Rusia vizează să preia controlul deplin în Donbas şi sudul Ucrainei în faza a doua a operaţiunii – general rus. Franţa livrează Ucrainei tunuri Caesar şi rachete antitanc – Război Ucraina, ziua 58 – LIVE TEXT

Un marinar şi-a pierdut viaţa şi alţi 27 sunt în continuare daţi dispăruţi după naufragiul crucişătorului Moskva săptămâna trecută. Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a declarat vineri că negocierile cu Ucraina trenează şi că nu a primit încă un răspuns din partea Kievului asupra propunerilor formulate de Rusia. Biserica Ortodoxă Ucraineană pregăteşte o procesiune religioasă de Paşti pentru evacuarea civililor şi soldaţilor ucraineni răniţi aflaţi în interiorul combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, i-a cerut vineri într-o discuţie telefonică preşedintelui rus Vladimir Putin să garanteze culoare umanitare de Paştele ortodox în oraşul ucrainean asediat Mariupol. Franţa livrează Ucrainei tunuri Caesar şi rachete antitanc. Erdogan spune că va discuta prin telefon cu Putin şi Zelenski pentru o întâlnire la Istanbul. Scholz spune că prioritatea principală este să se evite escaladarea spre o confruntare NATO-Rusia din cauza războiului din Ucraina. ONU acuză Rusia de posibile crime de război în Ucraina. Un mort şi doi răniţi după ce un avion de transport de trupe s-a prăbuşit în regiunea Zaporojie. Zelenski contestă afirmaţia rusă că Mariupol a căzut în cele din urmă. "Situaţia este dificilă, situaţia este rea", dar au mai rămas modalităţi de a elibera oraşul. Ne aşteaptă zile decisive, bătălia decisivă pentru statul nostru, pentru ţara noastră, pentru Donbasul ucrainean", a spus Zelenski. Ucraina acuză Rusia că pregăteşte un referendum fals în regiunile Herson şi Zaporojie.
AGERPRES - vin, 22 apr. 2022, 06:18
Rusia vizează să preia controlul deplin în Donbas şi sudul Ucrainei în faza a doua a operaţiunii - general rus. Franţa livrează Ucrainei tunuri Caesar şi rachete antitanc - Război Ucraina, ziua 58 - LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 58

Rusia susține că un marinar și-a pierdut viața și 27 sunt dispăruți în urma naufragiului crucișătorului Moskva

 

Un marinar şi-a pierdut viaţa şi alţi 27 sunt în continuare daţi dispăruţi după naufragiul crucişătorului Moskva săptămâna trecută, a anunţat vineri Ministerul rus al Apărării, recunoscând pentru prima dată victime, notează AFP, relatează Agerpres.

„Un militar a fost ucis şi alţi 27 de membri ai echipajului sunt daţi dispăruţi”, a declarat ministerul, citat de agenţiile ruse de presă, afirmând că celelalte 396 de persoane aflate la bord au fost evacuate.

„Ministerul Apărării oferă tot sprijinul şi asistenţa necesare familiilor şi prietenilor celui decedat şi celor dispăruţi”, a adăugat el.

Moskva, nava-amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, cu un echipaj oficial de până la 680 de persoane, s-a scufundat la 14 aprilie.

Naufragiul crucişătorului este văzut pe scară largă ca o umilire pentru Rusia şi flota sa, şi chiar comentatorii pro-Kremlin au cerut o explicaţii autorităţilor.

Rusia susţine că nava s-a scufundat din cauza exploziei muniţiei de la bord şi a condiţiilor meteorologice nefavorabile care au împiedicat operaţiunile de remorcare. Dar Ucraina spune că a scufundat bastimentul cu rachete.

Până în prezent, autorităţile ruse nu anunţaseră nicio pierdere în naufragiu, susţinând chiar iniţial că întregul echipaj a fost evacuat.

Sâmbătă, Ministerul rus al Apărării a publicat un videoclip prezentat ca arătând o întâlnire între şeful Marinei şi supravieţuitorii de pe Moskva.

Cu toate acestea, în paralel, mai multe mărturii publicate de media de limbă rusă şi de pe reţelele sociale în ultimele zile au semnalat marinari daţi dispăruţi, printre care tineri care îşi efectuau serviciul militar.

Un bărbat care locuieşte în Crimeea, Dmitri Şkrebeţ, care s-a prezentat drept tatăl unuia dintre marinarii dispăruţi, a publicat duminică seara un mesaj pe reţeaua de socializare VKontakte în care întreba pentru ce fiul său, un recrut, se afla într-o zonă de luptă.

