Zelenski cere Europei să acţioneze contra Rusiei, susţinând că altfel poate fi pierdută „toată Europa de Est”. Procuror CPI: Ucraina este o scenă a crimei. OSCE constată încălcări flagrante ale drepturilor omului realizate de forțele ruse – Război Ucraina, ziua 49 – LIVE TEXT

Trupele ruse sunt în prezent complet pregătite pentru un nou asalt dinspre regiunea estică Doneţk şi dinspre cea sudică Herson. Autoritățile militare din Sumî susțin că peste 100 de civili au fost uciși de forțele ruse. Kremlinul respinge categoric acuzațiile de genocid formulate de Biden. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) constată încălcări flagrante ale drepturilor omului din partea trupelor ruse de la invazia lor în Ucraina în 24 februarie. Trupele ruse intenţionează să elimine orice tip de probe care ar putea să confirme că au fost comise crime împotriva umanităţii în Ucraina şi în acest scop utilizează crematorii mobile în special la Mariupol, a declarat miercuri serviciul de informaţii al armatei ucraineneProcurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI), britanicul Karim Khan, a declarat miercuri, în timpul unei vizite la Bucea, că Ucraina este o "scenă a crimei". Zelenski cere Europei să acţioneze contra Rusiei, susţinând că altfel poate fi pierdută ''toată Europa de Est''. Ucraina îl invită pe cancelarul Olaf Scholz la Kiev. Zelenski vrea să-l schimbee pe prizonierul rus miliardar cu ucraneni captivi în Rusia.
AGERPRES - mie, 13 apr. 2022, 07:45
Zelenski cere Europei să acţioneze contra Rusiei, susţinând că altfel poate fi pierdută

Război în Ucraina – ziua 49

Forțele ruse sunt pregătite de un atac pe direcția Donețk și Herson

Trupele ruse sunt în prezent complet pregătite pentru un nou asalt dinspre regiunea estică Doneţk şi dinspre cea sudică Herson, a anunţat miercuri comandamentul armatei ucrainene, relatează Reuters.

”Pe direcţiile Doneţk şi Tavria (Herson), conform informaţiilor disponibile inamicul este pregătit pentru acţiuni ofensive”, a menţionat armata ucraineană pe contul oficial de Facebook.

Zona de est a Ucrainei ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk a devenit ţinta prioritară a Rusiei după ce aceasta şi-a retras trupele din jurul Kievului şi din nordul Ucrainei.

Armata rusă se regrupează în est pentru o nouă ofensivă, dar oficiali ucraineni şi-au exprimat marţi speranţa ca ploile prognozate pentru zilele acestea în acea zonă să împiedice lansarea atacului sau să forţeze trupele ruse să iasă din câmp deschis către şosele, unde vehiculele militare ruse sunt vulnerabile în faţa numeroaselor arme antitanc furnizate Ucrainei de statele occidentale.

Liderul separatiştilor proruşi din Lugansk, Leonid Pasecinik, a susţinut miercuri că 80-90% din teritoriul acestei provincii s-ar afla sub controlul combatanţilor săi, relatează AFP. Informaţia nu este confirmată de alte surse, dar de la începutul invaziei ruse separatiştii din Lugansk au înaintat mai mult decât cei din Doneţk, care-şi concentrează eforturile pe capturarea oraşului strategic Mariupol.

Un responsabil militar american citat de CNN a estimat miercuri că pentru trupele ruse o problemă majoră rămâne moralul lor scăzut în acest război. ”Încă există probleme de moral şi de coeziune a unităţilor care dau peste cap planurile ruşilor, deşi ei acum încearcă să se refacă, să se reaprovizioneze şi se axează pe o zonă geografică mai concentrată”, a remarcat oficialul Pentagonului.

Acesta a subliniat de asemenea faptul că aproximativ jumătate din soldaţii ruşi trimişi în acest război sunt recruţi, aşadar aceştia nu au o pregătire militară substanţială.

Pe de altă parte, acelaşi oficial american a spus că Pentagonul examinează în prezent opţiunile pentru instruirea militarilor ucraineni să folosească dronele Switchblade furnizate de SUA, una dintre opţiuni fiind oferirea instruirii de către militari americani dislocaţi deja în ţări de pe flancul estic al NATO.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al armatei franceze, colonelul Pascal Lanni, a declarat de asemenea că armata rusă pare să se pregătească ”pentru o ofensivă pe scară largă” în estul Ucrainei în zilele următoare.

”În următoarele câteva zile, probabil în 10 zile sau cam aşa, Rusia şi-ar putea relansa eforturile cu o ofensivă pe scară largă în est şi sud pentru a cuceri regiunile Doneţk şi Lugansk (…) sau chiar să meargă mai departe până la (râul) Nipru dacă îi vor permite capacităţile”, a estimat oficialul francez în faţa presei, potrivit CNN.

El a explicat faptul că forţele ruse conduc bombardamente şi atacuri aeriene nu doar ”pentru a slăbi coerenţa sistemului defensiv ucrainean, dar şi pentru a perturba capacităţile şi mişcările logistice ucrainene”, ceea ce explică şi ”distrugerea totală” a aeroportului din oraşul Dnipro.

Președinții Poloniei, Lituaniei, Estoniei și Letoniei au vizitat localitățile din jurul Kievului care au fost ocupate de forțele ruse

Preşedinţii Poloniei şi celor trei state baltice s-au deplasat miercuri la Borodianka, un mic oraş de lângă Kiev, pe care preşedintele lituanian Gitanas Nauseda (foto) l-a descris ca „impregnat de durere şi suferinţă” în urma unor „crime de război brutale”, relatează France Presse, citată de Agerpres.

Nauseda şi omologii săi polonez Andrzej Duda, estonian Alar Karis şi leton Egils Levits au luat împreună trenul spre Ucraina, cu obiectivul de a-l sprijini pe preşedintele Volodimir Zelenski „într-un moment decisiv pentru această ţară”, declarase preşedinţia poloneză miercuri dimineaţă.

„Aici este locul unde partea sumbră a umanităţii şi-a arătat faţa”, a remarcat pe Twitter şeful statului lituanian, după o escală la Borodianka, localitate distrusă de bombe şi scena unor prezumtive execuţii sumare în timpul ocupaţiei ruse de câteva săptămâni.

