la începutul invaziei ruse în Ucraina

Invazia rusă în Ucraina s-a soldat cu 3.455 de victime în rândul populaţiei civile până la miezul nopţii de 2 aprilie, între care 1.417 decese şi 2.038 de persoane rănite, conform celui mai recent bilanţ al Biroul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului (UNHCR), citat luni de EFE.

UNHCR consideră însă că cifrele reale sunt considerabil mai ridicate, întrucât mai sunt informaţii de coroborat din anumite zone unde au avut loc confruntări acerbe, scrie Agerpres.

Dintre cei 1.417 de morţi, 293 sunt bărbaţi, 201 femei, 22 fete şi 40 băieţi, precum şi 59 de copii şi 802 adulţi al căror sex încă nu a fost stabilit.

Din cei 2.038 de răniţi, 241 sunt bărbaţi, 187 femei, 41 fete şi 38 băieţi, precum şi 92 de copii şi 1.439 de adulţi al căror sex nu este încă cunoscut.

În regiunile Doneţk şi Lugansk, potrivit bilanţului OHCHR, unde luptele s-au intensificat în ultimele zile, se înregistrează 1.504 de victime (468 de morţi şi 1.036 de răniţi): 1.185 de victime (401 morţi şi 784 răniţi) în teritoriile aflate sub controlul guvernului de la Kiev şi 319 în teritoriul controlat de republicile autoproclamate (67 de morţi şi 252 de răniţi).

În alte regiuni ale Ucrainei (capitala Kiev şi regiunile Cerkasî, Cernigău, Harkov, Herson, Kiev, Nikolaev, Odesa, Sumî, Zaporojie, Dnipropetrovsk şi Jitomir), care se aflau sub control guvernamental în momentul producerii acestor pierderi, s-au înregistrat 1.951 de victime (949 de morţi şi 1.002 de răniţi), conform raportului UNHCR.

Cauza celor mai multe victime civile este utilizarea de către forţele ruse a unor arme explozive cu zonă largă de impact, între care bombardamente cu artileria grea şi cu sisteme de lansare de rachete multiple şi atacuri aeriene şi cu rachete, conform raportului citat.

UNHCR menţionează că „a luat notă” de raportul Parchetului General al Ucrainei, conform căruia la 3 aprilie, ora locală 08:00 (05:00 GMT), numărul copiilor morţi se ridica la 158, iar al celor răniţi la 258.

Rusia îşi concentrează ofensiva asupra Donbasului, potrivit serviciilor de informaţii britanice

Forţele ruse se reorganizează în prezent şi îşi concentrează ofensiva asupra regiunii Donbas, în estul Ucrainei, conform unui raport al serviciilor secrete britanice dat publicităţii luni, informează EFE.

Trupele ruse, între care mercenari ai companiei militare private Wagner, având legătură cu statul rus, sunt transferate în zonă, relevă informaţiile oferite de Ministerul Apărării britanic, scrie Agerpres.

Atacurile Rusiei împotriva civililor nevinovaţi din Irpin şi Bucea, localităţi de la periferia Kievului, constituie o dovadă suplimentară că preşedintele rus Vladimir Putin şi armata sa „comit crime de război” în Ucraina, declarase anterior premierul britanic Boris Johnson.

Duminică, Ucraina a acuzat trupele ruse de „masacru” împotriva civililor în orăşelul Bucea, situat la 37 km nord-vest de Kiev, iar preşedintele Volodimir Zelenski a denunţat un „genocid” contra ucrainenilor, în timp ce Uniunea Europeană şi SUA au evocat suspiciuni de crime de război, acuzaţii respinse de Moscova, potrivit Reuters.

Autorităţile ucrainene au invitat anchetatori de la Curtea Penală Internaţională (CPI) să se deplaseze în localităţile de lângă Kiev, de unde au plecat trupele ruse, pentru a aduna dovezi privind posibile crime de război ruseşti, în special la Bucea.

