Ucraina anunţă risc de radiaţii după deconectarea Centralei nucleare de la Cernobîl de la reţeaua electrică. Autorităţile de la Kiev ar fi dispuse să discute despre statutul de ţară neutră. Rusia susține că a distrus jumătate din flota aeriană ucraineană – LIVE TEXT 9.03.2022

ZIUA 14 – Război în Ucraina

Viceguvernatorul regiunii Cernăuţi susține că cea mai mare nevoie este de alimente și medicamente

Viceguvernatorul regiunii Cernăuţi, Artur Muntean, a declarat, miercuri, în judeţul Suceava, că în acest moment este foarte mare nevoie de produse alimentare şi de medicamente iar în ceea ce priveşte răniţii, se fac demersuri pentru ca aceştia să poată fi trataţi şi în România.

„În acest moment, avem nevoie cât mai mult de produse alimentare. Acolo unde este zonă de război, magazinele sunt închise şi oamenii nu au ce mânca. Asta este cea mai mare problemă acum. (…) Este problemă logistică să ducem ajutoare la zona de război”, a afirmat Artur Muntean.

De asemenea, el a menţionat nevoia mare de medicamente, dar şi de paturi pentru refugiaţi.

„Spitalele… acum au început să vină răniţii. Ieri au venit 70 de oameni. (…) Am rugat, dacă se poate, să ducem şi în România şi acum vorbim despre cum putem proceda”, a mai spus viceguvernatorul regiunii Cernăuţi.

Acesta a participat la Suceava la operaţionalizarea hub-ului umanitar destinat sprijinirii cetăţenilor ucraineni.

Boris Johnson califică drept imorală bombardarea unui spital de copii din Mariupol

Premierul britanic Boris Johnson a calificat miercuri drept „imoral” bombardamentul asupra unui spital de copii în oraşul ucrainean Mariupol, bombardament care s-a soldat cu 17 răniţi în rândul personalului spitalicesc, potrivit unui responsabil regional, informează AFP.

„Există puţine lucruri mai imorale decât să iei drept ţintă persoane vulnerabile şi fără apărare”, a declarat Boris Johnson, distribuind pe Twitter un articol cu privire la atacurile ruse asupra acestui spital pediatric.

„Regatul Unit analizează cum să susţină mai mult Ucraina pentru a se apăra împotriva loviturilor aeriene şi îi vom cere lui Putin să dea socoteală pentru aceste crime îngrozitoare”, a adăugat premierul britanic.

Şaptesprezece adulţi au fost răniţi miercuri într-un bombardament al armatei ruse asupra unui spital pediatric în Mariupol, oraş-port în sud-estul Ucrainei, a anunţat un responsabil regional, Pavlo Kirilenko, la televiziunea ucraineană, precizând că nu s-au înregistrat copii răniţi şi nici persoane ucise.

Ministrul britanic al apărării Ben Wallace a declarat miercuri că Regatul Unit îşi va continua livrările de rachete antitanc Ucrainei după declanşarea invaziei ruse, în cadrul sprijinului defensiv acordat acestei ţări.

Circa 3.615 (rachete antitanc portabile) NLAW au fost livrate „până la această zi” şi Regatul Unit va livra „mai multe”, a detaliat Wallace, adăugând că este prevăzută şi „o mică livrare” de rachete antitanc Javelin.

Wallace a dat asigurări că aceste arme rămân în zona armelor „defensive”, permiţându-le ucrainenilor „să-şi apere mai bine spaţiul aerian”.

Germania se opune trimiterii în Ucraina de avioane de luptă MiG-29 aparținând țărilor NATO

Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat miercuri că se opune trimiterii de avioane de luptă MiG-29 Ucrainei din ţări membre ale NATO, transmit dpa şi Reuters. Asistenţa pentru Ucraina s-a aflat pe agenda discuţiilor dintre cancelarul german şi premierul canadian Justin Trudeau, aflat în vizită la Berlin, dar şi cooperarea în planul energiei dintre Germania şi Canada.

Cancelarul german a evocat, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul canadian, livrarea de ajutor financiar, umanitar şi de sisteme individuale de arme, menţionând că Germania a furnizat toate tipurile de echipamente militare şi a trimis arme.

„Pe lângă asta, totuşi, trebuie să ne gândim cu foarte mare grijă ce facem în termeni concreţi. Şi asta cu siguranţă nu include avioane de luptă”, a declarat Scholz.

Polonia a propus trimiterea unora dintre aeronavele sale MiG-29, indirect, în Ucraina, via o bază a SUA din Germania, aminteşte dpa.