O femeie, Iulia Ţîvova, a afirmat de asemenea pentru mai multe media că fiul său este dat dispărut.

Lavrov consideră că negocierilor ruso-ucrainene trenează și este sceptic că Kievul vrea să le continue

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a declarat vineri că negocierile cu Ucraina trenează şi că nu a primit încă un răspuns din partea Kievului asupra propunerilor formulate de Rusia cu cinci zile în urmă, relatează agenţiile AFP şi EFE, relatează Agerpres.

Şeful diplomaţiei ruse s-a declarat de asemenea sceptic cu privire la dorinţa liderilor ucraineni de a continua aceste negocieri. ”Mi se pare straniu când aud în fiecare zi declaraţii (…), inclusiv ale preşedintelui (ucrainean Volodimir Zelenski) şi ale consilierilor săi, care lasă impresia că nu au deloc nevoie de aceste negocieri”, a mai spus Lavrov, vorbind la Moscova la o conferinţă de presă comună cu omologul său kazah Muhtar Tleuberdi.

Totuşi, negociatorul-şef rus Vladimir Medinski a anunţat pe Telegram că a avut chiar în aceeaşi zi noi discuţii cu negociatorul-şef ucrainean David Arahamia, fără a da detalii.

La negocierile desfăşurate pe 29 martie la Istanbul pentru găsirea unui acord pentru a pune capăt războiului provocat de invazia declanşată de Rusia pe 24 februarie, Ucraina a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări, iar aceste garanţii să nu acopere şi peninsula Crimeea. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova a fost negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei anexate de Rusia.

Între timp, potrivit Rusiei, un nou document primit din partea Ucrainei nu mai conţine propunerea privind excluderea Crimeii din garanţiile de securitate, iar Moscova a acuzat Kievul de inconsecvenţă pentru că a revenit asupra acestei propuneri, dar şi asupra altora formulate la Istanbul, ministrul Lavrov considerând că aceste schimbări sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului.

Prin urmare, Rusia a prezentat săptămâna aceasta Ucrainei un document cu un nou set de propuneri, pe care nu le-a făcut publice, document despre care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că nu l-a primit.

Întrebat vineri la conferinţa de presă despre declaraţia lui Zelenski, ministrul de externe rus a răspuns: ”Nu sunt eu cel care să poată judeca cât de bine este el informat asupra situaţiei, dar aceasta ilustrează unde se află procesul numit ”negocieri””.

Biserica Ortodoxă Ucraineană va încerca să evacueze militarii răniți și civilii din uzina Azovstal din Mariupol printr-o procesiune de Paști

 

Biserica Ortodoxă Ucraineană aflată sub Patriarhia Moscovei şi care s-a disociat de patriarhul Kirill, un susţinător al preşedintelui Vladimir Putin, a anunţat vineri că pregăteşte o procesiune religioasă de Paşti pentru evacuarea civililor şi soldaţilor ucraineni răniţi aflaţi în interiorul combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, relatează AFP, citată de Agerpres.

Biserica ”este pregătită să organizeze o procesiune dinspre Orihov, în regiunea Zaporojie, către uzina Azovstal din Mariupol pentru a aduce un ajutor de urgenţă şi a evacua civilii. Această procesiune ar putea de asemenea să contribuie la evacuarea militarilor răniţi şi recuperarea corpurilor” celor ucişi, a declarat mitropolitul Onufrie, liderul Bisericii Ortodoxe ucrainene de sub Patriarhia Moscovei, care a cerut în acest scop o încetare a focului la Mariupol şi în împrejurimi, precum şi stabilirea unui culoar umanitar pentru procesiunea din Vinerea Mare.

Ortodocşii ucraineni sunt împărţiţi între Biserica Ortodoxă aflată sub Patriarhia Moscovei şi Biserica Ortodoxă a Ucrainei formată în urma unirii Bisericii Ortodoxe ucrainene de sub Patriarhia Kievului cu Biserica Ortodoxă autocefală ucraineană şi recunoscută în 2019 de Patriarhia de Constantinopol.

După invazia Rusiei asupra Ucrainei, Biserica Ortodoxă ucraineană aflată sub Patriarhia Moscovei s-a distanţat de patriarhul Moscovei, Kirill. Acesta din urmă i-a descris pe opozanţii Rusiei în Ucraina drept ”forţe ale răului”, în timp ce mitropolitul Onufrie şi-a îndemnat fidelii să susţină armata ucraineană.

