Rusia avertizează din nou NATO că transporturile de arme reprezintă ţinte şi lansează rachete de pe un submarin. Lupte violente au loc în uzina Azovstal din Mariupol – Război Ucraina – LIVE TEXT

Forţele ruse au intrat miercuri în combinatul Azovstal din Mariupol, a declarat deputatul ucrainean David Arahamia. Lupte violente sunt în curs la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, a anunţat miercuri primarul acestui oraş Vadim Boicenko. Rusia pregăteşte o paradă militară în portul îndelung asediat Mariupol, de 9 Mai, ziua când Moscova celebrează victoria asupra Germaniei naziste, au afirmat miercuri serviciile de informaţii ucrainene. Ucraina este "pregătită" pentru o raliere a forţelor belaruse la războiul Rusiei şi îşi întăreşte frontiera cu Transnistria. Rusia infirmă speculaţiile că Putin va declara război Ucrainei pe 9 mai. Zelenski: Prima prioritate pentru Ucraina este de a readuce Federaţia Rusă la poziţiile dinainte de 24 februarie. Rusia avertizează din nou NATO că transporturile de arme reprezintă 'ţinte' şi lansează rachete de pe un submarin. Ucraina - Mai multe regiuni au fost bombardate, iar Lvov a rămas parţial fără electricitate. 21 de civili au fost uciși în Donețk Zelenski spune că 156 de civili au fost evacuaţi din oţelăria Azovstal din Mariupol şi sunt acum la Zaporojie. Uniunea Europeană pregăteşte un embargo petrolier cu derogări.
AGERPRES - mie, 04 mai 2022, 06:05
Rusia avertizează din nou NATO că transporturile de arme reprezintă ţinte şi lansează rachete de pe un submarin. Lupte violente au loc în uzina Azovstal din Mariupol - Război Ucraina - LIVE TEXT

Război în Ucrainaziua 70

Armata rusă a intrat în combinatul Azovstal, susține un deputat ucrainean

Forţele ruse au intrat miercuri în combinatul Azovstal din Mariupol, a declarat deputatul ucrainean David Arahamia postului de radio Europa Liberă/Radio Libertatea, preluat de Reuters.

„Încercările de a lua cu asalt uzina continuă a doua zi consecutiv. Trupele ruse sunt deja pe teritoriul Azovstal”, a spus Arahamia în cursul serii, potrivit sursei citate.

Liderul grupului parlamentar de guvernământ a adăugat că forţele ucrainene din Azovstal sunt în continuare în contact cu guvernul de la Kiev.

Anterior, primarul oraşului-port Mariupol de la Marea Azov, Vadim Boicenko, afirmase la televiziunea naţională, referindu-se la apărătorii ucraineni ai uzinei, că „am pierdut contactul cu băieţii” şi „nu putem şti ce se întâmplă acolo, dacă ei sunt în siguranţă sau nu”.

Moscova susţinuse cu puţin timp înainte că forţele ruse nu au luat cu asalt combinatul Azovstal, unde s-au baricadat ultimii luptători ucraineni din Mariupol.

Lupte violente au loc între ucraineni și ruși în combinatul Azovstal din Mariupol

Lupte violente sunt în curs la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, a anunţat miercuri primarul acestui oraş Vadim Boicenko, la scurt timp după ce Moscova a dat asigurări că nu a întreprins un asalt asupra acestei imense uzine unde s-au baricadat ultimii combatanţi ucraineni care apără oraşul, informează AFP, citată de Agerpres.

„Din nefericire, au loc lupte violente la Azovstal astăzi”, a declarat Boicenko la televiziunea naţională ucraineană. „Am pierdut contactul cu băieţii. Nu putem şti ce se întâmplă acolo, dacă ei sunt în siguranţă sau nu”, a adăugat el.

Potrivit lui Boicenko, „artilerie grea, tancuri şi aviaţie” sunt implicate în această ofensivă rusă, precum şi „nave care s-au apropiat” de coastă, Azovstal aflându-se la Marea Azov.

Azovstal

„Băieţii noştri sunt curajoşi şi apără fortăreaţa, însă este cu adevărat dificil”, a spus el la televiziunea ucraineană, estimând că „prin întârzierea duşmanului” timp de săptămâni, ultimii combatanţi baricadaţi în subteranele imensului complex Azovstal „au permis să se câştige timp”.