În ce-l priveşte, Justin Trudeau a afirmat că ţara sa va continua să trimită echipamente şi arme şi va lucra în acest scop alături de partenerii săi. „Vrem să dezescaladăm conflictul, vrem ca acest conflict să înceteze”, a explicat el.

Rusia susține că a distrus peste jumătate din flota militară aeriană ucraineană

Armata rusă a distrus de la începutul invaziei în Ucraina 89 de avioane de luptă şi 57 de elicoptere dintr-un total de circa 250 de aparate de acest fel funcţionale (avioane şi elicoptere) deţinute de forţele aeriene ucrainene, a comunicat miercuri Ministerul rus al Apărării, care a mai susţinut că unele avioane militare ucrainene au fost relocate în România şi prin urmare acestea nu participă la lupte, relatează agenţia Interfax.

”Când a fost lansată operaţiunea specială, Forţele Armate ale Ucrainei aveau până la 250 de avioane de luptă şi elicoptere în stare de funcţionare. Forţele Aerospaţiale Ruse au distrus 89 de avioane de luptă şi 57 de elicoptere la sol şi în aer”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

”Unele dintre avioanele (de luptă) ucrainene au fost relocate în România şi nu iau parte la confruntări”, a susţinut acesta, conform declaraţiei sale redate de Interfax.

”La ora actuală observăm numai încercări izolate ale avioanelor de luptă ale Forţelor Aeriene Ucrainene de a decola” şi ”90% dintre aerodromurile militare ucrainene, unde se află esenţialul forţei aeriene de luptă, au devenit inoperabile”, a adăugat Konaşenkov.

Acelaşi purtător de cuvânt a mai spus că de la începutul ”operaţiunii” lansate pe 24 februarie trupele ruse au distrus peste 2.700 de ţinte militare ucrainene, printre care 953 de tancuri şi alte vehicule blindate, 101 de lansatoare multiple de rachete, 351 de piese de artilerie şi mortiere, 718 de vehicule militare speciale, 93 de drone şi 81 de radare.

Pe de altă parte, consemnează Reuters, Ministerul rus al Apărării a admis miercuri că la operaţiunile militare împotriva Ucrainei participă şi recruţi, contrar a ceea ce afirmase preşedintele Vladimir Putin, care a insistat că armata rusă a trimis numai militari profesionişti să lupte în Ucraina.

Ministerul rus al Apărării a recunoscut şi faptul că unii dintre aceşti recruţi, care serveau în unităţi logistice, au fost luaţi prizonieri de armata ucraineană.

”Din nefericire, am descoperit mai multe situaţii de prezenţă a unor recruţi în unităţi care iau parte la operaţiunea specială în Ucraina. Practic toţi aceşti soldaţi au fost retraşi în Rusia”, afirmă ministerul rus, promiţând că astfel de cazuri vor fi evitate de acum înainte.

Ucraina este dispusă să discute despre statutul de ţară neutră, confirmă un responsabil al administraţiei prezidenţiale de la Kiev

Ucraina este dispusă să renunţe la aspiraţia sa să devină membră NATO ca o modalitate de a face un compromis faţă de Moscova, după cum a sugerat miercuri şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Ihor Jovkva, în declaraţii acordate televiziunii publice germane ARD, potrivit EFE.

„Putem vorbi despre neutralitatea Ucrainei în anumite condiţii”, a afirmat Jovkva, întrebat cu privire la acest aspect, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski lăsase să se înţeleagă că este dispus „să abordeze” cu Moscova statutul republicilor separatiste din Donbas, scrie Agerpres.

Invazia Rusiei în Ucraina a început după recunoaşterea autoproclamatelor „republici populare” Doneţk şi Lugansk de către preşedintele rus Vladimir Putin, urmată de trimiterea a ceea ce Kremlinul a spus că sunt „forţe de menţinere a păcii” în sprijinul liderilor din Donbas.

„Vrem garanţii cu privire la suveranitatea Ucrainei”, a subliniat responsabilul ucrainean în declaraţia sa făcută la televiziunea germană, după ce a reiterat dorinţa Kievului de a „discuta” cu Moscova.

În versiunea transmisă de agenţia de presă oficială ucraineană Ukrinform, Ihor Jovkva a declarat că Ucraina nu va accepta niciun fel de ultimatum din partea Rusiei, pe care o consideră ţară agresoare, dar este dispusă să discute problema neutralităţii.

„Această chestiune poate face obiect de discuţie”, a afirmat el, întrebat dacă Ucraina este pregătită să accepte statutul de ţară neutră în cazul unor negocieri directe la cel mai înalt nivel.