Guvernul ucrainean încearcă să obţină evacuarea civililor şi a celor circa 400-500 de soldaţi ucraineni răniţi aflaţi în interiorul combinatului Azovstal, ultimul punct major de rezistenţă al armatei ucrainene în oraşul Mariupol. Rusia s-a declarat de acord cu această evacuare, dar cere însă ca soldaţii ucraineni care s-au baricadat în acel vast complex metalurgic să depună armele, solicitare refuzată de Kiev.

Charles Michel i-a cerut lui Putin să accepte organizarea de culoare umanitare la Mariupol

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, i-a cerut vineri într-o discuţie telefonică preşedintelui rus Vladimir Putin să garanteze culoare umanitare de Paştele ortodox în oraşul ucrainean asediat Mariupol, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Discuţie cu preşedintele Putin. Culoare umanitare la Mariupol şi în alte oraşe asediate trebuie să fie imediate, mai ales cu ocazia Paştelui ortodox”, a scris Charles Michel pe Twitter.

În acest timp, armata rusă s-a declarat pregătită să respecte ”în orice moment” un armistiţiu în oraşul Mariupol la combinatul siderurgic Azovstal, ultima redută a rezistenţei ucrainene în acest oraş de la Marea Azov.

”Punctul de plecare al acestei pauze umanitare va fi ridicarea de către formaţiunile armate ucrainene a drapelelor albe pe o parte sau toată suprafaţa Azovstalului”, a transmis într-un comunicat Ministerul rus al Apărării, care asigură că civilii evacuaţi vor putea alege dacă să se îndrepte spre teritoriile aflate sub control ucrainean sau cele sub control rus şi că soldaţii care se predau vor fi trataţi cu demnitate, iar răniţii vor fi îngrijiţi.

”Această iniţiativă umanitară din partea Federaţiei Ruse este valabilă 24 de ore din 24”, se mai arată în comunicatul prin care Rusia le cere de fapt soldaţilor ucraineni care s-au repliat în interiorul acestui mare combinat să se predea.

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a cerut joi ministrului Apărării Serghei Şoigu, într-o discuţie regizată cu acesta şi transmisă la televiziunea rusă, să nu ia cu asalt combinatul Azovstal pentru a nu provoca şi mai multe victime în luptele din labirintul de tuneluri şi instalaţii ale acestuia, dar să menţină în schimb blocada asupra oţelăriei pentru a sili combatanţii ucraineni de acolo să se predea.

Kievul a cerut un culoar umanitar pentru evacuarea celor circa o mie de civili refugiaţi în interiorul combinatului şi a celor 400-500 de soldaţi ucraineni care sunt acolo răniţi, refuzând însă predarea soldaţilor care încă luptă, unii dintre ei aparţinând batalionului de extremă dreaptă Azov.

Mai multe culoare umanitare dinspre Mariupol au fost anulate în ultimului moment. Niciun culoar de evacuare a civililor nu va fi organizat vineri, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, întrucât situaţia pe şosele este foarte periculoasă.

În mesajul său pe Twitter, Charles Michel mai menţionează că i-a reiterat preşedintelui Putin în discuţia avută ”susţinerea faţă de Ucraina şi suveranitatea sa”. ”Unitatea, principiile şi valorile noastre sunt inalienabile”, mai notează acesta.

Potrivit unui responsabil european, Charles Michel i-a cerut lui Vladimir Putin să se întâlnească să discute direct cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aşa cum insistă acesta din urmă. Kremlinul a refuzat orice întâlnire directă între cei doi lideri, afirmând că aceasta poate avea loc numai pentru încheierea unui acord de pace după ce negocierile vor fi făcut suficiente progrese. Or, aceste negocieri sunt în prezent, conform lui Putin, într-un punct mort.

Franţa livrează Ucrainei tunuri Caesar şi rachete antitanc

Franţa furnizează rachete antitanc Milan şi tunuri Caesar Ucrainei pentru a o ajuta să facă faţă invaziei ruse, a afirmat preşedintele Emmanuel Macron într-un interviu apărut vineri în cotidianul Ouest-France, preluat de AFP.

Până acum, Parisul a evitat să precizeze tipurile de armamente livrate Kievului, admiţând doar că ‘100 milioane de euro în donaţii materiale au fost deja efectuate’ şi anunţând furnizarea de ‘capacităţi militare complementare’, scrie Agerpres.