Vadim Boicenko a susţinut încă o dată că în complexul Azovstal sunt „sute de civili”, dar şi „copii care aşteaptă să fie salvaţi”. „Sunt peste 30 de copii” acolo, a afirmat el.

Un comandant ucrainean al regimentului Azov care apără oţelăria a anunţat marţi că ruşii au lansat un asalt asupra sitului, însă Kremlinul a dezminţit această informaţie miercuri.

„Ordinul a fost dat public (pe 21 aprilie) de comandantul-şef (Vladimir Putin) să fie anulat orice asalt. Nu există niciun asalt” la ora actuală, a afirmat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a adăugat că forţele militare ruse asediază situl şi nu intervin decât pentru a „stopa foarte rapid tentativele” combatanţilor ucraineni de a adopta „poziţii de tragere”.

Rusia pregătește o paradă militară de 9 Mai la Mariupol, susțin serviciile secrete ucrainene

Rusia pregăteşte o paradă militară în portul îndelung asediat Mariupol, de 9 Mai, ziua când Moscova celebrează victoria asupra Germaniei naziste, au afirmat miercuri serviciile de informaţii ucrainene, transmite AFP, relatează Agerpres.

Potrivit Serviciului de Informaţii al Ministerului Apărării ucrainean (GUR), directorul adjunct al administraţiei prezidenţiale ruse Serghei Kirienko a sosit pe Mariupol pentru a pregăti această paradă.

„Misiunea principală a responsabilului lui Putin este să pregătească festivităţile de 9 Mai”, se poate citi într-un comunicat al GUR pe Telegram.

Mariupol, oraş-port din sud-estul Ucrainei, „va deveni un centru de festivităţi”, adaugă comunicatul. „Bulevardele principale ale oraşului sunt curăţate de urgenţă, molozul şi cadavrele sunt îndepărtate, la fel şi muniţiile care nu au explodat”, precizează comunicatul.

Telespectatorii ruşi vor vedea reportaje despre cât de bucuroşi sunt locuitorii din Mariupol să-i vadă pe ruşi sosind în oraşul lor, a adăugat el. Sărbătoarea de 9 Mai este în fiecare an ocazia unei mari parade militare la Moscova, în Piaţa Roşie.

Tot potrivit GUR, „o campanie de propagandă la scară mare este în curs” pe lângă populaţia oraşului, estimată în prezent de autorităţile ucrainene la 100.000-120.000 de persoane, comparativ cu aproape jumătate de milion înainte de război.

Întrebat despre pregătirile pentru parada din 9 Mai, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu nu a evocat în mod explicit posibilitatea unei astfel de parade la Mariupol. „Anul acesta, parade militare vor avea loc în 28 de oraşe ruseşti”, s-a rezumat să anunţe Şoigu, precizând că „aproape 65.000 de persoane, circa 2.400 de tipuri de arme şi de echipamente militare şi peste 460 de avioane vor fi mobilizate anul acesta”.

Mariupol este aproape în întregime sub controlul armatei ruse. Doar imensul complex metalurgic Azovstal, unde s-au adăpostit ultimii combatanţi ucraineni şi civili din oraş, încă nu a fost cucerit complet de forţele Moscovei.

Un comandant ucrainean al regimentului Azov care apără oţelăria a anunţat marţi că ruşii au lansat un asalt asupra sitului, însă Kremlinul a dezminţit această informaţie miercuri.

Ucraina este „pregătită” pentru o raliere a forţelor belaruse la războiul Rusiei şi îşi întăreşte frontiera cu Transnistria

Kievul va fi pregătit dacă forţele armate ale Republicii Belarus se vor ralia războiului Rusiei în Ucraina, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al poliţiei de frontieră ucrainene, informează Reuters.

Republica Belarus, un aliat apropiat al Federaţiei Ruse, a declarat că armata sa a început miercuri manevre de anvergură, pentru a testa capacitatea sa de luptă, dar că acestea nu constituie o ameninţare la adresa ţărilor vecine.