Acest loc este „impregnat de durere şi suferinţă. Civili ucraineni au fost asasinaţi şi torturaţi aici”, a spus el, afirmând că „crimele de război brutale comise de armata rusă nu vor rămâne nepedepsite. Criminalii de război trebuie să fie urmăriţi la nivel internaţional”.

„Noi trebuie să câştigăm acest război”, a insistat preşedintele lituanian.

Nu se cunosc detalii ale vizitei preşedinţilor polonez şi statelor baltice în Ucraina din raţiuni de securitate.

Preşedintele polonez a postat mai târziu, cu toate acestea, o fotografie pe Twitter care îi arată alături de omologul lor ucrainean Volodimir Zelenski.

Înainte de a se îmbarca spre Kiev, cei patru şefi de stat s-au întâlnit marţi seara în apropiere de frontiera ucraineană, la Rzeszow, în sud-estul Poloniei, pentru un summit special destinat să exprime solidaritatea cu Ucraina.

Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care a efectuat marţi o vizită la Varşovia, a spus că luase în considerare să meargă şi el în Ucraina, împreună cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că prezenţa sa la Kiev nu este binevenită.

Steinmeier a fost criticat de partea ucraineană pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, notează AFP.

Sursa foto: Twitter.com/GitanasNauseda

Autoritățile militare din Sumî susțin că peste 100 de civili au fost uciși de forțele ruse

Peste 100 de civili au fost ucişi în zilele în care trupele ruse au ocupat Sumî, oraş în nordul Ucrainei, în timp ce mai mulţi localnici, al căror număr exact nu este cunoscut, sunt daţi dispăruţi, a declarat miercuri şeful administraţiei militare din regiunea omonimă, Dmitro Jiviţki, citat de EFE şi Ukrainska Pravda, relatează Agerpres.

„Peste 100 de civili au fost ucişi. Dar, din păcate, acest număr creşte de la o zi la alta pentru că sunt găsite noi cadavre, cu mâinile legate, cu urme de tortură, împuşcaţi în cap”, a declarat Jiviţki pentru publicaţia electronică Ukrainska Pravda.

„Sunt multe persoane despre care nu ştim deloc. Pe drumuri, şosele, în pădure s-au găsit autoturisme abandonate cu urme de gloanţe pe ele, dar nu ştim ce s-a întâmplat cu oamenii care s-au aflat în maşini”, a spus Jiviţki.

„Invadatorii au tras în tot ceea ce era în jurul lor, au tras din tancuri, cu mitraliere, cu lansatoare de grenade, cu puşti automate asupra civililor, între care bătrâni şi copii. Oamenii nu au mai înnoptat în casele lor, dormeau în mlaştini, în întreprinderi agricole, în silozuri. A fost teroare şi groază”, a declarat responsabilul ucrainean.

Pe lângă pierderile umane, el a spus că prejudiciile provocate economiei regiunii sunt incalculabile în „profituri nerealizate, impozite neplătite şi companii care nu funcţionează”.

Jiviţki a indicat totodată că alimentarea cu gaze, curent electric şi apă potabilă a început să fie restabilită în această zonă, de unde trupele ruse s-au retras la 8 aprilie.

Kremlinul respinge categoric acuzațiile de genocid formulate de Biden

Rusia a respins „categoric” acuzaţiile americane de genocid în Ucraina. „Categoric nu suntem de acord cu ei”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov după declaraţiile preşedintelui SUA Joe Biden, informează miercuri DPA. relatează Agerpres.

„Considerăm inacceptabile încercările de a răsturna situaţia în acest fel”, a spus Peskov, potrivit agenţiei de presă Interfax. „Chiar mai mult, aşa cum am spus-o deja, este greu de acceptat din partea preşedintelui Statelor Unite ale Americii”, a adăugat el.

Biden l-a acuzat marţi pe preşedintele rus Vladimir Putin de genocid în legătură cu atrocităţile din Ucraina. „Da, l-am numit genocid. A devenit din ce în ce mai clar că Putin încearcă să şteargă ideea chiar de a fi – a putea fi – ucrainean”, a spus Biden.

Acum o săptămână şi jumătate, poze cu cadavre a sute de civili în oraşul ucrainean Bucea de la periferia Kievului au provocat groază în întreaga lume.

Un atac cu rachetă asupra refugiaţilor la gara Kramatorsk de asemenea a şocat lumea. Kievul dă vina pe soldaţii ruşi pentru crimă şi vorbeşte despre genocid. Moscova neagă orice responsabilitate pentru atac, aminteşte DPA.

Atacul cu rachetă asupra gării din Kramatorsk a avut loc la 8 aprilie. Autorităţile ucrainene au dat vina pe Rusia pentru atac, dar numărul de serie al rachetei şi traiectoria de zbor indică forţele armate ucrainene, potrivit agenţiei oficiale de presă TASS.

UNESCO: Aproape 100 de situri din patrimoniul ucrainean au fost avariate sau distruse din cauza războiului

Pragul de 100 de situri din patrimoniul ucrainean care sunt avariate sau total distruse de la începutul ofensivei militare ruse în Ucraina din 24 februarie este pe cale să fie atins, a avertizat directorul centrului pentru patrimoniul mondial UNESCO într-un interviu acordat miercuri jurnaliştilor de la AFP, relatează Agerpres.

Semnatare ale Convenţiei de la Haga din 1954, Ucraina şi Rusia au obligaţia de a proteja patrimoniul cultural în cazul unui conflict armat, a declarat camerunezul Lazare Eloundou Assomo, reamintind că „distrugerea deliberată a siturilor marcate cu emblema albastră” prevăzută în acea convenţie poate fi considerată o crimă de război.

Vorbind despre bilanţul siturilor distruse în Ucraina până pe 13 aprilie, oficialul UNESCO a precizat că pragul de 100 de situri avariate sau total distruse va fi atins joi sau vineri. „În această dimineaţă ne aflăm la 98 de situri recenzate în opt regiuni ale ţării”, a adăugat el.

Printre acele situri avariate se află monumente istorice, unele datând din secolele al XI-lea şi al XII-lea, altele aparţinând arhitecturii din epoca sovietică de la începutul secolului al XX-lea, precum şi biserici, catedrale cu obiecte liturgice unice, teatre – precum cel din Mariupol -, biblioteci şi alte clădiri de arhive, monumente construite spre gloria istoriei Ucrainei.