‘Livrăm (…) echipamente corespunzătoare, de la (rachete) Milan la (tunuri) Caesar, trecând prin mai multe tipuri de armamente’, a răspuns Macron în interviu la întrebarea privind furnizarea de arme grele Ucrainei de către Europa.

‘Cred că trebuie continuat pe acest drum. În continuare cu o linie roşie care este de a nu intra în cobeligeranţă’, a adăugat el.

Solicitat de AFP, Palatul Elysée nu a precizat numărul de rachete Milan şi tunuri Caesar livrate, pentru a ‘nu da informaţii operaţionale’ ce ar putea fi folosite de armata rusă.

Conform preşedinţiei, rachete Milan ‘au fost deja livrate’, în timp ce tunurile Caesar ‘vor fi livrate în zilele următoare’, împreună cu ‘mii de obuze’.

Pe de altă parte, patruzeci de militari ucraineni urmează să fie instruiţi în Franţa în manevrarea lor începând de sâmbătă, a adăugat Palatul Elysée, fără alte precizări.

Armata terestră franceză dispune de 76 tunuri Caesar de 55 mm, montate pe camioane şi cu o rază de acţiune de 40 km.

Mai multe state NATO au dat deja undă verde livrărilor de armament greu, printre ele SUA, Marea Britanie, Cehia sau Ţările de Jos, aminteşte AFP.

Erdogan spune că va discuta prin telefon cu Putin şi Zelenski pentru o întâlnire la Istanbul

Preşedintele turc Rece Tayyip Erdogan a declarat vineri că intenţionează să poarte discuţii telefonice cu omologii săi rus şi ucrainean în curând, exprimându-şi speranţa că aceste convorbiri vor putea conduce la o întâlnire între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski pentru a se pune capăt războiului ruso-ucrainean, transmite Reuters citat de Agerpres.

Turcia are relaţii bune atât cu Ucraina, cât şi cu Rusia şi şi-a asumat un rol de mediator, găzduind o întâlnire între cei doi miniştri de externe în Antalia şi la nivel de negociatori la Istanbul, insistând pentru o întâlnire a preşedinţilor rus şi ucrainean.

‘Nu suntem fără speranţă’, le-a răspuns Erdogan reporterilor, întrebat despre negocierile de pace dintre Moscova şi Kiev.

‘Prietenii noştri vor intra în legătură cu ei astăzi, plănuim să avem o discuţie telefonică din nou cu (preşedintele rus Vladimir) Putin şi (preşedintele ucrainean Volodimir) Zelesnki astăzi sau mâine’, a afirmat el.

‘Cu aceste apeluri telefonice, plănuim să aducem procesul de la Istanbul la nivelul liderilor’, a adăugat preşedintele turc.

Rusia vizează să preia controlul deplin în Donbas şi sudul Ucrainei în faza a doua a operaţiunii – general rus

Rusia vizează, în faza a doua a operaţiuni sale militare în Ucraina, să preia controlul deplin în Donbas şi în sudul Ucrainei pentru a dispune de un coridor terestru spre Crimeea, a afirmat vineri comandantul adjunct al Districtului militar central al Rusiei, citate de agenţiile de presă ruse, preluate de AFP şi Reuters.

‘De la debutul fazei a doua a operaţiunii speciale, fază care a început acum două zile, unul din obiectivele armatei ruse este să stabilească un control total asupra Donbasului şi a sudului Ucrainei’, a declarat generalul Rustam Minnekaiev, scrie Agerpres.

‘Aceasta va permite asigurarea unui coridor terestru spre Crimeea, precum şi să se pună presiune asupra infrastructurilor vitale ale economiei ucrainene, porturilor de la Marea Neagră pe unde se fac livrările de produse agricole, metalurgice’, a adăugat el, cu prilejul unei reuniuni cu şefi de întreprinderi ai complexului militaro-industrial la Ekaterinburg.

Potrivit AFP, aceste declaraţii par să confirme că Rusia vizează să preia controlul şi asupra Odesei, cel mai mare port din Ucraina şi al treilea oraş al ţării.

Conform generalului Minnekaiev, controlul sudului Ucrainei va permite de asemenea să se vină în sprijinul separatiştilor proruşi din Transnistria.

‘Controlul sudului Ucrainei înseamnă totodată un culoar spre Transnistria, unde observăm de asemenea cazuri de oprimare a populaţiei rusofone’, a spus el.