„Nu excludem posibilitatea ca Federaţia Rusă să folosească la un moment dat teritoriul Republicii Belarus, forţele armate ale Republicii Belarus, împotriva Ucrainei”, a spus Andrii Demcenko, purtător de cuvânt al poliţiei de frontieră ucrainene. „Prin urmare, suntem pregătiţi”, a spus el, adăugând că frontiera cu Republica Belarus a fost întărită de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie.

Rusia şi-a lansat invazia după ce a desfăşurat exerciţii militare comune cu Belarus, care i-a permis Moscovei să-şi desfăşoare forţele mai aproape de frontiera cu Ucraina.

Zonele din Ucraina care se învecinează cu Belarus au fost vizate de asaltul rus în prima fază a invaziei, însă atacurile ruse se concentrează acum pe regiunile din estul şi sud-estul Ucrainei.

Demcenko a mai spus că Ucraina şi-a întărit şi frontiera cu regiunea separatistă prorusă Transnistria din Republica Moldova, unde tensiunile au escaladat de când autorităţile separatiste transnistrene au declarat că regiunea a fost vizată de o serie de atacuri.

Oficiali ucraineni şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia din Transnistria şi au condamnat ceea ce ei afirmă că sunt tentative ale Rusiei de a atrage regiunea în războiul său împotriva Ucrainei. Moscova şi-a exprimat la rândul său îngrijorarea şi a spus să urmăreşte îndeaproape evenimentele din Transnistria.

Kent Logsdon, ambasadorul SUA în Republica Moldova, a declarat miercuri că invazia rusă asupra Ucrainei şi ceea ce el a descris drept tentative ale Moscovei de a recroi harta Europei sub ameninţarea armei constituie un motiv de mare îngrijorare peste tot în lume.

Însă, în timpul unei conferinţe de presă susţinute în Republica Moldova, el a precizat că Washingtonul nu are dovada că Moscova urmăreşte să extindă războiul în Republica Moldova şi a spus că preşedintele rus Vladimir Putin va pierde războiul, au transmis mass-media de la Chişinău.

Rusia avertizează din nou NATO că transporturile de arme reprezintă ‘ţinte’ şi lansează rachete de pe un submarin

Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a avertizat din nou miercuri că armata rusă va considera transporturile de arme ale NATO în Ucraina ca „ţinte” ce trebuie distruse, în timp ce un submarin rusesc din Marea Neagră a tras rachete de croazieră asupra unor obiective din Ucraina, a informat agenţia de presă RIA, preluată de Reuters.

„Statele Unite şi aliaţii lor din NATO continuă să pompeze arme în Ucraina”, a declarat Şoigu la o conferinţă a oficialilor din Ministerul Apărării, în cea de-a 70-a zi a ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială” în Ucraina, scrie Agerpres.

„Considerăm orice transport al Alianţei Nord-Atlantice sosind pe teritoriul ţării cu arme sau materiale destinate armatei ucrainene ca ţinte ce trebuie distruse”, a adăugat el, în contextul în care livrările de armament către Ucraina au crescut în ultimele săptămâni.

Şoigu a mai spus că combatanţii ucraineni care s-au ascuns în combinatul metalurgic Azovstal din Mariupol sunt ţinuţi sub o blocadă sigură după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat ca zona să fie închisă ermetic. Pe de altă parte, Kremlinul a dezminţit miercuri că forţele ruse au lansat un asalt asupra oţelăriei Azovstal, ultima redută controlată de forţele ucrainene în oraşul-port din sudul Ucrainei.

”Ordinul a fost dat (la 21 aprilie) în mod public de comandantul-şef (Vladimir Putin) de a anula orice asalt. Nu are loc un asalt” în acest moment, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a susţinut că forţele Moscovei asediază oţelăria şi nu intervin decât pentru ”a zădărnici foarte rapid tentativele” combatanţilor ucraineni de a-şi recupera ”poziţiile de tir”.

Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat mai devreme că a dezactivat şase gări din Ucraina folosite pentru a livra forţelor ucrainene arme de fabricaţie occidentală în estul ţării prin bombardarea surselor lor de alimentare.