Primarul din Bucea a declarat că trupele ruse au ucis 300 de localnici înainte de a se retrage, unii dintre care au fost executaţi cu mâinile legate şi cu un glonţ în ceafă. Imaginile cu trupuri împrăştiate pe străzile din Bucea au făcut duminică înconjurul lumii. Armata ucraineană a intrat în localitate însoţită de reporteri ai unor importante agenţii internaţionale de presă care au transmis cu promptitudine aceste imagini, ceea ce a suscitat un val de indignare pe plan internaţional.

Peste 2.600 de persoane au fost evacuate duminică din oraşele asediate din Ucraina

Autorităţile ucrainene au raportat că au reuşit să evacueze duminică peste 2.600 de persoane din oraşele asediate, informează luni DPA în cea de-a 40-a zi a invaziei ruse în Ucraina, într-o sinteză a evoluţiilor din teren din ultimele 24 de ore.

Circa 1.500 dintre cele 2.694 de persoane evacuate proveneau din regiunea Lugansk (estul Ucrainei), a indicat vicepremierul Irina Vereşciuk, acuzând partea rusă de încălcarea încetării focului convenită în acest scop, conform Ukrainska Pravda.

Aproximativ 500 de persoane au reuşit să iasă din oraşele-port Mariupol şi Berdiansk, în timp ce şapte autobuze însoţite de Crucea Roşie au putut să treacă din Mariupol în Manguş. Vineri, Crucea Roşie a renunţat la o tentativă de evacuare din Mariupol, oraş-port la Marea Azov, asediat de forţele ruse încă din primele zile ale invaziei, scrie Agerpres.

Rusia a acuzat din nou Kievul de lipsă de cooperare în evacuarea civililor din Mariupol duminică. Ministerul Apărării de la Moscova a declarat că circa 2.000 de persoane au fugit pe cont propriu din Mariupol în ultimele 24 de ore, conform DPA.

De săptămâni întregi, Moscova şi Kievul se acuză reciproc de sabotarea evacuării civililor rămaşi în Mariupol. Partea ucraineană, potrivit media locale, a explicat că militarii ruşi încearcă să pătrundă în oraş cu tot cu echipamente în timpul evacuării civililor, de aceea combatanţii ucraineni deschid focul, iar tentativa de evacuare eşuează.

Ministerul Apărării britanic a declarat că Mariupolul pare să fie un „obiectiv-cheie al invaziei ruse”, notează agenţia de presă citată.

Într-o actualizare a situaţiei din teren duminică, Ministerul Apărării britanic a indicat că Mariupolul „continuă să fie supus unor bombardamente intense şi nediscriminatorii”, iar forţele ucrainene demonstrează o „rezistenţă fermă, menţinând controlul asupra zonelor centrale ale oraşului”, aproape în totalitate distrus.

„Mariupol este aproape sigur un obiectiv cheie al invaziei ruse, întrucât este destinat să asigure un coridor terestru între Rusia şi Crimeea” anexată în 2014, indică buletinul informativ, care raportează „lupte grele” în curs de desfăşurare în oraş.

Oraşul Cernigău, din nordul Ucrainei, este distrus în proporţie de 70% după atacurile ruseşti, a estimat primarul oraşului, citat de dpa. „Consecinţele sunt la fel de grave ca în Bucea şi în Harkov şi posibil în Mariupol”, a declarat duminică Vladislav Atroşenko în comentarii televizate, preluate de Ukrainska Pravda.

El spune că sistemul de încălzire, bugetul şi economia oraşului îl îngrijorează nu mai puţin ca raidurile aeriene ruseşti.

Pe teritoriul Cernigău sunt multe biserici şi mănăstiri medievale, iar Kievul a încercat să obţină ca centrul acestui oraş să fie inclus în patrimoniul mondial. Înainte de invazia rusă, Cernigău număra 285.000 de locuitori.

Cel puţin şapte persoane au fost ucise şi 34 rănite, între care trei copii, în urma bombardamentelor ruse în oraşul Harkov, din estul Ucrainei, în care au fost avariate zece locuinţe, indică Parchetul regional pe Telegram.