Ucraina nu va accepta niciun ultimatum şi nu va face compromisuri în probleme fundamentale, iar „orice altceva se poate discuta, bunăoară, cum ar putea arăta un posibil statut de neutralitate al Ucrainei”, a insistat oficialul ucrainean.

Condiţiile esenţiale pentru aceste negocieri sunt retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei şi încetarea focului, a menţionat şeful adjunct al preşedinţiei de la Kiev, care, pe de altă parte, a îndemnat guvernul german să impună sancţiuni mai puternice împotriva Rusiei, inclusiv blocarea completă a sistemului Swift pentru băncile ruseşti.

Partenerii internaţionali ai Kievului ar trebui să ajute la organizarea unei întâlniri la cel mai înalt nivel, în cadrul căreia „s-ar putea discuta multe aspecte”, a afirmat Ihor Jovkva, menţionând că administraţia ucraineană are consultări în această problemă, printre alţii, cu cancelarul german Olaf Scholz.

Jovkva a confirmat că Ucraina cere garanţii ferme de securitate din partea ţărilor vecine, mai ales din partea Rusiei, astfel încât să nu se repete niciodată situaţia actuală sau o încălcare a garanţiilor, aşa cum s-a întâmplat cu Memorandumul de la Budapesta (1994), pe care Moscova l-a încălcat.

Război Ucraina – Kremlinul susţine că SUA au declarat război economic Rusiei

Kremlinul a denunţat miercuri „războiul economic” pe care SUA l-au declarat Rusiei, în urma anunţului făcut de Washington privind introducerea unui embargou asupra importurilor americane de petrol şi gaz rusesc, între alte sancţiuni, relatează AFP şi Reuters.

„SUA au declarat război economic Rusiei şi poartă acest război”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

El a spus că Moscova se va gândi serios la ce va face în urma deciziei preşedintelui american Joe Biden de a interzice importurile de petrol şi gaz din Rusia, scrie Agerpres.

Peskov a dat asigurări totodată că Rusia a fost, este şi va continua să fie un furnizor de energie de încredere şi a precizat că fluxurile de energie nu au fost întrerupte.

„Însă acest dezmăţ ostil declanşat de Occident complică foarte mult situaţia şi ne forţează să ne gândim serios” la paşii următori, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Sancţiuni economice masive au fost adoptate de numeroase ţări, în special occidentale, împotriva Rusiei după intrarea soldaţilor ruşi în Ucraina în urmă cu aproape două săptămâni.

SUA şi Marea Britanie au anunţat marţi că interzic importurile de hidrocarburi din Rusia, în timp ce UE este mai reticentă în a lovi acest sector de care este foarte dependentă.

De mai multe zile, lista companiilor occidentale care părăsesc Rusia se extinde, ceea ce riscă să ducă la un val masiv de concedieri.

În afara companiilor care se închid din cauza sancţiunilor, care vizează în special băncile şi grupurile energetice, numeroase companii din sectorul consumului au anunţat de asemenea că îşi suspendă activităţile.

Ucraina îşi retrage soldaţii din misiunile ONU. 14.500 de ucraineni şi străini au venit în ţară pentru a lupta

Ucraina va repatria militarii şi echipamentele, inclusiv elicopterele, din misiunile de pace din Africa şi Europa pentru a întări apărarea ţării în faţa invaziei ruse, a confirmat miercuri un oficial al ONU, potrivit Reuters.

Preşedintele Volodimir Zelenski a semnat marţi un decret de rechemare a tuturor forţelor de menţinere a păcii pentru a se alătura efortului de război în ţară, a relatat presa ucraineană.

Ucraina contribuia cu 300 de militari, poliţişti şi alt personal la şase misiuni ONU, cea mai numeroasă participare, cu 250 de oameni şi opt elicoptere, fiind cea în cadrul misiunii MONUSCO din Republica Democrată Congo, scrie Agerpres.

Zeci de mii de civili ucraineni şi voluntari străini s-au înrolat recent pentru a lupta în Ucraina, iar ţări occidentale au contribuit cu echipamente, însă capacităţile militare ale Ucrainei rămân mult inferioare celor ale Rusiei.

Potrivit unui comunicat de miercuri al armatei ucrainene, în jur de 14.500 de persoane au intrat în Ucraina în ultimele zile pentru a lupta împotriva invaziei ruse, transmite agenţia dpa.

În total, 12.000 dintre aceştia sunt ucraineni reveniţi în ţară pentru a se alătura efortului naţional de apărare. În plus, Kievul aşteaptă numeroşi cetăţeni străini ca voluntari pentru a forma o legiune internaţională.