Nu a fost posibil să se verifice independent informaţia, şi nu s-a precizat ce fel de arme de fabricaţie occidentală au fost furnizate forţelor ucrainene prin acele gări. Nu a existat imediat o reacţie din partea Kievului.

Şeful Statului Major Valeri Gherasimov a fost văzut alături de Şoigu în timpul întâlnirii oficialilor apărării. Luni, Statele Unite au declarat că ele cred că Gherasimov a vizitat regiunea Donbas din estul Ucrainei săptămâna trecută, dar nu au putut confirma relatările din presă că el a fost rănit în timpul luptelor.

Totodată, un submarin rusesc din Marea Neagră a tras două rachete de croazieră Kalibr asupra unor ţinte din Ucraina, a anunţat miercuri Ministerul Apărării de la Moscova, citat de Reuters.

Ministerul Apărării a publicat imagini video ale lansării rachetelor de croazieră din Marea Neagră, declarând că ele au lovit ţinte terestre nespecificate din Ucraina.

Rusia a anunţat anterior că a lansat atacuri similare de pe un submarin la 29 aprilie.

„Echipajul submarinului Flotei Mării Negre a lansat două rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră către ţinte la sol desemnate de pe teritoriul Ucrainei”, a precizat ministerul.

Rusia infirmă speculaţiile că Putin va declara război Ucrainei pe 9 mai

Kremlinul a respins miercuri speculaţiile potrivit cărora preşedintele rus Vladimir Putin ar intenţiona să declare în mod oficial război Ucrainei şi o mobilizare generală la 9 mai, când Rusia celebrează victoria Uniunii Sovietice împotriva armatei naziste în cel de-al doilea război mondial, relatează Reuters şi Interfax citate de Agerpres.

Comentând speculaţiile conform cărora Putin va declara război Ucrainei la 9 mai, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus: ‘Nicio şansă să se întâmple asta. Este un nonsens!’.

Putin urmează să susţină un discurs la 9 mai şi să supervizeze, în calitate de comandant suprem al armatei ruse, o paradă militară în Piaţa Roşie din Moscova.

Citând oficiali americani şi occidentali, CNN a lăsat să se înţeleagă într-un comentariu difuzat la începutul acestei săptămâni că preşedintele Vladimir Putin ar putea declara, în mod oficial, război Ucrainei la 9 mai, o mişcare care ar permite mobilizarea completă a forţelor de rezervişti în Rusia, în condiţiile în care trupele ruse se pare că se află în impas în Ucraina.

Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie în cadrul a ceea ce Moscova numeşte oficial ‘operaţiune specială militară’ pentru ‘denazificarea’ şi ‘demilitarizarea’ acestei ţări, dar Kievul şi Occidentul califică ofensiva rusă un război de agresiune neprovocat, primul de acest gen de pe continentul european după cel de-al doilea război mondial.

 

Zelenski: Prima prioritate pentru Ucraina este de a readuce Federaţia Rusă la poziţiile dinainte de 24 februarie

Prioritatea nr.1 a Ucrainei este readucerea trupelor Federaţiei Ruse pe poziţiile dinainte de 24 februarie şi restabilirea integrităţii teritoriale a ţării, a declarat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un discurs susţinut în format de videoconferinţă în cadrul unei sesiuni organizate de Wall Street Journal CEO Council Summit, informează agenţia de presă Ukrinform citată de Agerpres.

‘Să restabilim integritatea teritorială… Obiectivul nostru nr.1 este să respingem trupele Federaţiei Ruse pentru a le readuce în acele teritorii unde se aflau înainte de data de 24 februarie’, ziua în care Rusia a invadat Ucraina, a subliniat Volodimir Zelenski.

‘Înţelegem că va fi dificil să restabilim integritatea teritorială cu peninsula Crimeea ocupată temporar. Şi totuşi, cred că mai târziu, după ce ne vom fi arătat tăria, iar noi o demonstrăm pe cât de bine putem astăzi, să trecem la o cale diplomatică, pentru că orice război se încheie prin diplomaţie’, a adăugat preşedintele ucrainean.

Zelenski a subliniat că restabilirea integrităţii teritoriale în cadrul graniţelor recunoscute internaţional este scopul fiecărui ucrainean. În acelaşi timp, el a adăugat că nu poţi să faci totul deodată.