Bilanţul ar putea să crească şi mai mult: există oraşe care încep să redevină accesibile şi unde se poate observa că distrugerile ar putea fi mult mai grave decât cele estimate iniţial, dar există şi zone în care luptele s-au intensificat sau urmează să se intensifice în zilele următoare.

„Este dramatic, pentru că o întreagă istorie, o întreagă identitate sunt afectate de aceste distrugeri. Unele dintre aceste situri şi monumente vor avea nevoie de mult timp pentru a fi reconstruite, iar altele, probabil, nu vor putea fi reconstruite”, a precizat acelaşi oficial de la UNESCO.

El a vorbit şi despre procedura de recenzare a siturilor avariate sau distruse în Ucraina, în contextul în care războiul continuă şi anumite zone rămân inaccesibile.

„Informaţiile ne parvin de la autorităţile ucrainene, noi credem în aceste informaţii care ne vin de la profesionişti din domeniul patrimoniului şi de la reprezentanţii presei aflaţi pe teren. Avem semnat şi un parteneriat cu Unistar-Unosat, centrul satelitar al ONU, care ne permite să obţinem fotografii din satelit. Prin suprapunerea tuturor acestor informaţii, putem să confirmăm starea de degradare a siturilor vizate. Cea mai bună verificare a pagubelor rămâne, evident, deplasarea pe teren, iar ceea ce noi facem acum este o verificare într-o primă etapă”, a explicat specialistul de la UNESCO.

„În ceea ce priveşte cele şapte situri ucrainene clasate în patrimoniul mondial UNESCO, ele nu sunt deocamdată avariate, potrivit informaţiilor de care dispunem”, a adăugat el.

Lazare Eloundou Assomo a vorbit şi despre măsurile implementate pentru a preveni distrugerile de patrimoniu şi bombardamentele din Ucraina: „Ne aflăm în contact strâns cu profesioniştii ucraineni care îşi asumă riscuri în fiecare zi pentru salvarea istoriei şi a patrimoniului lor. Noi le oferim sfaturi tehnice şi echipamente, pentru a contracara, de exemplu, incendiile şi bombardamentele”.

„În caz de război, pot să apară anumite filiere de trafic, de aceea UNESCO a cerut ca ţările, mai ales cele frontaliere, să rămână vigilente în ceea ce priveşte obiectele de patrimoniu şi bunurile culturale care ar putea proveni din Ucraina, lucrăm cu Interpol şi cu partenerii noştri pentru a preveni astfel de lucruri”, a adăugat el.

„Aşa cum am reamintit recent, Ucraina şi Rusia sunt amândouă semnatare ale Convenţiei de la Haga din 1954 şi au, deci, obligaţia de a proteja patrimoniul cultural în caz de război. Această convenţie prevede mai ales ca, în cazul unor ostilităţi, clădirile să fie marcate cu emblema acelei convenţii din 1954 – un scut albastru -, pentru ca acele clădiri să nu poată fi nici luate la ţintă în mod intenţionat, nici să devină victime colaterale ale luptelor de stradă sau ale bombardamentelor. Este o încălcare a dreptului internaţional şi ea poate fi considerată, de asemenea, drept o crimă de război, de aceea noi încurajăm şi oferim asistenţă autorităţilor ucrainene pentru a face acel marcaj, care a început să fie realizat în Kiev”, a precizat oficialul UNESCO.

Moscova evită să dea un răspuns clar la propunerea ucraineană de a preda mai mulți prizonieri în schimbul lui Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Putin

Kremlinul a evitat miercuri să răspundă într-un mod fără echivoc la propunerea Kievului de a elibera prizonieri deţinuţi în Rusia în schimbul deputatului şi omului de afaceri ucrainean Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Vladimir Putin, arestat în ajun în Ucraina, potrivit AFP.

„Referitor la schimbul evocat cu atâta ardoare şi plăcere de diferite personalităţi de la Kiev, Medvedciuk nu este cetăţean rus, nu are nicio legătură cu operaţiunea militară specială (în Ucraina), este un politician străin”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

„Noi nu ştim absolut deloc dacă el doreşte ca Rusia să ia parte la rezolvarea cazului de calomniere care îl vizează”, a continuat Peskov.

Autorităţile ucrainene anunţaseră marţi arestarea lui Viktor Medvedciuk, 67 de ani, deputat şi om de afaceri ucrainean prorus, care fugise din arestul de la domiciliu după declanşarea ofensivei ruse în Ucraina.

Medvedciuk era consemnat la domiciliu din mai 2021, după ce fusese inculpat pentru „înaltă trădare” şi „tentativă de jaf a resurselor naturale în Crimeea”, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014.

Considerat al 12-lea cel mai bogat om în Ucraina în 2021, cu o avere de 620 milioane de dolari, potrivit revistei Forbes, el este cunoscut pentru legăturile sale cu Putin, care este, potrivit lui Medvedciuk, naşul uneia dintre fiicele sale.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a afirmat miercuri că el era ţinta unor dosare „politice” pe baza unor acuzaţii „imaginare”.

Peskov a asigurat de asemenea că Medvedciuk milita „pentru pace” şi nu participase la niciun fel de negociere secretă cu Moscova.

„Dacă la vremea respectivă s-ar fi ţinut cont de ideile sale şi de ideile partidului său (Platforma de opoziţie -pentru viaţă, prorus) sau acestea ar fi servit drept bază a politicii de stat a Ucrainei, nu ar fi existat nicio operaţiune militară specială acum”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de EFE.

Peskov a subliniat că poziţia lui Medvedciuk în favoarea unor „relaţii normale, de parteneriat şi reciproc avantajoase între Ucraina şi Rusia” erau binecunoscute.

„Poziţia sa a fost întotdeauna publică, el nu a avut niciodată relaţii de culise cu Rusia. Şi dacă, ipotetic, acesta ar fi fost cazul, atunci Medvedciuk ar fi părăsit cu siguranţă Ucraina înaintea operaţiunii militare”, a declarat Peskov.

„Fără îndoială, vom urmări îndeaproape soarta lui Viktor Medvedciuk şi, de asemenea, îndemnăm să facă acelaşi lucru şi politicienii europeni, care se preocupă atât de mult de libertatea de exprimare şi spun că oamenii nu trebuie să fie persecutaţi din motive politice”, a spus el.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care propusese să-l dea la schimb pe Medvedciuk pentru prizonieri ucraineni aflaţi în mâinile Moscovei, a declarat că acesta a fost reţinut în momentul, în care îmbrăcat în uniformă militară, încerca să iasă din ţară.