În comunicat, Statul Major ucrainean afirmă că armata rusă a pierdut mai mult de 12.000 de soldaţi de la declanşarea războiului. Conform aceleiaşi surse, au fost distruse 49 avioane, 81 elicoptere şi în jur de 317 tancuri ale inamicului.

În urmă cu câteva zile, Moscova vorbea de mai puţin de 500 de soldaţi ruşi ucişi, însă de atunci nu a mai dat un bilanţ al pierderilor.

Ucraina anunţă risc de radiaţii după deconectarea Centralei nucleare de la Cernobîl de la reţeaua electrică

Alimentarea electrică a centralei nucleare de la Cernobîl şi a echipamentelor sale de securitate este complet tăiată din cauza acţiunilor militare ruse, a anunţat miercuri operatorul ucrainean Ukrenergo, potrivit AFP citat de Agerpres.

Centrala de la Cernobîl, aflată în 1986 la originea celei mai grave catastrofe nucleare, „a fost complet deconectată de la reţeaua electrică din cauza acţiunilor militare ale ocupantului rus”, a scris Ukrenergo pe pagina sa de Facebook, precizând că nu mai există alimentare electrică.

Compania nucleară ucraineană Energoatom a transmis la rândul său miercuri că ar putea fi eliberate substanţe radioactive de la Cernobîl din cauză că nu mai poate răci combustibilul nuclear folosit după ce alimentarea cu electricitate a centralei a fost afectată, potrivit Reuters.

Lucrările pentru repararea conexiunii şi restabilirea alimentării cu electricitate a centralei, care este ocupată de trupe ruse, nu au fost posibile din cauza luptelor în derulare, a precizat Energoatom.

Ministrul ucrainean al Energiei, Herman Haluşcenko, a declarat că autorităţile nu ştiu nivelul radiaţiilor de la Cernobîl, din cauză că nu pot afla ce se întâmplă acolo în contextul în care centrala este sub controlul trupelor ruse.

Rusia cere SUA să dea explicaţii despre ‘programele biologice militare’ din Ucraina

Rusia a cerut miercuri Statelor Unite să explice lumii de ce a finanţat ceea ce Moscova prezintă a fi programe biologice militare în Ucraina, transmite Reuters.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a cerut transparenţă din partea Washington cu privire la aceste acuzaţii, care sunt negate de Kiev şi pe care un purtător de cuvânt al Pentagonului le-a descris ca absurde, scrie Agerpres.

‘Noi confirmăm fapte, descoperite în timpul operaţiunilor militare speciale, care arată o tentativă grăbită de a şterge dovezile programelor biologice militare’, a afirmat Zaharova în faţa presei.

‘Nu vorbim aici despre utilizări paşnice sau scopuri ştiinţifice. Ce urmăreaţi acolo?’, a adăugat ea.

‘Aceste (programe) erau finanţate de Departamentul Apărării’ al Statelor Unite, a mai spus Zaharova.

În acelaşi briefing de presă, Maria Zaharova a afirmat că ‘Departamentul Apărării al Statelor Unite şi administraţia prezidenţială a Statelor Unite sunt obligate să dea explicaţii în mod oficial comunităţii mondiale, oficial, nu prin portavocile lor, despre programele din Ucraina’. ‘Cerem detalii. Noi cerem şi lumea aşteaptă’, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

În replică la acuzaţii anterioare ale Rusiei privind presupusul program biologic militar în Ucraina, un purtător de cuvânt al Pentagonului a afirmat că ‘această dezinformare absurdă a Rusiei este vădit falsă’.

La rândul său, un purtător de cuvânt prezidenţial ucrainean a declarat: ‘Ucraina neagă ferm orice astfel de acuzaţie’.

Potrivit AFP, marţi, în cadrul unei audieri în Comisia de relaţii externe a Senatului american, numărul trei al diplomaţiei americane, Victoria Nuland, a declarat că SUA se tem că forţele ruse ar putea prelua controlul asupra unor structuri de cercetare biologică din Ucraina şi că ar putea confisca materiale sensibile.

„Ucraina dispune de o instalaţie de cercetare biologică şi suntem, de fapt, destul de îngrijoraţi de posibilitatea ca forţele ruse să încerce să preia controlul asupra acesteia”, a declarat Victoria Nuland.

„Aşadar, lucrăm cu ucrainenii asupra modalităţilor de a evita ca aceste materiale de cercetare să cadă în mâinile forţelor ruse, dacă acestea ar urma să se apropie de ele”, a adăugat ea.