În acest context, preşedintele Ucrainei a spus că este categoric împotriva îngheţării conflictului militar cu Federaţia Rusă, potrivit publicaţiei ucrainene Delo.

‘Aceasta ar însemna ca trupele ruse să se afle acolo unde sunt astăzi în continuare. Atunci ar fi un conflict îngheţat. Noi nu suntem de acord cu un conflict îngheţat’ cu Federaţia Rusă, a spus şeful statului, vorbind despre o posibilă încetare a focului.

Preşedintele a indicat trei etape ale războiului declanşat de Rusia împotriva ţării sale. Prima este de a opri avansarea Rusiei, obiectiv pe care ucrainenii l-au realizat deja, în opinia sa. A doua etapă este de a respinge forţele ruse în afara teritoriului ucrainean, sarcină pentru a cărei îndeplinire armata ucraineană depune în prezent eforturi. Şi a treia vizează restabilirea la maximum a integrităţii teritoriale a Ucrainei.

‘Suntem acum în etapa a doua’, a spus Zelenski, subliniind că, în prezent, armata sa trebuie să facă tot posibilul pentru ca Rusia să se retragă de pe teritoriul Ucrainei.

Referitor la negocierile dintre delegaţiile ucraineană şi rusă, Volodimir Zelenski a afirmat că acestea continuă la nivel de negociatori, dar s-a arătat sceptic în privinţa înţelegerilor la care se va ajunge.

‘Este important să discutăm, dar până când preşedintele Federaţiei Ruse (Vladimir Putin) nu o va spune personal şi în mod oficial, nu văd ca eventualele acorduri să aibă vreo greutate’, a remarcat Zelenski.

Mihailo Podoleak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, care face parte din delegaţia de negociatori ucraineni, a afirmat recent că delegaţia rusă a decis să aplice tactica presiunii în procesul de negocieri, care a ‘reintrat în impas’, potrivit Delo.

Rusia a desfăşurat 22 de grupuri tactice la nivel de batalion în apropiere de Izium (serviciile de informaţii militare britanice)

Rusia a desfăşurat 22 de grupuri tactice la nivel de batalion în apropierea oraşului Izium, în estul Ucrainei, încercând să avanseze de-a lungul axei de nord a regiunii Donbas, relatează miercuri Reuters, EFE şi Liga.net, citând serviciile militare de informaţii britanice.

Există o probabilitate ridicată ca, în pofida încercărilor nereuşite de a sparge apărarea ucraineană şi pentru a-şi accelera ofensiva, Rusia să vrea să treacă dincolo de Izium pentru a ocupa oraşele Kramatorsk şi Severodoneţk, informează Ministerul britanic al Apărării pe Twitter într-o analiză actualizată a situaţiei de pe frontul ucrainean, în baza datelor serviciilor sale de informaţii militare, scrie Agerpres.

Capturarea acestor localităţi ar consolida controlul militar rusesc asupra nord-estului regiunii Donbas şi ar constitui o rampă pentru încercuirea forţele ucrainene din regiune, conform Ministerului Apărării britanic.

Un grup tactic la nivel de batalion numără între 600 şi 1.000 de militari, precizează agenţia de presă ucraineană Liga.net.

Autorităţile din Ucraina spun că Rusia a luat 400.000 de tone de cereale din teritoriul ocupat

Oficiali ruşi au luat 400.000 de tone de cereale din teritoriul ucrainean ocupat, adică aproximativ o treime din stocurile de cereale de la Herson, din regiunile Zaporojie, Doneţk şi Lugansk, a declarat viceministrul agriculturii de la Kiev, Taras Vîsoţki, marţi seară la televiziunea ucraineană, transmite DPA citat de Agerpres.

Înainte de război, acolo erau depozitate aproximativ 1,3 milioane de tone de cereale pentru aprovizionarea zilnică, dar şi pentru plantare. „Nu erau rezerve strategice”, a spus el.

Dacă stocurile de cereale se reduc, acele zone se confruntă cu riscul de foamete, a avertizat el.

Luarea cerealelor cu forţa este istoric o problemă dureroasă între ucraineni şi ruşi.