Kremlinul îşi prezintă ofensiva lansată în Ucraina la 24 februarie ca o operaţiune pentru a proteja populaţiile rusofone şi susţine că nu vrea să ocupe Ucraina, dând asigurări că misiunea vizează de fapt ‘eliberarea’ Donbasului împreună cu aliaţii să separatişti din această regiune.

‘Vom lupta cu toată lumea, în acest moment, aşa cum în Marele Război Patriotic (numele dat de Rusia celui de-al Doilea Război Mondial, n.red.), toată Europa, toată planeta era atunci împotriva noastră. Este acelaşi lucru acum, ei nu au iubit niciodată Rusia’, a mai declarat generalul Minnekaiev.

Tot vineri, Ministerul Apărării de la Moscova a comunicat că în cursul nopţii au fost lovite 58 de ţinte militare în Ucraina, printre care locuri unde erau concentrare trupe, depozite de combustibili şi echipament militar, transmite Reuters.

Au fost lovite de asemenea, cu ajutorul rachetelor de înaltă precizie, trei ţinte ce au inclus un sistem de apărare antiaeriană S-300 şi o mare concentrare de trupe ucrainene cu echipamentul din dotare.

Reuters menţionează că informaţiile nu pot fi verificate din surse independente.

Vineri, vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a transmis pe Telegram că în cursul zilei nu vor fi organizate culoare umanitare ‘din cauza riscului care ameninţă traseele noastre’.

‘Mă adresez tuturor celor care aşteaptă să fie evacuaţi: aveţi răbdare, vă rog, ţineţi-vă bine!’, a îndemnat ea în mesajul citat de AFP.

 

ONU acuză Rusia de posibile crime de război în Ucraina

ONU a acuzat vineri armata rusă de acţiuni în Ucraina ce ‘pot intra sub incidenţa crimelor de război’ după invazia declanşată la 24 februarie, şi a constatat că dreptul umanitar ‘a fost aruncat peste bord’, transmite AFP.

‘În ultimele opt săptămâni, dreptul umanitar internaţional nu doar a fost ignorat, ci pur şi simplu a fost aruncat peste bord’, a declarat Michelle Bachelet, Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, citată într-un comunicat difuzat vineri.

‘Forţele ruse au bombardat în mod nediscriminatoriu zone populate, omorând civili şi distrugând spitale, şcoli şi alte infrastructuri civile, tot atâtea acţiuni ce pot intra sub incidenţa crimelor de război’, a afirmat purtătoarea sa de cuvânt Ravina Shamdasani, în briefingul de presă regulat susţinut la sediul ONU din Geneva.

‘Revine unei Curţi de justiţie să stabilească în cele din urmă dacă acesta este cazul, dar există tot mai multe probe că sunt comise crime de război’, a indicat ea.

‘Ceea ce am văzut la Kramatorsk, în zona controlată de guvern la 8 aprilie, când submuniţii au lovit gara, omorând 60 de civili şi rănind alţi 111, este emblematic pentru incapacitatea de a adera la principiul de distingere (între civili şi militari), la interdicţia de a purta atacuri nediscriminatorii şi la principiul de precauţie ce e înscris în dreptul umanitar internaţional’, a declarat Michelle Bachelet, acuzând indirect Rusia.

Dacă Ravina Shmadasani nu a exclus ca partea ucraineană să fi încălcat dreptul umanitar în anumite ocazii, ea a insistat că ‘foarte marea majoritate a acestor încălcări, şi de foarte departe, sunt atribuibile forţelor ruse’.

Ea a mai afirmat că 92,3% din numărul victimelor înregistrate de serviciile Înaltului Comisariat ‘sunt atribuibile forţelor ruse, ca şi alegaţiile de omor şi execuţii sumare’.

Purtătoarea de cuvânt a mai spus că inspectorii ONU au documentat, în timpul unei misiuni pe 9 aprilie, ‘omorârea, inclusiv în anumite cazuri prin execuţie sumară’ a 50 de civili în oraşul Bucea, unde forţele ruse sunt acuzate că au comis zeci de omoruri, acuzaţii respinse de Moscova.

Un mort şi doi răniţi după ce un avion de transport de trupe s-a prăbuşit în regiunea Zaporojie, Ucraina

Un avion de transport de trupe ucrainean An-26 s-a prăbuşit în timpul unui ‘zbor tehnic’ în regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, făcând un mort şi doi răniţi, a comunicat vineri administraţia regională, informează AFP citat de Agerpres.