UE extinde sancţiunile împotriva Rusiei şi Belarusului în urma invaziei din Ucraina

Statele membre ale Uniunii Europene au decis miercuri să extindă sancţiunile împotriva Moscovei şi Minskului în urma invaziei ruse din Ucraina, în special prin deconectarea a trei bănci belaruse de la sistemul internaţional de plăţi SWIFT, a anunţat preşedinţia franceză a Consiliului UE, potrivit AFP.

Reuniţi la Bruxelles, reprezentanţii statelor membre au adăugat de asemenea oficiali şi oligarhi ruşi pe lista neagră a UE şi au adoptat noi sancţiuni împotriva sectorului maritim, a adăugat aceeaşi sursă pe Twitter, scrie Agerpres.

Statele UE au extins de asemenea lista de tehnologii şi bunuri care nu pot fi exportate spre Rusia şi au „clarificat” restricţiile impuse criptomonedelor.

Ţările din G7 şi din UE au anunţat săptămâna trecută că încearcă să împiedice Rusia să găsească mijloace de a ocoli sancţiunile occidentale prin folosirea de criptomonede.

De când SUA şi aliaţii lor occidentali au introdus o serie de sancţiuni pentru a paraliza sectorul bancar şi moneda rusă după invazia din Ucraina, achiziţiile de criptomonede în ruble au crescut la un nivel record.

Măsurile decise miercuri de Cei 27, care vor intra în vigoare după acordul formal al statelor şi după publicarea în Jurnalul Oficial al UE, urmăresc să „completeze” cele trei serii de sancţiuni adoptate de UE în ultimele două săptămâni, a subliniat preşedinţia franceză a Consiliului UE.

Unele dintre ele, cum sunt cele care exclud bănci belaruse din SWIFT, platformă de mesagerie securizată care permite operaţiuni precum tranzitul ordinelor de plată şi al ordinelor de transfer de fonduri între bănci, urmăresc în special să împiedice Rusia să ocolească aceeaşi măsură care a lovit mai multe dintre băncile sale.

De la anexarea Crimeii în 2014, UE a sancţionat deja 680 de persoane şi 53 de entităţi, cărora li s-a interzis accesul pe teritoriul UE şi ale căror active din UE au fost îngheţate.

De la sfârşitul lunii februarie, statele membre ale UE au îngheţat de asemenea activele Băncii Centrale Ruse localizate în afara Rusiei, au blocat accesul instituţiilor financiare ruse la pieţele de capital europene şi au deconectat şapte bănci ruse de la sistemul financiar internaţional SWIFT.

UE a interzis de asemenea intrarea în spaţiul său aerian pentru companiile ruse şi exporturile spre Rusia de piese şi tehnologii destinate sectorului aeronautic.

China acuză NATO că a dus tensiunile dintre Rusia şi Ucraina până la un „punct de rupere”

Măsurile luate de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), condusă de SUA, au dus tensiunile dintre Rusia şi Ucraina până la un „punct de rupere”, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, citat de Reuters.

Reprezentantul diplomaţiei chineze a cerut SUA să ia în serios preocupările Chinei şi să evite să aducă atingere drepturilor sau intereselor acesteia în ceea ce priveşte gestionarea crizei ucrainene şi a relaţiilor sale cu Rusia, scrie Agerpres.

China „se opune sancţiunilor unilaterale” pentru că acestea „nu aduc pace şi securitate”, ci mai degrabă „dificultăţi economice grave locuitorilor din ţările vizate”, a afirmat Zhao Lijian, citat de EFE.

Sancţiunile „intensifică confruntarea” şi „duc la un scenariu în care toată lumea pierde”, a opinat acelaşi purtător de cuvânt, referindu-se la embargoul instituit la petrol şi gazele ruseşti de către SUA ca represalii la ofensiva rusă în Ucraina.

China şi Rusia „au menţinut dintotdeauna o cooperare solidă în domeniul energetic” şi „vor continua această cooperare comercială care include gaze şi petrol”, a explicat Zhao, adăugând că schimburile vor avea loc într-un spirit de „respect reciproc, beneficiu mutual şi pe bază de egalitate”.

Potrivit datelor oficiale publicate de Administraţia vamală chineză, în 2021 comerţul cu Rusia s-a ridicat la o cifră record de aproape 147.000 milioane de dolari, cu un sold comercial favorabil Moscovei de 11.757 milioane de dolari.

Aceste cifre relevă o creştere a comerţului bilateral de 35,8% faţă de 2020.

Crucea Roşie din China va dona un ajutor umanitar în valoare de 5 milioane de yuani (792.000 de dolari/ 722.000 de euro) Crucii Roşii din Ucraina, a adăugat diplomatul chinez.