Aproximativ patru milioane de oameni au murit de foame în Ucraina când dictatorul sovietic Iosif Stalin a forţat ţăranii să intre în ferme colective şi a confiscat cerealele cu forţa în 1932-1933, aminteşte DPA.

Morţi au fost înregistraţi de asemenea în sudul Rusiei şi Kazahstan. Ucraina consideră foametea creată artificial drept un genocid ordonat de Moscova pe care îl numeşte Holodomor sau Marea Foamete.

21 de civili au fost uciși în Donețk, Ucraina

21 de civili au murit și 27 au fost răniți marți în atacurile rusești din regiunea ucraineană Donețk, din est, scrie DIGI24.

Guvernatorul regional Pavlo Kirilenko a precizat că în acest bilanț intră și cei 10 morți anunțați anterior într-un bombardament la o uzină din orașul Avdiivka.

Este cel mai mare bilanț care se înregistrează în regiune într-o singură zi de la atacul asupra gării din Kramatorsk de luna trecută, când au fost ucise 50 de persoane.

Zelenski spune că 156 de civili au fost evacuaţi din oţelăria Azovstal din Mariupol şi sunt acum la Zaporojie

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, marţi seară, că 156 de femei şi copii au fost evacuaţi din oţelăria Azovstal din Mariupol şi sunt acum la Zaporoji, scrie News.ro.

“În sfârşit avem primul rezultat al operaţiunii noastre de evacuare din oţelăria Azovstal din Mariupol, pe care o organizăm de mult timp. Au fost necesare multe eforturi, negocieri îndelungate şi diverse medieri.

Astăzi, 156 de oameni au sosit în Zaporojie. Femei şi copii. Au fost în adăposturi peste două luni. Imaginaţi-vă! De exemplu, un copil are şase luni, din care două le-a petrecut în subteran, ferindu-se de bombardamente. În sfârşit aceşti oameni sunt total în siguranţă. Ei vor primi ajutor”, a afirmat Zelenski. Citeşte mai departe pe News.ro.

Ucraina: Mai multe regiuni au fost bombardate, iar Lvov a rămas parţial fără electricitate

Mai multe oraşe ucrainene au fost vizate marţi seară de un tir de rachete ruseşti care au produs distrugeri, în special la trei centrale electrice din Lvov, potrivit primarului acestui oraş important din vestul Ucrainei, lipsit acum parţial de electricitate, transmite AFP citat de Agerpres.

„Trei centrale electrice au fost avariate în urma unui atac cu rachete”, a declarat pe Telegram primarul Andrii Sadovîi , adăugând că staţiile de pompare au rămas fără electricitate din cauza distrugerilor. Cel puţin o persoană a fost rănită, a adăugat el.

Potrivit presei din Ucraina, întreruperile de curent au afectat mai multe cartiere din Lvov.

Autorităţile locale au informat despre bombardamente şi în regiunile Viniţa (centru), Odesa (sud-vest) şi Kirovograd (centru), fără a indica dacă au existat pagube.

Regiunea Transcarpatia, până acum cruţată, a fost afectată de război pentru prima dată de la începutul invaziei ruse.

„O rachetă a căzut într-o zonă muntoasă din Transcarpatia. Serviciile lucrează la faţa locului, clarificăm informaţiile despre răniţi şi posibile victime”, a indicat pe Telegram guvernatorul acestei regiuni, Viktor Mikita.

Dîncu afirmă că nu există date privind un eventual atac al Rusiei la gurile Dunării sau asupra R. Moldova: Nu e un moment în care să ne îngrijorăm cu privire la un atac, dar suntem vigilenţi şi prin toate forţele supraveghem situaţia şi suntem pregătiţi

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat la DIGI24 că nu există date conform cărora Rusia ar planifica un atac la gurile Dunării sau asupra Republicii Moldova, însă autorităţile române sunt „vigilente” şi flancul estic al NATO este pregătit pentru orice situaţie, scie News.ro. El remarcă o „altă fază” a propagandei ruse, care vorbeşte despre arme nucleare pentru a acoperi insuccesele de pe front.