Medvedciuk, potrivit lui Zelenski, a stat ascuns 48 de zile pe teritoriul Ucrainei, iar apoi a încercat să fugă în străinătate, potrivit media ucrainene.

OSCE constată încălcări flagrante ale drepturilor omului realizate de forțele ruse în Ucraina

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) constată încălcări flagrante ale drepturilor omului din partea trupelor ruse de la invazia lor în Ucraina în 24 februarie, declarându-se „consternată” de miile de răniţi şi morţi din cauza conflictului, potrivit unui raport publicat miercuri şi citat de AFP, relatează Agerpres.

„Dacă o evaluare detaliată nu a fost posibilă, misiunea a găsit cazuri clare de încălcări de către forţele ruse în ceea ce priveşte comportamentul lor în cursul ostilităţilor”, scriu cei trei autori ai documentului de 100 de pagini, prezentat în Consiliul permanent al OSCE, cu sediul la Viena.

Aceştia evocă numeroase atacuri asupra unor „spitale, case şi clădiri rezidenţiale, proprietăţi culturale, şcoli, infrastructuri de apă şi de electricitate”, care ar fi putut fi evitate.

„Pare clar că zeci de mii de imobile au fost avariate sau distruse cu efecte dezastruoase directe şi indirecte asupra civililor”, denunţă misiunea.

Dacă Rusia şi-ar fi respectat obligaţiile în materie de drept internaţional după invadarea Ucrainei în 24 februarie, „numărul de civili ucişi şi răniţi ar fi fost semnificativ mai mic”, se menţionează în raportul citat, în care este invocat în special asediul oraşului Mariupol, port strategic din sud-estul Ucrainei.

Niciun bilanţ recent al victimelor civile ale războiului nu este deocamdată disponibil, dar numărul morţilor depăşeşte probabil la 10.000, apreciază membrii misiunii.

OSCE a mandatat în martie această misiune independentă, care se sprijină pe probe colectate la faţa locului din multiple surse oficiale, provenind de la organizaţii neguvernamentale sau organe de anchetă.

Rusia a refuzat să coopereze în procesul iniţiat în cadrul aşa-numitului mecanism „de la Moscova”, considerându-l „în mare parte depăşit şi redundant”.

Experţii OSCE menţionează de asemenea „probe credibile” privind torturi şi tratamente degradante.

Potrivit raportului, „asasinate ţintite, dispariţii forţate sau răpiri de civili” intră „aparent” în categoria „crime împotriva umanităţii”.

Misiunea OSCE constată de asemenea „încălcări şi de partea ucraineană”, afirmând că este „în special preocupată de modul în care sunt trataţi prizonierii de război”. „Cu toate acestea, încălcările comise de Federaţia Rusă sunt mult mai importante prin natura şi anvergura lor”, subliniază misiunea OSCE.

Experţii şi-au încheiat raportul înainte de descoperirea a numeroase cadavre la începutul lunii aprilie la Bucea, într-o suburbie a Kievului. Atrocităţile „necesită anchete naţionale şi internaţionale la faţa locului”, subliniază reprezentanţii organizaţiei paneuropene.

OSCE, înfiinţată în 1975, în plin Război Rece, pentru a favoriza dialogul Est-Vest, a avut iniţiative similare în 2018 pentru a examina crimele din Cecenia împotriva persoanelor LGBT+ şi, în 2020, în urma alegerilor frauduloase şi a represiunii care a urmat în Belarus.

Rusia este acuzată că folosește crematorii mobile pentru a-și ascunde crimele de război. Procuror CPI: Ucraina este o scenă a crimei.

Procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI), britanicul Karim Khan, a declarat miercuri, în timpul unei vizite la Bucea, că Ucraina este o „scenă a crimei”, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Ucraina este o scenă a crimei. Suntem aici pentru că avem motive întemeiate să credem că au fost comise crime care sunt de competenţa Curţii. Trebuie să risipim ceaţa războiului pentru a ajunge la adevăr”, a declarat el presei în cursul vizitei în această localitate de la periferia Kievului, unde sute de civili, potrivit autorităţilor ucrainene, au fost găsiţi ucişi după ocupaţia rusă.

Khan a precizat că o echipă medico-legală a CPI se pregăteşte să lucreze „pentru ca noi să putem într-adevăr separa adevărul de ficţiune”.

„Trebuie să ne păstrăm mintea deschisă şi să ne bizuim pe dovezi”, a adăugat el. „Legea trebuie să fie mobilizată şi aruncată în luptă pentru a proteja civilii”.

Jurnalişti de la AFP care au putut să se deplaseze la Bucea în 2 aprilie au văzut cadavrele a circa 20 de bărbaţi îmbrăcaţi în civil împrăştiate pe o rază de mai multe sute de metri pe o stradă a oraşului. Unul stătea întins lângă o bicicletă, alţii aveau lângă ei pungi de cumpărături. Un altul, întins pe o parte, avea mâinile legate la spate. Cel puţin două dintre aceste cadavre aveau răni mari la cap.

Reporterii AFP asistă de mai multe zile la exhumarea corpurilor din gropi comune la Bucea şi în alte localităţi de la periferia Kievului, care s-au aflat timp de mai multe săptămâni sub ocupaţia trupelor ruse.

Masacrul de la Bucea a îngrozit lumea, provocând un val de condamnări energice pe plan internaţional şi i-a determinat pe aliaţii Kievului să impună noi sancţiuni împotriva Rusiei.

Rusia respinge orice responsabilitate pentru aceste morţi şi califică drept „fake” acuzaţiile de ucidere a civililor de către soldaţii ruşi, chiar atunci când se aduc probe concludente în acest sens.

În acelaşi timp, trupele ruse intenţionează să elimine orice tip de probe care ar putea să confirme că au fost comise crime împotriva umanităţii în Ucraina şi în acest scop utilizează crematorii mobile în special la Mariupol, pentru a nu lăsa nicio urmă a atrocităţilor lor, a declarat miercuri serviciul de informaţii al armatei ucrainene, potrivit EFE.

„Conducerea Rusiei a ordonat distrugerea oricăror dovezi ale crimelor armatei sale în Ucraina”, se menţionează în mesajul serviciului de informaţii militare ucrainean, care a fost reprodus pe contul Telegram al Consiliului municipal din Mariupol, oraş-port la Marea Azov.