‘Astăzi, la ora 09.00 (06.00 GMT), un avion An-26 care aparţinea Ucrainei s-a prăbuşit în districtul Mihailivka. Avionul efectua un zbor tehnic’, a anunţat pe mesageria Telegram administraţia regională din Zaporojie, mare oraş situat în apropiere de linia frontului.

‘Ştim acum că există un mort şi doi răniţi’, adaugă comunicatul, menţionând că, ‘potrivit informaţiilor preliminare şi încă neconfirmate, avionul a lovit un stâlp de electricitate’.

Districtul Mihailivka se află la nord de Zaporojie, la câţiva km de aeroportul oraşului.

Armata rusă controlează o parte a sud-estului regiunii Zaporojie, unde frontul s-a stabilizat la câteva zeci de km sud-est de acest oraş industrial cu peste 700.000 de locuitori.

 

Scholz spune că prioritatea principală este să se evite escaladarea spre o confruntare NATO-Rusia din cauza războiului din Ucraina

NATO trebuie să evite o confruntare militară cu Rusia care ar putea duce la un al treilea război mondial, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, într-un amplu interviu acordat publicaţiei Der Spiegel, în care a fost întrebat despre refuzul Germaniei de a livra armament greu Ucrainei, transmite Reuters citat Agerpres.

Întrebat de ce consideră că livrarea de tancuri ar putea duce la un război nuclear, Scholz a spus că nu există un regulament care să stabilească când Germania ar putea fi considerată parte a războiului din Ucraina.

‘De aceea, este cu atât mai important să analizăm fiecare pas cu mare atenţie şi să ne coordonăm îndeaproape’, a afirmat cancelarul.

‘Să evităm o escaladare spre NATO este o prioritate de vârf pentru mine’, a subliniat el.

‘Din acest motiv, nu mă concentrez pe sondaje şi nu mă las iritat de apelurile stridente. Consecinţele unei erori ar fi dramatice’, a insistat cancelarul german.

Ucraina acuză Rusia că pregăteşte un referendum fals în regiunile Herson şi Zaporojie

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să organizeze un fals referendum pentru independenţă în regiunile sudice Herson şi Zaporojie pe care le ocupă, informează vineri AFP citat de Agerpres.

Într-un mesaj video difuzat joi seară, preşedintele Zelenski le-a cerut locuitorilor din zonele ocupate să nu furnizeze niciun fel de date personale, cum ar fi numerele de paşaport, în cazul în care le-ar fi cerute de către forţele ruse.

„Nu este corect să facă un recensământ. (…) Nu este pentru a vă oferi ajutor umanitar de vreun fel. Este de fapt pentru a falsifica un aşa-zis referendum pe pământul vostru, dacă vine de la Moscova ordinul de a organiza această comedie”, a avertizat preşedintele ucrainean.

Ucraina acuzase deja, la începutul lunii martie, Rusia că a încercat să organizeze un referendum la Herson precum cel care, în 2014, a pecetluit anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi care este considerat ilegal de Kiev şi de ţările occidentale.

În estul Ucrainei, teritoriile separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk şi-au declarat independenţa ca republici populare după referendumuri considerate nule de comunitatea internaţională.

„Nu va exista Republica Populară Herson. Dacă cineva doreşte o nouă anexare, sancţiuni şi mai puternice vor lovi Rusia”, a ameninţat preşedintele Zelenski.

Herson a fost primul oraş important capturat de forţele ruse după invazia începută pe 24 februarie. Puţin mai la nord-est, armata rusă controlează de asemenea un sector important din jurul oraşului Zaporojie, care rămâne sub controlul autorităţilor ucrainene.

Zelenski contestă afirmaţia rusă că Mariupol a căzut în cele din urmă

Preşedintele Volodimir Zelenski a contrazis afirmaţiile preşedintelui Vladimir Putin conform cărora oraşul-port Mariupol, vital din punct de vedere strategic, a căzut joi în mâinile armatei ruse, transmite Reuters citat de Agerpres.

Preşedintele Putin a apărut la televiziunea de stat rusă împreună cu ministrul apărării Serghei Şoigu pentru a anunţa că anulează ordinul de a lua cu asalt combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol (Ucraina), unde sunt asediate forţele ucrainene rămase în oraş, adăugând că acum plănuieşte ca aceasta să fie sigilată „pentru ca nici măcar o muscă să nu poată intra sau ieşi”. Putin şi-a reiterat, de asemenea, cererea ca luptătorii ucraineni încercuiţi să depună armele şi să se predea dacă vor să scape cu viaţă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a contrazis afirmaţiile Kremlinului, spunând că Mariupol nu este încă o cauză total pierdută.