De la declanşarea conflictului în Ucraina, China şi-a menţinut opoziţia faţă de sancţiuni, argumentând că „nu sunt eficiente în rezolvarea problemelor”, a explicat Hua Chunying, purtătoarea de cuvânt şi asistenta ministrului chinez de externe Wang Yi.

În convorbirile cu lideri occidentali, şeful diplomaţiei chineze, Wang Yi, a susţinut această poziţie: „China se opune sancţiunilor unilaterale care nu au nicio bază în dreptul internaţional”, având în vedere că „nu vor rezolva probleme, ci vor crea altele noi”, a declarat el.

Până în prezent, China, prin vocea diplomaţilor săi, a evitat să condamne acţiunile Rusiei în Ucraina, pe care nu le-a calificat drept „invazie”, insistând în acelaşi timp atât asupra „respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor”, cât şi asupra atenţiei ce trebuie acordată „cererilor legitime de securitate” ale Rusiei.

UE va furniza echipamente informatice pentru Ucraina

Uniunea Europeană va furniza echipamente informatice Ucrainei, răspunzând unei cereri a guvernului acestei ţări, a indicat miercuri secretarul de stat francez pentru digitalizare Cédric O, în marja unei reuniuni a miniştrilor telecomunicaţiilor din statele UE, ce are loc la Magny-Cours, în Franţa, transmite AFP.

‘Ucraina ne-a adresat o cerere de echipament informatic. Există o discuţie între ţări europene pentru a răspunde acestei cereri a Ucrainei cât mai rapid posibil’ şi a împărţi responsabilitatea furnizării materialelor, a afirmat el, scrie Agerpres.

Cererea vizează echipamente informatice de bază – terminale, telefoane inteligente – şi altele, precum echipamente de reţea, a precizat responsabilul francez.

Firmele şi instituţiile franceze care pot furniza astfel de echipamente, mai ales cu titlu de donaţie, sunt invitate să ia legătura rapid cu guvernul, a adăugat el.

Franţa prezidează marţi şi miercuri o reuniune informală a miniştrilor telecomunicaţiilor din UE, dedicată în mare parte ofensivei ruse în Ucraina.

Marţi, miniştrii au cerut ca marile platforme de internet şi reţelelor sociale să intensifice acţiunile împotriva dezinformării.

Rusia spune că preferă să-şi atingă obiectivele în Ucraina prin discuţii

Rusia îşi va atinge obiectivul de a asigura statutul de neutralitate al Ucrainei, dar ar prefera să o facă prin intermediul discuţiilor, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de Reuters.

Obiectivele Moscovei nu includ răsturnarea guvernului de la Kiev şi Rusia speră să realizeze progrese mai semnificative în cursul viitoarei runde de convorbiri cu Ucraina, a declarat Zaharova într-o conferinţă de presă, adăugând că operaţiunea militară rusă se desfăşoară strict conform planului, scrie Agerpres.

Rusia a constatat „progrese” în negocierile cu Ucraina, a remarcat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, citată de AFP, în a 14-a zi a invaziei ruse pe teritoriul ucrainean.

„Au fost realizate unele progrese” în negocierile destinate să „pună capăt cât mai curând posibil vărsării de sânge fără sens şi rezistenţei forţelor armate ucrainene”, a spus ea.

„Operaţiunea militară specială” a Federaţiei Ruse nu are ca scop răsturnarea actualului guvern al Ucrainei sau distrugerea statalităţii acestei ţări, ci are drept obiective protejarea republicilor populare Doneţk şi Lugansk (DPR şi LPR), demilitarizarea şi denazificarea Ucrainei, precum şi eliminarea ameninţării militare la adresa Rusiei, a declarat Zaharova, citată de TASS.

În a doua zi a invaziei în Ucraina, 25 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin le ceruse militarilor ucraineni „să preia puterea” la Kiev şi să-i înlăture pe preşedintele Volodimir Zelenski şi anturajul său, pe care îi calificase drept „neonazişti şi drogaţi”, potrivit AFP şi Reuters.

Rusia afirmă că deţine documente despre planul unui atac ucrainean asupra Donbasului în martie

Ministerul Apărării al Rusiei a afirmat miercuri că a obţinut documente secrete care ar dovedi că Ucraina plănuia un atac în martie împotriva separatiştilor din Donbas (estul Ucrainei) sprijiniţi de Moscova, transmite Reuters.

Ministerul a publicat şase pagini de documente despre care care afirmă că dovedesc că guvernul de la Kiev plănuia un asalt militar împotriva regiunilor separatiste din Donbas, scrie Agerpres.

Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent documentele respective, scrise în ucraineană, ce par să prezinte pregătiri de luptă pentru unităţi militare tactice.

Tot miercuri, Ministerul de Externe de la Moscova, citat de agenţia RIA Novosti, a declarat că sancţiunile impuse de Statele Unite şi de Uniunea Europeană în domeniul aviaţiei pun în pericol siguranţa zborurilor de pasageri ale companiilor ruse.

Jerusalem Post: Rusia a oferit Ucrainei în negocieri o propunere finală, iar decizia este la Zelenski

Rusia a oferit Ucrainei în negocieri o versiune „finală” a propunerii sale de a pune capăt crizei, iar preşedintele ucrainean Volomir Zelenski trebuie să o accepte sau să o refuze, potrivit unor surse aflate la curent cu detalii de la întâlnirea din urmă cu trei zile, de la Moscova, dintre premierul israelian Naftali Bennett şi preşedintele rus Vladimir Putin, relatează miercuri cotidianul Jerusalem Post din Israel.

Propunerea a fost considerată „dificilă”, dar nu „imposibilă”, au precizat sursele, adăugând că ea este mai proastă decât ce ar fi obţinut preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski înainte de invazia rusă, dar că „decalajele dintre cele două părţi nu sunt mari”,  scrie Agerpres.

Putin le-a cerut forţelor sale militare să se oprească – şi a fost dat ordinul de aplicare a armistiţiului -, în aşteptarea deciziei lui Zelenski, au mai spus sursele.

Dacă preşedintele ucrainean respinge propunerea, atunci este posibil să se întâmple ce a avertizat preşedintele francez Emmanuel Macron, şi anume că „răul abia de acum urmează”.

Într-un astfel de scenariu, Putin va ordona armatei sale să meargă până la capăt şi să schimbe faţa Ucrainei, potrivit publicaţiei israeliene.

Zelenski este prins la mijloc, au spus sursele. Pe de o parte, se bucură de o popularitate imensă şi a devenit un fel de Che Guevara. Pe de altă parte, el ştie cum a sfârşit revoluţionarul şi şeful de gherilă argentinian.

Zelenski poate întări independenţa Ucrainei, însă va trebui să plătească un preţ ridicat, potrivit surselor.

Conform unor presupoziţii, el va fi forţat să renunţe la contestata regiune Donbas, să îi recunoască oficial pe disidenţii pro-ruşi din Ucraina, să promită că Ucraina nu va adera la NATO, să reducă armata şi să declare neutralitatea ţării.

Dacă va refuza propunerea, urmarea ar putea fi teribilă: mii sau chiar zeci de mii de ucraineni vor muri şi există un mare risc ca ţara să îşi piardă complet independenţa.

Potrivit surselor aflate la curent cu discuţiile, vizita lui Bennett la Moscova nu a avut ca scop să medieze între cele două părţi aflate în conflict şi nu a fost lansată oficial nicio propunere de arbitraj. Bennett a urmărit prin această vizită mai degrabă să vadă care este poziţia lui Putin, ce gândeşte şi care sunt liniile sale roşii, pentru ca apoi toate acestea să fie transmise şi Occidentului.

Potrivit surselor, adevăratele negocieri se poartă direct între Rusia şi Ucraina şi sunt mult mai serioase decât ce afirmă Occidentul. Kievul nu a transmis şi Occidentului ce se întâmplă în negocieri, pentru că nu vrea să atenueze impresia de la nivel mondial că este vorba de o situaţie gravă.

În realitate, totuşi, ucrainenii ştiu foarte bine care sunt cerinţele lui Putin şi că vor fi nevoiţi să ia o decizie dramatică în următoarele zile, mai scrie Jerusalem Post.

Nimeni nu îi presează pe ucraineni, iar decizia îi aparţine lui Zelenski, au spus sursele.

Un lucru este totuşi sigur, şi anume că Putin este hotărât, iar complicaţiile tot mai mari apărute de la începutul invaziei nu îl vor descuraja. Dimpotrivă, nu poate da înapoi, aşa că pe măsură ce războiul se va complica şi mai tare şi numărul victimelor va creşte, va fi tot mai presat să arate reuşite reale.

Impresia este că, în ciuda faptului că predicţiile unei victorii rapide asupra armatei ucrainene s-au dovedit false, Putin este mai hotărât ca oricând, mai scrie publicaţia israeliană.