Şeful militar regional Oleg Sinegubov indicase anterior în comentarii televizate că cel puţin 23 de persoane au fost rănite, iar un număr nespecificat de persoane au decedat, conform Ukrainska Pravda.

Între timp, trupele ruse au început să se retragă din regiunea Sumî, estul Ucrainei, potrivit autorităţilor locale.

Cu toate acestea, este prea devreme să spunem că regiunea a fost eliberată, a indicat duminică seara şeful administraţiei regionale Sumî, Dmitro Jiviţki, citat de Unian.

El a spus că un număr mare de trupe ruse au fost detectate în regiune în ultima săptămână şi au avut loc multe atacuri asupra civililor.

Vehicule militare ruseşti s-au retras printr-un coridor de la Kiev şi Cernigău spre Rusia, iar acum multe tancuri ruseşti şi echipamente militare distruse pot fi văzute în acea zonă, a indicat el.

”Scopul provocării de la Bucea este întreruperea negocierilor de pace”, potrivit MAE rus

„Întreruperea negocierilor de pace este scopul crimei regimului de la Kiev din satul ucrainean Bucea”, a declarat duminică purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, citată luni de agenţia oficială de presă TASS.

„Semnificaţia crimei regimului de la Kiev este întreruperea negocierilor de pace şi escaladarea violenţei”, a scris ea pe canalul său de Telegram.

Ea a amintit că, în legătură cu acest „incident”, Federaţia Rusă a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU. Zaharova a numit uciderea civililor în orăşelul ucrainean Bucea – atribuit de autorităţile ucrainene militarilor ruşi care s-au retras din regiunea Kievului şi condamnat la unison de comunitatea internaţională – „o provocare a armatei şi radicalilor ucraineni”, scrie Agerpres.

„Declaraţiile Occidentului despre situaţia din satul ucrainean Bucea şi viteza cu care au fost distribuite nu lasă nicio îndoială cine a comandat această poveste”, a mai susţinut Zaharova duminică seară la canalul de televiziune Rossia-1. Înregistrarea video a fost postată pe canalul ei de Telegram.

Ea a remarcat totodată că „declaraţiile politice ale Occidentului au fost făcute aproape imediat, înainte de o analiză detaliată a acestei situaţii”. „Există un punct ce trebuie luat în considerare: şefii de stat, şefii departamentelor de afaceri externe, persoane publice, foşti politicieni (…) au făcut declaraţii bazate doar pe cadre video (…) chiar la mai puţin de un minut. Şi câteva fotografii. Şi sunt gata să dea vina pentru toate”, a spus ea.

Duminică, Ministerul Apărării de la Moscova a declarat că Forţele Armate ruse au părăsit complet satul Bucea din regiunea Kiev la 30 martie, iar „dovezile crimelor” au apărut abia în a patra zi, când angajaţii Serviciului de Securitate al Ucrainei au ajuns în oraş. Ministerul a mai subliniat că, la 31 martie, primarul oraşului Bucea, Anatoli Fedoruk, în mesajul său video, a confirmat că nu sunt soldaţi ruşi în Bucea, dar nici măcar nu a menţionat vreun localnic împuşcat pe stradă cu mâinile legate, adaugă TASS.

Rusia a solicitat duminică o reuniune a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pentru a discuta luni despre ceea ce a numit o „provocare a radicalilor ucraineni” în oraşul Bucea, după ce Kievul a acuzat trupele ruse că au ucis civili acolo, aminteşte Reuters.

„În lumina provocării flagrante a radicalilor ucraineni din Bucea, Rusia a cerut convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU”, a scris pe Telegram adjunctul ambasadorului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski.

Ucraina a acuzat duminică Rusia de „genocid”, afirmând că a descoperit cadavrele a 410 civili în regiunea Kiev recent eliberată de sub controlul forţelor ruse, în urma retragerii acestora.