„Ceea ce se întâmplă în Transnistria, este adevărat, au fost doar patru evenimente în trei zile, patru evenimente izolate în Transnistria. Nu arată acestea un pericol iminent, şi astăzi am comunicat şi noi cu autorităţile din Republica Moldova, au anunţat şi public: nu există date că va exista un atac în Republica Moldova, însă faptul că se încearcă căutarea unor motive de intervenţie sigur că nu este de natură să ne lase reci acest lucru. Autorităţile din Republica Moldova spun că situaţia este sub control, ei ţin legătura şi cu ucrainenii”, a afirmat Vasile Dîncu, marţi seară, la Digi 24. Articolul integral poate fi citit aici.

Uniunea Europeană pregăteşte un embargo petrolier cu derogări

Un proiect de embargo asupra petrolului şi a produselor petroliere achiziţionate din Rusia a fost înaintat în noaptea de marţi spre miercuri ţărilor membre ale Uniunii Europene (UE), dar măsura continuă să suscite rezerve, au declarat mai mulţi oficiali şi diplomaţi europeni pentru AFP.

Comisia Europeană şi-a finalizat marţi propunerea pentru un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei pentru a întrerupe finanţarea efortului său de război împotriva Ucrainei, scrie Agerpres.
Acesta prevede oprirea treptată a achiziţiilor europene pe o perioadă de şase până la opt luni, până la sfârşitul anului 2022, cu o scutire pentru Ungaria şi Slovacia. Aceste două ţări fără ieşire la mare şi total dependente de livrările prin oleoductul Drujba îşi vor putea continua achiziţiile din Rusia în 2023, a spus un oficial european.

Această derogare pune însă probleme pentru că Bulgaria şi Cehia vor să beneficieze la rândul lor de ea, au explicat diplomaţi la curent cu discuţiile purtate de Comisie.”Sunt ţări care nu vor putea rezista”, inclusiv Bulgaria, care depinde aproape 100% de petrolul rusesc, a avertizat duminică premierul Kiril Petkov, scrie Agerpres.

„Trebuie să evităm efectul de contaminare, toată lumea va dori scutiri. Va trebui să găsim soluţiile potrivite”, a spus un oficial european.

Comisarii reuniţi la Strasbourg pentru sesiunea plenară a Parlamentului European au adoptat propunerea târziu în noaptea de marţi spre miercuri din cauza dificultăţilor puse de unul dintre ei, notează AFP.

Propunerea a fost comunicată în jurul miezului nopţii ambasadorilor statelor membre, care vor începe să o studieze în cadrul unei prime întâlniri, miercuri, la Bruxelles, au indicat două surse pentru AFP.

Nu este prevăzută nicio comunicare din partea Comisiei Europene înaintea intervenţiei preşedintelui Ursula von der Leyen în faţa europarlamentarilor miercuri dimineaţa, au spus mai multe surse.

„Nu ştiu dacă adoptarea propunerii va fi posibilă până la sfârşitul săptămânii”, a declarat luni ministrul german al energiei, Robert Habeck, după o întâlnire cu omologii săi la Bruxelles.

„Este necesară unanimitatea, nimic nu este garantat. Fiecare nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei este mai greu de adoptat deoarece impune fiecărui stat membru alegeri politice”, a explicat oficialul european.

Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, 65% din petrolul şi 85% din gazul folosite de Ungaria provin din Rusia.

Rusia exportă două treimi din petrolul său către UE. În 2021, Rusia a furnizat 30% din ţiţeiul şi 15% din produsele petroliere achiziţionate de UE, iar factura s-a ridicat la 80 de miliarde de dolari, a indicat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Pe lângă acest embargo progresiv, statele membre examinează, de asemenea, măsuri imediate precum o taxă pe transportul cu cisterne, potrivit oficialului european.

Noul pachet de sancţiuni prevede, de asemenea, excluderea altor bănci ruseşti din sistemul interbancar Swift şi includerea propagandiştilor regimului rus şi a autorilor de dezinformare pe lista neagră a persoanelor interzise în UE, a precizat marţi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Şapte bănci ruseşti au fost deja excluse din Swift de către UE. Cea mai importantă bancă din Rusia, Sberbank, care reprezintă 37% din piaţă, se va număra printre băncile care vor fi excluse, potrivit mai multor surse diplomatice.