„După genocidul împotriva poporului ucrainean la Bucea care a fost pe larg reflectat pe plan internaţional, ‘raşistî’ (‘fasciştii ruşi’, aşa cum numesc ucrainenii forţele ruse) au început să utilizeze crematorii mobile în Ucraina”, se afirmă în text.

„La Mariupol au fost detectate 13 crematorii mobile pentru curăţarea străzilor de cadavrele civililor morţi”, iar forţele de ocupaţie ruse „încearcă să-i identifice pe toţi martorii posibili ai atrocităţilor” pentru a-i elimina, atenţionează serviciul de informaţii al armatei ucrainene.

Mariupol, un oraş care avea aproximativ o jumătate de milion de locuitori, s-a aflat sub asediu de la începutul invaziei ruse şi 80% din clădirile rezidenţiale au fost total distruse, potrivit unor surse municipale.

Mesajul reprodus de Consiliul municipal din Mariupol conţine o fotografie arătând ceea ce pare să fie un camion de dimensiune mare, cu un cilindru voluminos în partea din spate şi cu un capac, semănând cu un cuptor de crematoriu.

Serviciul de informaţii militare al Ucrainei, adaugă în mesajul său, că a înregistrat în mod repetat utilizarea crematoriilor mobile în regiunea Cernigov, în nord, şi în regiunea Lugansk, în estul ţării.

Armata rusă, potrivit acestuia, foloseşte aceste crematorii şi pentru a elimina rămăşiţele propriilor soldaţi morţi „pentru a ascunde numărul real” al pierderilor şi pentru a nu plăti indemnizaţiile cuvenite rudelor acestora”.

„Acţiunile armatei ruse se încadrează în definiţia genocidului în conformitate cu Convenţia pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid şi cu articolul 6 din Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale”, subliniază Serviciul de informaţii al armatei ucrainene.

Preşedintele rus Vladimir Putin, care a respins „orice fel de crime de război” comise de trupele ruse în Ucraina va continua să încerce să ascundă aceste fapte, consideră autorităţile ucrainene.

Zelenski cere Europei să acţioneze contra Rusiei, susţinând că altfel poate fi pierdută ”toată Europa de Est”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut miercuri Europei să acţioneze mai rapid împotriva Rusiei, susţinând că europenii ”pot fie să oprească Rusia, fie să piardă toată Europa de Est”, transmite AFP.

”Dacă Europa pierde timpul, Rusia va folosi acest timp pentru a extinde zona de război către alte ţări”, a spus Zelenski într-un discurs în faţa parlamentului eston.

În această intervenţie, preşedintele ucrainean a acuzat Rusia că foloseşte în Ucraina bombe cu fosfor şi tactici de teroare împotriva civililor, relatează Reuters.

”Armata rusă foloseşte toate tipurile de artilerie, toate tipurile de rachete, bombe aeriene şi în special bombe cu fosfor împotriva districtelor rezidenţiale şi infrastructurii civile”, a susţinut Zelenski în discursul adresat parlamentului eston. ”Aceasta este teroare evidentă împotriva populaţiei civile”, a adăugat el, fără a prezenta dovezi.

Zelenski a mai susţinut, din nou fără dovezi, că Rusia deportează cu forţa ucraineni. Pe de altă parte, el a apreciat că sancţiunile împotriva Rusiei, pe care le doreşte intensificate, sunt singura cale de a determina Moscova să accepte condiţiile de pace.

Preşedintele rus Vladimir Putin a estimat în ziua anterioară că negocierile de pace cu Ucraina au ajuns într-un punct mort, transmiţând astfel un semnal că războiul pe care l-a declanşat prin invazia asupra acestei ţări ar putea fi de durată. El a acuzat Ucraina că a revenit asupra unor propuneri prezentate la negocierile desfăşurate la Istanbul luna trecută, Kievul dorind acum, potrivit lui Putin, ca garanţiile de securitate pentru Ucraina să se extindă şi asupra Crimeii şi Donbasului.

În acest timp, autorităţile ucrainene, SUA şi Marea Britanie verifică informaţii despre posibila folosire a unor arme chimice de către trupele ruse în oraşul Mariupol. Zelenski însuşi a spus că deocamdată nu poate afirma cu certitudine că un asemenea atac a avut loc.

Armata ucraineană se aşteaptă la o ofensivă rusă în est, partea Ucrainei devenită ţinta prioritară a Kremlinului după retragerea trupelor ruse din jurul Kievului şi din nordul Ucrainei. Rusia îşi regrupează forţele pentru această ofensivă, dar ploile puternice din acea zonă fac ca deocamdată ea să fie dificil de lansat.

Forţele armate ucrainene susţin că au doborât un avion de atac rus Su-25

Forţele armate ucrainene au doborât un avion de atac rus Su-25, au anunţat ele miercuri, pe Facebook, informează dpa.

Cu toate acestea, în general forţele aeriene ruse şi-au redus activitatea din cauza condiţiilor meteo proaste, potrivit Statului Major al armatei ucrainene.

În acelaşi timp, forţele ruse atacă ţinte civile în regiunile Harkov şi Zaporojie, iar Harkov se confruntă în continuare cu bombardamente de artilerie, potrivit forţelor militare ucrainene.

De asemenea, trupele ruse bombardează portul şi instalaţiile siderurgice din Mariupol, potrivit unor surse ucrainene.

Informaţiile nu au putut fi verificate din surse independente.

Kievul suspectează, de asemenea, că „nivelul galben de alertă teroristă” care a fost impus în regiunile din estul Ucrainei de la frontiera cu Rusia şi în Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014, are drept scop de a face rapoartele despre mişcările trupelor ruse mai dificile.

În timp ce o ofensivă rusă este de aşteptat să aibă loc în Lugansk şi Doneţk în viitorul apropiat, ploaia abundentă împiedică desfăşurarea de trupe, potrivit surselor ucrainene.

Lukaşenko exclude eventualitatea ca Belarus să devină parte a Federaţiei Ruse

Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko a exclus miercuri eventualitatea ca ţara sa să devină parte a Federaţiei Ruse, relatează dpa.

„Nu suntem proşti în relaţia cu (preşedintele rus Vladimir) Putin încât să folosim vechile metode. Noi, spun eu, construim o asemenea unitate între două state independente încât oamenii vor învăţa de la noi”, a declarat el miercuri în oraşul rus Vladivostok din Extremul Orient rus, potrivit agenţiei de ştiri belaruse de stat Belta.