Numai în oraşul Bucea, la nord-vest de Kiev, aproape 300 de persoane au fost înmormântate în gropi comune, conform autorităţilor ucrainene.

Duminică, Rusia a transmis că tratativele de pace cu partea ucraineană nu au progresat suficient pentru o întâlnire la cel mai înalt nivel, între preşedinţii rus, Vladimir Putin, şi ucrainean, Volodimir Zelenski, şi că poziţia Moscovei în privinţa statutului Crimeei şi Donbasului rămâne neschimbată, potrivit Reuters.

„Proiectul de acord nu este gata pentru trimiterea la o întâlnire la vârf”, a declarat negociatorul şef al Rusiei, Vladimir Medinski, pe contul său de Telegram. „Repet iar şi iar: poziţia Rusiei privind Crimeea şi Donbas rămâne NESCHIMBATĂ”, a scris el. Moscova doreşte o Crimee rusă şi un Donbas independent.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „profund şocat de imaginile cu civilii ucişi la Bucea” şi a cerut o anchetă independentă, în timp ce Biroul ONU pentru Drepturile Omului a vorbit despre „posibile crime de război”.

Ucraina: Şapte morţi şi 34 de răniţi într-un atac rusesc la Harkov

Şapte persoane au fost ucise şi 34 au fost rănite într-un atac rusesc duminică într-o zonă rezidenţială din Harkov, cel mai mare oraş din nord-estul Ucrainei, a anunţat Parchetul local, scrie AFP.

„Ocupanţii ruşi au bombardat clădiri rezidenţiale din cartierul Slobodski din Harkov. Rezultatul, au fost avariate mai mult de zece case şi un depozit de troleibuze. Potrivit informaţiilor preliminare, şapte persoane au fost ucise, 34 au fost rănite, printre care trei copii”, a precizat serviciul de presă al biroului procurorului regional, scrie Agerpres.

Un mort şi 14 răniţi în urma unui atac rusesc la Nikolaev, în sudul ţării (guvernator)

O persoană a fost ucisă şi 14 au fost rănite într-un atac rusesc la Nikolaev, oraş din sudul Ucrainei, a anunţat duminică guvernatorul regiunii, Vitali Kim, potrivit AFP.

Printre persoanele spitalizate se numără şi un adolescent de 14 ani, rănit uşor, a precizat el pe Telegram.

Kim a adăugat că există un număr nedeterminat pentru moment de persoane ucise şi rănite într-un alt bombardament, la Okatchiv, o localitate la Marea Neagră.

Situat pe drumul spre Odesa, cel mai mare port al Ucrainei, Nikolaev a fost bombardat mult timp de armata rusă, care a încercat fără succes să îl ocupe.

Încercuirea rusă pare să fi slăbit în ultimele zile.

Zelenski anunţă crearea unui „mecanism special” pentru anchetarea tuturor „crimelor” comise de trupele ruse în Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat duminică crearea unui „mecanism special” pentru anchetarea tuturor „crimelor” comise de forţele ruse în Ucraina şi pentru a-i trage la răspundere din punct de vedere juridic pe „ocupanţii vinovaţi de crime”, relatează AFP şi Reuters.

El a mai spus că liderii ruşi sunt responsabili pentru „crimele” şi „actele de tortură” de la Bucea, localitate în apropiere de Kiev unde autorităţile ucrainene spun că au descoperit aproape 300 de persoane în gropi comune, după retragerea trupelor ruse.

Zelenski a afirmat de asemenea că Occidentul va impune un nou pachet de sancţiuni Rusiei din cauza uciderii de civili la Bucea şi în alte oraşe ucrainene, dar a adăugat că nu este o pedeapsă suficientă.

El a spus că sute de civili au fost ucişi la Bucea şi în alte oraşe, unii dintre ei fiind împuşcaţi.

Zelenski a precizat totodată că „crimele de război” de la Bucea şi din alte oraşe care au fost ocupate de trupele ruse vor fi examinate marţi la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU.