„Situaţia este dificilă, situaţia este rea”, le-a spus joi, la Kiev, jurnaliştilor Volodimir Zelenski, dar au mai rămas modalităţi de a elibera oraşul.

„Există o modalitate militară de pregătire şi ne pregătim pentru aceasta”, a spus preşedintele ucrainean. Pentru aceasta, a spus el, este nevoie de ajutor occidental.

O altă soluţie ar fi una de natură diplomatică şi umanitară, a spus Zelenski, enumerând mai multe variante pe care Kievul le-a propus deja Moscovei, inclusiv un schimb de „răniţi cu răniţi”.

„În acea citadelă sunt peste 400 de răniţi. Este vorba de soldaţi”, a spus preşedintele Ucrainei, care a adăugat că mai sunt şi civili răniţi.

„Ne aşteaptă zile decisive, bătălia decisivă pentru statul nostru, pentru ţara noastră, pentru Donbasul ucrainean”, a subliniat Zelenski.

Mariupol a fost încercuit de trupele ruse la scurt timp după ce a început invazia rusă. Pe lângă luptători, se crede că în Azovstal s-ar mai afla şi aproximativ 1.000 de civili. Unii au declarat că nu vor renunţa şi nu se vor preda armatei ruse, dar nu se ştie cât de mari sunt proviziile lor de alimente şi muniţii.

Trupe ucrainene încep antrenamente în Marea Britanie

Un număr redus de trupe ucrainene sunt antrenate în Marea Britanie pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, în contextul în care prim-ministrul Boris Johnson îşi intensifică sprijinul militar pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva vecinului său, transmite Reuters citat de Agerpres.

Trupele au început antrenamentele cu vehicule de patrulare blindate donate de Marea Britanie luna aceasta, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului britanic.

Marea Britanie furnizează Ucrainei 120 de vehicule de patrulare blindate, inclusiv Mastiff, care pot fi folosite ca vehicul de recunoaştere sau de patrulare.

Purtătorul de cuvânt a spus că Marea Britanie, împreună cu aliaţii săi, furnizează noi tipuri de echipamente soldaţilor ucraineni pe care este posibil ca aceştia să nu le fi folosit înainte.

„Este de înţeles ca aceştia să primească pregătirea necesară pentru a le folosi cât mai bine”, a spus purtătorul de cuvânt.”Suntem întotdeauna conştienţi de orice lucru perceput ca un factor ce contribuie la escaladare, dar în mod clar, ceea ce contribuie la escaladare sunt acţiunile regimului lui (Vladimir) Putin”.

Liderul britanic a stabilit legături strânse cu preşedintele Volodimir Zelenski, vorbind cu acesta în mod regulat la telefon. Boris Johnson s-a deplasat, de asemenea, la Kiev.

Membrii guvernului ucrainean au vizitat în aprilie o tabără militară din Marea Britanie unde au participat la demonstraţii de echipamente urmate de discuţii despre modul în care guvernul poate furniza arme.

Armata britanică antrenează forţe ucrainene de la anexarea Crimeei în 2014. Ele au fost retrase în februarie pentru a se evita un conflict direct cu forţele ruse, precum şi posibilitatea ca NATO să fie atrasă în conflict.

De la începutul războiului, Marea Britanie a furnizat Ucrainei arme antinavă, antiaeriene şi antitanc uşoare, care s-au dovedit utile pentru luptătorii ucraineni împotriva vehiculelor blindate ruseşti.

Armata Statelor Unite antrenează, de asemenea, trupe ucrainene cu privire la utilizarea artileriei cu obuzier, în timp ce Marea Britanie antrenează ucraineni în Polonia să folosească arme antiaeriene.

 

Ucraina are nevoie de şapte miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice (preşedintele ucrainean)

Ucraina are nevoie de şapte miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de războiul dus de Rusia, a declarat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP.

”Şi vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru reconstrucţie”, a declarat el într-o intervenţie la o masă rotundă consacrată ajutorului acordat Ucrainei în cadrul unor reuniuni ale FMI şi Băncii Mondiale, la Washington.