Putin a fost acuzat în mod repetat că vrea să reconstruiască Uniunea Sovietică, care s-a prăbuşit în urmă cu 30 de ani, intenţie pe care o neagă.

Mulţi oameni din cele două ţări, care construiesc deja o uniune, se tem de asemenea că Rusia ar putea anexa Belarus, care este complet dependent de Moscova din punct de vedere economic.

Lukaşenko se află în prezent într-o vizită în Extremul Orient rus, pe coasta Pacificului, la invitaţia lui Putin. Belarus este un susţinător important al războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Spre deosebire de Lukaşenko, observatorii politici internaţionali consideră posibilitatea ca Belarus să fie anexat de Rusia destul de real. După alegerile prezidenţiale din 2020, în care Lukaşenko s-a declarat învingător, dar succesul său nu a fost recunoscut de Occident, Minskul a devenit tot mai dependent de Moscova.

Belarus este acum aproape complet izolat internaţional şi este dependent atât financiar, cât şi militar, de Rusia, notează dpa.

Ucraina a dejucat un atac cibernetic rus ce viza una dintre instalaţiile sale energetice

Ucraina a dejucat un atac cibernetic rus ce viza una dintre cele mai mari instalaţii energetice ale sale, au anunţat responsabili ai acestei ţări, care se aşteaptă la o ofensivă militară majoră a Moscovei în est, informează miercuri AFP.

Potrivit „pompierilor cibernetici” de la Computer Emergency Response Team (CERT) ucrainean, atacul a fost întreprins de Sandworm, un grup de piraţi informatici cu legături cu serviciile de informaţii ruse.

Atacul era menit să lase „milioane” de ucraineni fără electricitate şi urma să lovească în două valuri, a precizat marţi această agenţie guvernamentală. Un prim atac a avut loc în februarie, iar al doilea, dejucat, era prevăzut să aibă loc pe 8 aprilie.

Chiar dacă acest malware al grupului a reuşit să pătrundă în sistemul de gestionare al instalaţiei, el nu a dus la nicio pană de curent, a declarat în timpul unei conferinţe de presă Victor Jora, un înalt responsabil ucrainean.

Atacul a utilizat un malware denumit Industroyer2, a adăugat Jora, versiune actualizată a unui malware utilizat în decembrie 2015 împotriva instalaţiilor electrice ale ţării şi care a lăsat fără electricitate mai multe sute de mii de gospodării ucrainene.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul-adjunct al dezvoltării digitale al Ucrainei, Farid Safarov, a susţinut că progresele înregistrate în materie de apărare cibernetică i-au permis ţării să anticipeze atacul, admiţând totodată că este imposibil să protejezi sistemul 100%.

În zilele care au precedat invazia rusă pe 24 februarie, Ucraina a afirmat că făcea obiectul unor atacuri cibernetice continui şi în creştere. Acestea au făcut temporar inaccesibile mai multe site-uri guvernamentale, în special cel al Parlamentului, Ministerului Afacerilor Externe sau al serviciilor de securitate.

Ministerul Apărării din Rusia anunţă că 1.026 de puşcaşi marini ucraineni s-au predat la Mariupol

Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat miercuri că 1.026 de soldaţi din brigada a 36-a de puşcari marini ucraineni, inclusiv 162 de ofiţeri, s-au predat în portul asediat Mariupol, relatează Reuters.

„În oraşul Mariupol, în apropiere de uzinele de oţel şi fier din Iliş, drept rezultat al ofensivelor încununate de succes ale forţelor armate ruse şi unităţilor de miliţie ale Republicii Populare Doneţk, 1.026 de soldaţi ucraineni din brigada a 36-a de puşcaşi marini au depus armele de bunăvoie şi s-au predat”, a anunţat ministerul într-un comunicat.

Biroul preşedinţiei, statul major general sau Ministerul Apărării din Ucraina nu au comentat până acum informaţia, notează Reuters.

Rusia a mai informat că 151 de soldaţi ucraineni răniţi au fost trataţi la faţa locului şi transportaţi la spitalul municipal din Mariupol.

Anterior în cursul zilei de miercuri, liderul cecen Ramzan Kadîrov a spus că peste 1.000 de puşcaşi marini ucraineni s-au predat la Mariupol şi a îndemnat forţele rămase în combinatul siderurgic Azovstal să depună armele.

Ucraina afirmă că riscul utilizării armelor chimice de către Rusia rămâne ridicat

Riscul ca Rusia să utilizeze arme chimice contra Ucrainei rămâne ridicat, a afirmat miercuri viceministrul apărării ucrainean Hanna Maliar, care a reluat astfel avertismentele de săptămâna trecută ale preşedintelui Volodimir Zelenski, transmite Reuters.

Maliar a spus că autorităţile ucrainene verifică informaţiile conform cărora Rusia ar fi folosit deja arme chimice în timpul asediului asupra oraşului Mariupol, port la Marea Azov, şi că există o teorie potrivit căreia au fost utilizate muniţii cu fosfor.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price, a declarat marţi că Statele Unite sunt îngrijorate de posibilitatea ca Rusia să recurgă la arme chimice în Ucraina.

Rusia a susţinut miercuri că afirmaţiile Washingtonului şi ale Kievului potrivit cărora ea ar putea folosi arme chimice în Ucraina sunt dezinformări, întrucât partea rusă şi-a distrus ultimele stocuri de arme chimice în 2017.

Ambasada Rusiei la Washington a apus că radicalii ucraineni se pregătesc să însceneze provocări legate de folosirea armelor chimice şi că Ned Price dezinformează.

”Cerem Washingtonului să oprească răspândirea dezinformărilor. Încă o dată Ned Price se distinge prin afirmaţii neproductive, neacoperite nici măcar de o singură dovadă”, a reacţionat reprezentanţa diplomatică rusă.

Pe de altă parte, Ucraina a anunţat că nu va deschide niciun coridor umanitar miercuri, acuzând Rusia de ”încălcarea normelor dreptului internaţional”.

”Din păcate, nu vom deschide coridoare umanitare astăzi. În regiunea Zaporojie (sud) ocupanţii au blocat autobuzele şi în regiunea Lugansk (est) ei încalcă încetarea focului”, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, pe Telegram.

Zelenski cere un răspuns al comunităţii internaţionale la ameninţările Rusiei de a folosi arme chimice în Ucraina. „Lumea trebuie să răspundă acum. Răspundeţi preventiv, pentru că după, orice răspuns nu va schimba nimic!”