Ucraina: Rusia trebuie să trasă la răspundere pentru uciderea civililor (Trudeau)

Premierul canadian Justin Trudeau a condamnat uciderea „şocantă şi îngrozitoare” a unor civili în oraşul ucrainean Bucea, declarând că Rusia poartă responsabilitatea pentru acestea, notează AFP.

„Condamnăm ferm uciderea civililor în Ucraina, rămânem mobilizaţi pentru a trage la răspundere regimul rus”, a scris pe Twitter Justin Trudeau.

„Responsabilii pentru aceste atacuri şocante şi îngrozitoare vor fi aduşi în faţa justiţiei”, a adăugat el, scrie Agerpres.

Ucraina şi ţările occidentale au acuzat duminică armata rusă de crime de război după ce au fost descoperite gropi comune şi civili „executaţi” la Bucea, în apropierea capitalei Ucrainei Kiev.

În aceste gropi comune au fost îngropate peste 400 de cadavre.

AFP a văzut cel puţin 20 de cadavre, toate în haine civile, pe o singură stradă a oraşului.

Rusia cere Consiliului de Securitate al ONU să discute despre „provocarea” de la Bucea

Rusia a solicitat duminică o reuniune a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pentru a discuta luni despre ceea ce a numit o „provocare a radicalilor ucraineni” în oraşul Bucea, după ce Kievul a acuzat trupele ruse că au ucis civili acolo, transmite Reuters citat de Agerpres.

„În lumina provocării flagrante a radicalilor ucraineni din Bucea, Rusia a cerut convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU”, a scris pe Telegram adjunctul ambasadorului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski.

Ucraina a acuzat duminică Rusia de „genocid”, afirmând că a descoperit cadavrele a 410 civili în regiunea Kiev recent eliberată de sub controlul forţelor ruse, în urma retragerii acestora.

Numai în oraşul Bucea, la nord-vest de Kiev, aproape 300 de persoane au fost înmormântate în gropi comune, conform autorităţilor ucrainene.

Biroul ONU pentru Drepturile Omului a transmis că personalul său de pe teren nu a putut încă verifica aceste afirmaţii.

Ucraina: Gropile comune de la Bucea ridică întrebări privind „posibile crime de război” (ONU)

ONU consideră că descoperirea unor gropi comune la Bucea, localitate din apropierea capitalei ucrainene Kiev, după retragerea forţelor ruse ridică întrebări serioase privind „posibile crime de război”, subliniind totodată importanţa de a păstra orice probe, relatează AFP.

„Ce ştim până acum ridică clar întrebări serioase şi îngrijorătoare privind posibile crime de război şi încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar”, a transmis Biroul ONU pentru Drepturile Omului.

Ucraina a acuzat duminică Rusia de „genocid”, afirmând că a descoperit cadavrele a 410 civili în regiunea Kiev recent eliberată de sub controlul forţelor ruse, în urma retragerii acestora, scrie Agerpres.

Numai în oraşul Bucea, la nord-vest de Kiev, aproape 300 de persoane au fost înmormântate în gropi comune, conform autorităţilor ucrainene.

Biroul ONU pentru Drepturile Omului a transmis că personalul său de pe teren nu a putut încă verifica aceste afirmaţii.

„Suntem extrem de îngrijoraţi de fotografiile şi filmările disponibile, inclusiv de imaginile cu cadavre cu mâinile legate la spate”, a adăugat totuşi Biroul ONU pentru Drepturile Omului.

În acelaşi timp, acesta nu a exclus ca printre cele „circa 300 de cadavre despre care autorităţile oraşului spun că au fost găsite şi îngropate” să se numere şi „cadavre ale unor soldaţi ucraineni sau ruşi ucişi în timpul ostilităţilor”.

„Civili morţi din cauze naturale, de crize cardiace sau în urma altor probleme de sănătate declanşate de stres şi de lipsa accesului la medicamente şi la ajutor medical în ultima lună s-ar putea număra de asemenea printre persoanele descoperite decedate pe străzile oraşului”, a adăugat organizaţia.