 

ONU: Rusia boicotează miercuri o reuniune a Consiliului de Securitate cu Comitetul Politic şi de Securitate al UE

Rusia va boicota miercuri o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU cu Comitetul Politic şi de Securitate al Uniunii Europene (COPS), un eveniment rar, ce ilustrează o deteriorare suplimentară a relaţiilor cu Moscova, transmite AFP citat de Agerpres.

Potrivit unei surse diplomatice ruseşti care a vorbit sub protecţia anonimatului, decizia Moscovei este legată de situaţia din Ucraina.

Un diplomat occidental a declarat pentru AFP că nu îşi aminteşte ca Rusia să fi boicotat vreo reuniune a Consiliului de Securitate după invadarea Ucrainei pe 24 februarie.

Această întâlnire informală anuală dintre Consiliul de Securitate şi COPS nu a mai avut loc din 2019 din cauza pandemiei de COVID-19.

În cadrul reuniunii de miercuri se va discuta despre interacţiunea Uniunii Europene cu ONU în ţările în care cele două organizaţii desfăşoară operaţiuni, precum Bosnia şi Herţegovina, Republica Centrafricană sau Mali.

COPS este format din ambasadorii statelor membre, fiind este responsabil de politica externă şi de securitate comună (PESC) şi de politica de securitate şi apărare comună (PSAC) ale UE, scrie Agerpres.

După reuniunea de la New York, ambasadori statelor membre UE se vor deplasa la Washington pentru o întâlnire cu oficiali americani, potrivit unui diplomat.

Rusia, care rămâne unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate cu drept de veto, a fost înlăturată din mai multe organisme ONU, inclusiv din Consiliul pentru Drepturile Omului.

Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a cărei ţară deţine preşedinţia Consiliului de Securitate în luna mai, a asigurat mass-media că acest for continuă să funcţioneze normal.

Consiliul de Securitate a avut chiar un „succes extraordinar” în a „reuşit să izoleze Rusia” de la sfârşitul lunii februarie, a apreciat Linda Thomas-Greenfield.”Este un succes semnificativ”, a insistat ea.”Am reuşit să unim vocile care condamnau Rusia în Adunarea Generală, dar acest lucru s-a întâmplat ca urmare a sprijinului larg care a existat în acest sens în Consiliul de Securitate”, a argumentat diplomata americană, care nu a menţionat că, graţie dreptului său de veto, Moscova a reuşit să scape de o condamnare din partea Consiliului de Securitate la sfârşitul lunii februarie.”Rusia este izolată în Consiliul de Securitate şi de fiecare dată când avem o discuţie în Consiliul de Securitate cu privire la Rusia, aceasta este în defensivă şi vom continua să o menţinem în defensivă până când va pune capăt atacului său brutal asupra poporului ucrainean”, a spus ea.

 

Te-ar mai putea interesa și
G7: Ucraina cere mai multe arme şi sancţiuni contra Moscovei după atacul asupra Kievului
G7: Ucraina cere mai multe arme şi sancţiuni contra Moscovei după atacul asupra Kievului
Ucraina a cerut duminică mai multe arme şi sancţiuni contra Moscovei de la ţările G7, reunite în summit în Bavaria (Germania), în urma unei lovituri aeriene a Rusiei mai devreme în......
Mercedes-Benz este, din nou, cel mai valoros brand german conform clasamentului Brand Finance
Mercedes-Benz este, din nou, cel mai valoros brand german conform clasamentului Brand Finance
Un studiu cu privirea la valoarea mărcilor, realizat anual de Brand Finance, arată că, în Germania, cel mai valoros brand ...
Raport Ericsson: Numărul abonamentelor 5G va trece de 4,4 miliarde, în următorii cinci ani
Raport Ericsson: Numărul abonamentelor 5G va trece de 4,4 miliarde, în următorii cinci ani
Numărul de abonamente 5G va depăşi pragul de un miliard în 2022, iar în 2027 va trece de 4,4 miliarde, arată datele ...
Cod galben de furtună în Oltenia şi Muntenia
Cod galben de furtună în Oltenia şi Muntenia
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis duminică o atenţionare cod galben de ploi abundente şi descărcări ...