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat, marţi seara, în mesajul zilnic adresat ţării, că având în vedere ameninţările repetate ale propagandiştilor ruşi de a folosi arme chimice împotriva apărătorilor lui Mariupol şi utilizarea repetată de către armata rusă a muniţiilor cu fosfor în Ucraina, lumea trebuie să răspundă acum. ”Răspundeţi preventiv, pentru că după folosirea armelor de distrugere în masă, orice răspuns nu va schimba nimic şi va arăta doar ca o umilire pentru lumea democratică”, spune el citat de News.ro.

Preşedintele Ucrainei afirmă că priveşte cu mare atenţie ”rapoartele de ieri despre folosirea unui proiectil cu o substanţă otrăvitoare la Mariupol împotriva apărătorilor oraşului”.

”Nu este încă posibil să tragem concluzii sută la sută despre ce fel de substanţă a fost. Evident, este imposibil să se efectueze o investigaţie completă şi o analiză completă în oraşul asediat. Cu toate acestea, având în vedere ameninţările repetate ale propagandiştilor ruşi de a folosi arme chimice împotriva apărătorilor lui Mariupol şi utilizarea repetată de către armata rusă a muniţiilor cu fosfor în Ucraina, de exemplu, lumea trebuie să răspundă acum. Răspundeţi preventiv. Pentru că după folosirea armelor de distrugere în masă, orice răspuns nu va schimba nimic. Şi va arăta doar ca o umilire pentru lumea democratică”. Citeşte mai mult pe News.ro.

Ucraina îl invită pe cancelarul Olaf Scholz la Kiev

Oficialii ucraineni l-au invitat pe cancelarul german Olaf Scholz la Kiev după ce au exclus o vizită a preşedintelui german Frank-Walter Steinmeier, transmite miercuri dpa citat de Agerpres.

„Am comunicat faptul că preşedintele meu şi guvernul ar fi foarte fericiţi dacă cancelarul Olaf Scholz ar vizita Kievul”, a declarat marţi seara ambasadorul ucrainean în Germania, Andrii Melnik, pentru posturile de televiziune ProSieben şi SAT.1.

Vizita cancelarului german ar trebui, în viziunea ucraineană, să se concentreze asupra modului în care Germania poate ajuta Kievul cu arme grele în lupta împotriva Rusiei.”Preşedintele meu aşteaptă cu nerăbdare asta”, a afirmat Melnik.

Ambasadorul Ucrainei a precizat deja în weekend că la Kiev se aşteaptă o vizită a cancelarului Scholz şi nu a preşedintelui Steinmeier, al cărui rol ca şef al statului este în mare parte unul ceremonial.

Ucraina speră că Germania va trimite arme grele precum tancuri de luptă, artilerie şi sisteme de apărare aeriană. Alte state membre NATO, cum ar fi Cehia, au optat deja să livreze arme grele, a subliniat Melnik şi de aceea guvernul ucrainean speră că guvernul federal german va decide în curând să le urmeze exemplul.

Zelenski ironizează afirmaţiile lui Vladimir Putin, care a declarat că războiul din Ucraina merge conform planului

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a ironizat miercuri insistenţa cu care Moscova susţine că războiul împotriva ţării sale merge bine, întrebându-se cum a putut aproba preşedintele Vladimir Putin un plan care implică moartea a atâtor mulţi ruşi, informează Reuters citat de Agerpres.

Preşedintele Vladimir Putin a declarat marţi că Rusia îşi va atinge toate obiectivele „nobile” şi va continua „în mod ritmic şi calm” operaţiunea specială începută.

În cea mai recentă actualizare, pe 25 martie, Moscova a informat că 1.351 de soldaţi au fost ucişi de la începutul campaniei. Ucraina susţine că numărul real este mai aproape de 20.000.

„În Rusia s-a spus încă o dată că aşa-numita lor ‘operaţiune specială’ se presupune că merge conform planului. Dar, să fiu sincer, nimeni în lume nu înţelege cum chiar s-ar putea realiza un astfel de plan”, a declarat preşedintele Zelenski într-o înregistrare video.

„Cum s-ar putea concretiza un plan ce prevede moartea a zeci de mii de soldaţi proprii în puţin mai mult de o lună de război? Cine ar putea aproba un astfel de plan?”

Volodimir Zelenski a întrebat câţi soldaţi ruşi morţi ar fi acceptabili pentru Putin, oferind un interval de la zeci de mii la sute de mii.

Rusia a pierdut mai mulţi oameni în 48 de zile de la începutul războiului decât în cei zece ani ai războiului din Afganistan (1979 – 1989), a adăugat şeful statului ucrainean.

Preşedintele Zelenski a mai declarat că, deşi unii au râs de ruşi, de eşecurile lor pe teren şi de tehnologia inferioară, adversarii nu sunt cu totul lipsiţi de speranţă.”Trebuie să înţelegem că nu toate tancurile ruseşti sunt blocate pe câmpuri, nu toţi soldaţii inamici pur şi simplu fug de pe câmpul de luptă şi nu toţi sunt recruţi care nu ştiu să ţină armele în mod corespunzător”, a spus el.”Asta nu înseamnă că ar trebui să ne fie frică de ei. Aceasta înseamnă că nu trebuie să diminuăm realizările luptătorilor noştri, ale armatei noastre”.

Preşedintele Zelenski îl propune la schimb pe apropiatul preşedintelui rus arestat cu ucraineni captivi în Rusia

Preşedintele Volodimir Zelenski a propus marţi seară Moscovei să îl ofere pe deputatul şi omul de afaceri ucrainean Viktor Medvedciuk, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin arestat recent, la schimb cu ucrainenii aflaţi în captivitate în Rusia, informează miercuri AFP citat de Agerpres.

„Propun Federaţiei Ruse să schimbăm acest bărbat cu băieţii şi fetele noastre care sunt în prezent în captivitate în Rusia. De aceea este important ca forţele noastre de ordine şi armata să ia în considerare şi această posibilitate”, a spus preşedintele Zelenski într-o intervenţie video postată pe Telegram.

„Şi ca Medvedciuk să fie un exemplu pentru voi. Nu a scăpat nici fostul oligarh. Ca să nu mai vorbim de criminalii de o anvergură mai redusă din hinterlandul rus. Îi vom prinde pe toţi”, a adăugat şeful statului ucrainean.