Însă, dată fiind posibilitatea să fi fost comise crime de război, ONU consideră că este important „să fie exhumate şi identificate cadavrele” pentru a stabili cauzele exacte ale deceselor.

„Este de asemenea important să se ia toate măsurile pentru a se asigura păstrarea probelor”, a subliniat ONU.

În acelaşi timp, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat duminică „profund şocat de imaginile cu civili ucişi la Bucea”.

„Este esenţial ca o anchetă independentă să permită tragerea la răspundere” a vinovaţilor, a adăugat şeful ONU într-un scurt comunicat.

Cadavrele a 410 civili au fost găsite în teritoriile recente eliberate în apropiere de Kiev (procurorul general al Ucrainei)

Cadavrele a 410 civili au fost găsite în teritoriile din regiunea Kiev recent preluate de forţele ucrainene de sub controlul trupelor ruse, a anunţat duminică procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, potrivit AFP şi Reuters.

„Cadavrele a 410 civili au fost evacuate din teritoriile eliberate” din jurul capitalei, „iar experţii medico-legali au examinat deja 140 dintre ele”, a spus ea în cadrul unei emisiuni transmise de mai multe posturi de televiziune ucrainene, scrie Agerpres.

Irina Venediktova a lăsat de înţeles că există, fără îndoială, mult mai multe cadavre care nu au fost încă recuperate pentru a fi supuse unei expertize.

În paralel, sunt căutate mărturii în rândul populaţiei locale şi sunt adunate probe foto şi video, a adăugat procurorul general.

Numai în oraşul Bucea, la nord-vest de Kiev, aproape 300 de persoane au fost înmormântate în gropi comune, au afirmat autorităţile ucrainene.

Acestea au acuzat duminică armata rusă că a comis un „masacru” în această localitate şi „orori” în regiunile acum „eliberate de sub invadatori”, ceea ce a stârnit indignare în Europa şi în SUA, precum şi apeluri la sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei.

Ucrainenii au preluat controlul asupra întregii regiuni a Kievului după retragerea soldaţilor ruşi din oraşe-cheie din jurul capitalei, a anunţat sâmbătă Ministerul Apărării ucrainean.

Rusia a respins duminică acuzaţiile Ucrainei că a ucis civili în oraşul ucrainean Bucea din apropiere de Kiev şi susţine că imaginile cu cadavre sunt fabricate de Kiev.

Peste jumătate de milion de persoane s-au întors în Ucraina, afirmă Kievul

Peste 500.000 de persoane s-au întors în Ucraina de la începutul invaziei ruse, a anunţat duminică Ministerul de Interne ucrainean, potrivit AFP.

„În ultima săptămână, 144.000 de persoane au părăsit Ucraina şi 88.000 s-au întors. În total, circa 537.000 dintre compatrioţii noştri s-au întors în Ucraina”, a transmis Ministerul de Interne într-un comunicat, citând date al Serviciului Naţional de Frontieră, scrie Agerpres.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a contabilizat la rândul său sâmbătă un număr de 4.176.401 de ucraineni care au plecat în străinătate de la declanşarea conflictului la 24 februarie, cu 38.559 mai mulţi decât în precedentul bilanţ din urmă cu o zi.

Europa nu s-a mai confruntat cu un asemenea flux de refugiaţi de la Al Doilea Război Mondial.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a precizat că circa 205.500 de non-ucraineni au părăsit de asemenea Ucraina, întâmpinând dificultăţi în a se întoarce în ţările lor de origine.

În total, peste zece milioane de persoane, adică mai mult de un sfert din populaţie, au fost nevoite să îşi părăsească locuinţa, fie pentru a trece frontiera şi a se refugia în ţările vecine, fie pentru a se deplasa în interiorul Ucrainei.