Cu câteva zile mai devreme, oficialii ucraineni au comunicat Fondului Monetar Internaţional (FMI) că au nevoie de cinci miliarde de dolari pe lună pentru a menţine economia ţării în funcţiune cel puţin pentru următoarele câteva luni, a declarat miercuri directoarea generală a FMI.

”În pofida tuturor dificultăţilor, ţara noastră continuă să îşi îndeplinească toate obligaţiile în materie de asistenţă socială, plăţi de pensii, salarii (ale funcţionarilor publici) (…) şi toate acestea costă aproximativ şapte miliarde de dolari americani pe lună pentru bugetul nostru”, a declarat, la rândul său, prim-ministrul Denys Shmyhal, care participă personal la masa rotundă

Preşedintele Zelenski spune că Rusia a respins propunerea unui armistiţiu în Ucraina , în perioada Paştelui ortodox

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Rusia a respins o propunere de armistiţiu în perioada Paştelui ortodox din acest weekend, dar a adăugat el încă are speranţe de pace, transmite Reuters citat de Agerpres. Preşedintele Zelenski a făcut aceste declaraţii într-o înregistrare video.

Londra vizează lideri militari şi importul de caviar într-un nou val de sancţiuni la adresa Rusiei

Regatul Unit a sancţionat joi conducători militari ruşi „care au sânge ucrainean pe mâini” şi a anunţat noi interdicţii la import, în special de argint şi caviar, transmite AFP citat de Agerpres.

Aceste sancţiuni îi vizează pe „cei cu sânge ucrainean pe mâini, inclusiv comandantul unităţii care a ocupat Bucea şi alte persoane şi companii care sprijină armata lui Putin”, a postat pe Twitter ministrul britanic de externe Liz Truss.

Douăzeci şi şase de persoane sunt vizate de noile sancţiuni, inclusiv locotenent-colonelul Azatbek Omurbekov supranumit „măcelarul din Bucea” pentru implicarea în masacrul din acest oraş unde, potrivit Londrei, au fost ucise 350 de persoane şi care figurează printre crimele de război de care este acuzată Rusia şi pe care Moscova le neagă.

Pe lângă alţi înalţi oficiali militari vizaţi de îngheţarea activelor şi interdicţia de a intra pe teritoriul britanic se numără şi susţinători ai maşinii de război ruseşti, precum şeful căilor ferate Oleg Beloziorov şi mai multe companii, inclusiv concernul JSC Kalaşnikov, care produce puştile de asalt AK-12 folosite de trupele ruse.

De asemenea, guvernul britanic a extins lista sancţiunilor comerciale, interzicând importul de argint, produse din lemn şi chiar caviarul şi a majorat taxele vamale cu 35 de puncte procentuale pentru anumite produse provenind din Rusia şi Belarus, în special diamante şi cauciuc.

Londra afirmă că a sancţionat de la începutul războiului peste 1.400 de persoane şi companii care au legături cu regimul preşedintelui Vladimir Putin.

Te-ar mai putea interesa și
Armata ucraineană a finalizat curățarea Insulei Șerpilor de echipamentele militare abandonate de forțele ruse înainte de retragere
Armata ucraineană a finalizat curățarea Insulei Șerpilor de echipamentele militare abandonate de forțele ruse înainte ...
Unităţi ale forţelor armate ucrainene au încheiat operaţiunea de curăţare a Insulei Şerpilor de echipamente şi armament lăsate în urmă de trupele ruse după retragerea lor în Crimeea, a......
Berlinul vrea să introducă o nouă taxă în facturile de gaze naturale ale consumatorilor germani
Berlinul vrea să introducă o nouă taxă în facturile de gaze naturale ale consumatorilor germani
Guvernul german vrea să introducă o nouă taxă în facturile la gaze ale tuturor consumatorilor, în ideea de a-i ajuta ...
SUA trimit noi ajutoare militare către Ucraina, în valoare de 820 de milioane de dolari
SUA trimit noi ajutoare militare către Ucraina, în valoare de 820 de milioane de dolari
Pentagonul a anunţat vineri că trimite un nou ajutor militar destinat Ucrainei, în valoare de 820 de milioane de dolari, ...
Autobuze electrice în București: Turcii de la Otokar contestă o cerință din caietul de sarcini
Autobuze electrice în București: Turcii de la Otokar contestă o cerință din caietul de sarcini
Producătorul de autobuze Otokar a depus contestație în cadrul licitației pentru achiziția a 100 de autobuze electrice ...