Autorităţile ucrainene au anunţat mai devreme în cursul zilei de marţi arestarea lui Viktor Medvedciuk, fondatorul partidului pro-rus „Platforma de opoziţie-Pentru viaţă”, care avea aproximativ treizeci de deputaţi în parlament înainte de a fi interzis în luna martie. În vârstă de 67 de ani, Medvedciuk se afla în arest la domiciliu din mai 2021, după ce a fost acuzat de înaltă trădare şi tentativă de jefuire a resurselor naturale din Crimeea. Pe 26 februarie, la două zile după începerea invaziei, poliţia ucraineană a constatat dispariţia sa în timpul unei vizite de monitorizare. A 12-a avere în Ucraina în 2021 cu 620 de milioane de dolari conform revistei Forbes, Viktor Medvedciuk este cunoscut pentru legăturile sale cu preşedintele Vladimir Putin, naşul uneia dintre fiicele sale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze arestarea acestuia.

Ucraina anunţă arestarea unui om de afaceri ucrainean, un apropiat al preşedintelui Putin

Deputatul şi omul de afaceri ucrainean Viktor Medvedciuk, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, fugar după invazia rusă în Ucraina, a fost arestat în urma unei operaţiuni speciale, au anunţat marţi autorităţile ucrainene, transmite AFP citat de Agerpres.

Aflat în arest la domiciliu, Medvedciuk dispăruse la câteva zile după începerea invaziei ruse, pe 24 februarie.

„O operaţiune specială a fost realizată graţie SBU (servicii de securitate ucrainene). Bravo!”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe canalul său Telegram.

Ulterior, SBU a confirmat arestarea, fără a oferi detalii.”Poţi fi un politician pro-rus şi să lucrezi pentru statul agresor ani de zile. S-ar putea să fii un fugar. Poţi chiar să porţi o uniformă militară ucraineană pentru a te deghiza… Dar te va ajuta asta să scapi de pedeapsă? Deloc!”, au comentat serviciile de securitate pe Telegram.

Mesajul este însoţit de o declaraţie a şefului SBU, Ivan Bakanov, care mulţumeşte subordonaţilor săi pentru că au îndeplinit cu succes „această misiune excepţională şi periculoasă”.

Viktor Medvedciuk, în vârstă de 67 de ani, se afla în arest la domiciliu din mai 2021, după ce a fost acuzat de înaltă trădare şi tentativă de jefuire a resurselor naturale din Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014.

Pe 26 februarie, la două zile după începerea invaziei, poliţia ucraineană a constatat dispariţia sa în timpul unei vizite de monitorizare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze arestarea acestuia pentru agenţiilor de presă ruse, spunând că „sunt o mulţime de falsuri care provin din Ucraina” şi a adăugat că „trebuie verificat mai întâi”.

Viktor Medvedciuk, a 12-a avere în Ucraina în 2021 cu 620 de milioane de dolari conform revistei Forbes, este cunoscut pentru legăturile sale cu preşedintele Vladimir Putin, care este naşul uneia dintre fiicele sale.

El este fondatorul partidului pro-rus „Platforma de opoziţie-Pentru viaţă”, care avea aproximativ treizeci de deputaţi în parlamentul ucrainean înainte de a fi interzis în martie, după invazia rusă.

 

Preşedintele SUA vorbeşte pentru prima oară de un genocid în Ucraina

Preşedintele Joe Biden a părut să acuze armata rusă de genocid, folosind marţi acest termen pentru prima dată pentru a descrie situaţia din Ucraina, invadată de forţele ruse pe 24 februarie, transmite AFP citat de Agerpres.

„Bugetul familiei voastre, capacitatea de a face plinul la maşină, nimic din toate acestea nu ar trebui să depindă de un dictator care declară război şi comite un genocid la celălalt capăt al lumii”, a declarat preşedintele american în timpul unei vizite în statul Iowa dedicate combaterii inflaţiei.

Creşterea preţurilor la produsele de consum în luna martie a cunoscut cel mai rapid ritm din decembrie 1981, ajungând la 8,5%, potrivit Indicelui preţurilor de consum (IPC) publicat marţi de Departamentul Muncii.

Preşedintele Joe Biden a deplâns creşterea inflaţionistă suplimentară cauzată de invazia rusă în Ucraina, asigurând că „70% din creşterea preţurilor în martie a provenit din creşterea preţurilor la benzină a lui Putin”.

Departamentul Muncii a declarat că „indicele benzinei a crescut cu 18,3% în martie (comparativ cu februarie) şi a reprezentat mai mult de jumătate din creşterea globală a preţurilor pe parcursul unei luni”.

„Invadarea Ucrainei de către Putin a dus la creşterea preţurilor la benzină şi la alimente în întreaga lume”, a spus preşedintele Biden.

Opoziţia republicană îi reproşează preşedintelui Joe Biden că are o politică economică ce alimentează inflaţia.

Te-ar mai putea interesa și
Armata ucraineană a finalizat curățarea Insulei Șerpilor de echipamentele militare abandonate de forțele ruse înainte de retragere
Armata ucraineană a finalizat curățarea Insulei Șerpilor de echipamentele militare abandonate de forțele ruse înainte ...
Unităţi ale forţelor armate ucrainene au încheiat operaţiunea de curăţare a Insulei Şerpilor de echipamente şi armament lăsate în urmă de trupele ruse după retragerea lor în Crimeea, a......
Berlinul vrea să introducă o nouă taxă în facturile de gaze naturale ale consumatorilor germani
Berlinul vrea să introducă o nouă taxă în facturile de gaze naturale ale consumatorilor germani
Guvernul german vrea să introducă o nouă taxă în facturile la gaze ale tuturor consumatorilor, în ideea de a-i ajuta ...
SUA trimit noi ajutoare militare către Ucraina, în valoare de 820 de milioane de dolari
SUA trimit noi ajutoare militare către Ucraina, în valoare de 820 de milioane de dolari
Pentagonul a anunţat vineri că trimite un nou ajutor militar destinat Ucrainei, în valoare de 820 de milioane de dolari, ...
Autobuze electrice în București: Turcii de la Otokar contestă o cerință din caietul de sarcini
Autobuze electrice în București: Turcii de la Otokar contestă o cerință din caietul de sarcini
Producătorul de autobuze Otokar a depus contestație în cadrul licitației pentru achiziția a 100 de autobuze electrice ...