Înainte de acest conflict, Ucraina număra peste 37 de milioane de locuitori în teritoriile controlate de Kiev, care nu includ prin urmare peninsula Crimeea din sud, anexată în 2014 de Rusia, şi nici zonele din est controlate de separatiştii proruşi începând din acelaşi an.

 

Iohannis: Invazia rusă în Ucraina are consecinţe groaznice. Trebuie să oprim această agresiune ilegală

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă că imaginile din Bucea şi din alte oraşe ale Ucrainei trebuie să reamintească lumii întregi că „agresiunea ilegală” din această ţară trebuie oprită.

„Invazia rusă în Ucraina are consecinţe groaznice, de nedescris – imaginile din Bucea şi din alte oraşe ale Ucrainei trebuie să reamintească întregii lumi că trebuie să oprim această agresiune ilegală şi că toţi cei găsiţi responsabili trebuie să plătească. Justiţia internaţională ar trebui să prevaleze!”, a scris Iohannis, duminică, pe Twitter, scrie Agerpres.

Cadavrele a 410 civili au fost găsite în teritoriile din regiunea Kiev recent preluate de forţele ucrainene de sub controlul trupelor ruse, a anunţat duminică procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova.

Numai în oraşul Bucea, la nord-vest de Kiev, aproape 300 de persoane au fost înmormântate în gropi comune, au afirmat autorităţile ucrainene.

Acestea au acuzat armata rusă că a comis un „masacru” în această localitate şi „orori” în regiunile acum „eliberate de sub invadatori”, ceea ce a stârnit indignare în Europa şi în SUA, precum şi apeluri la sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei.

Rusia a respins acuzaţiile Ucrainei că a ucis civili în oraşul ucrainean Bucea din apropiere de Kiev şi susţine că imaginile cu cadavre sunt fabricate de Kiev.

Ciucă: Crimele îngrozitoare comise în Ucraina de soldaţii ruşi trebuie pedepsite de justiţia internaţională

Premierul Nicolae Ciucă cere ca justiţia internaţională să judece „crimele îngrozitoare” comise în Ucraina de „soldaţii ruşi”.

„Crimele îngrozitoare comise în Ucraina de soldaţii ruşi trebuie judecate şi pedepsite de justiţia internaţională. Copiii, femeile, civilii abuzaţi şi ucişi cu sânge rece aşteaptă să li se facă dreptate”, a declarat premierul, duminică, într-un mesaj postat pe pagina de Twitter a Guvernului, scrie Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și
Rusia a reluat vineri livrările de petrol către Cehia prin conducta Drujba
Rusia a reluat vineri livrările de petrol către Cehia prin conducta Drujba
Livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba către Republica Cehă au fost reluate vineri, la ora locală 20:00, a declarat operatorul ceh de conducte MER, relatează Reuters....
Salman Rushdie a fost conectat la un ventilator după operația suferită în urma atacului de la New York. Scriitorul a fost înjunghiat în gât și în abdomen
Salman Rushdie a fost conectat la un ventilator după operația suferită în urma atacului de la New York. Scriitorul a ...
Salman Rushdie, autorul cărţii ''Versetele satanice'' şi ţinta unei fatwa din partea Iranului timp de peste 30 de ani, ...
Printre documentele confiscate de FBI în urma percheziției asupra reședinței lui Trump sunt și unele referitoare la președintele Franței
Printre documentele confiscate de FBI în urma percheziției asupra reședinței lui Trump sunt și unele referitoare la ...
Poliţia federală americană (FBI) a confiscat documente "top secret" în urma percheziţiei la fostul preşedinte Donald ...
SUA își vor întări relațiile comerciale cu Taiwan, iar nave și avioane militare americane vor continua să traverseze strâmtoarea care desparte insula de China
SUA își vor întări relațiile comerciale cu Taiwan, iar nave și avioane militare americane vor continua să traverseze ...
Statele Unite ale Americii își vor consolida relaţiile comerciale cu Taiwanul şi vor efectua noi curse aeriene şi maritime ...