Polonia este pregătită să acţioneze doar în cadrul NATO în privinţa avioanelor pentru Ucraina (consilier prezidenţial)

Polonia este pregătită să acţioneze pentru a furniza avioane MiG-29 Ucrainei, însă numai în cadrul NATO, a declarat miercuri un consilier al preşedintelui Andrzej Duda, după ce Statele Unite au respins propunerea Varşoviei de a-şi pune această flotă la dispoziţia Washingtonului, transmite Reuters.

”SUA nu vor ca aceste avioane să ajungă în Ucraina de la baze americane”, a declarat consilierul Jakub Kumoch la televiziunea publică TVP Info.

”Polonia este pregătită să acţioneze, dar numai în cadrul alianţei, în cadrul NATO”, a afirmat el.

Statele Unite, deşi continuă discuţiile cu Polonia, consideră că nu este viabilă propunerea Varşoviei de a trimite avioanele sale Mi-29 armatei americane pentru ca acestea să fie predate Ucrainei, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

„Nu credem că propunerea Poloniei este viabilă”, a spus John Kirby într-un comunicat, potrivit AFP.

El a precizat că o astfel de organizare a acordării de asistenţă militară Ucrainei, ţară confruntată cu invazia rusă,”trezeşte motive semnificative de îngrijorare pentru NATO în întregul său”.

Fitch spune că intrarea Rusiei în incapacitate de plată este „iminentă”

Agenţia de evaluare financiară Fitch a coborât şi mai mult ratingul suveran al Rusiei în zona nerecomandată pentru investiţii, adăugând că în opinia sa intrarea Rusiei în incapacitate de plată este „iminentă”, transmite Reuters.

La fel ca şi celelalte mari agenţii de rating, S&P Global Ratings şi Moody’s, Fitch a plasat la începutul lunii martie ratingul Rusiei în zona „junk” (-nerecomandat pentru investiţii-nr.), unde sunt ţările care sunt considerate în pericol de a nu-şi putea rambursa datoriile.

Însă marţi, Fitch a coborât şi mai mult ratingul suveran al Rusiei, de la „B” până la „C”.

Pe scara de evaluare utilizată de Fitch, un rating de tip „C” este cu doar o treaptă peste „default” (-incapacitate de plată-nr.). În urma deciziei de marţi, Fitch a coborât ratingul Rusiei la nivelul „Ca” atribuit de Moody’s.

„Ratingul „C” reflectă opinia Fitch că un default suveran este iminent”, a informat agenţia de evaluare într-un comunicat de presă. Fitch a adăugat că noua retrogradare a venit ca urmare a evoluţiilor din ultimele zile care „au subminat şi mai mult disponibilitatea Rusiei de a asigura serviciul datoriei guvernamentale”.

SUA şi Marea Britanie au anunţat marţi o interdicţie cu privire la importurile de energie din Rusia, în cazul SUA interdicţia intrând în vigoare imediat iar în cazul Marii Britanii importurile de petrol din Rusia vor fi eliminate treptat până la finele anului.

Dacă Rusia ar intra în incapacitate de plată acesta ar fi o premieră după criza din 1998.

Sarcina Ucrainei este să reziste în faţa atacului rus în următoarele 7-10 zile, afirmă un oficial ucrainean

Ucraina trebuie să reziste în faţa atacului Rusiei pentru următoarele 7-10 zile pentru ca Moscova să nu poată revendica vreo victorie, a spus un înalt oficial guvernamental, în contextul în care peste două milioane de refugiaţi au fugit din calea celui mai mare asalt asupra unei ţări europene de după Al Doilea Război Mondial, relatează Reuters.

Potrivit lui Vadim Denisenko, un consilier al ministrului ucrainean de interne, Rusia este disperată să obţină măcar o victorie, de orice fel, şi că cele mai probabile ţinte sunt oraşul Mariupol şi capitala Kiev, scrie Agerpres.

„Au nevoie măcar de o victorie înainte de a fi forţaţi să intre în negocierile finale”, a scris Denisenko pe Facebook.

„Prin urmare, sarcina noastră este să rezistăm în următoarele 7-10 zile”, a adăugat el.

Rusia a spus că va oferi coridoare umanitare miercuri pentru persoanele care fug din Kiev şi din alte patru oraşe ucrainene. Singurul coridor funcţional momentan este cel din oraşul Sumî, care s-a deschis marţi.

Aproximativ 5.000 de persoane au plecat cu autocarele marţi din acest oraş din nord-estul ţării după ce Moscova şi Kievul au convenit asupra coridorului, a spus guvernatorul general din Sumî, Dmitro Jiviţki.

Aproximativ 1.000 de maşini au putut de asemenea pleca, îndreptându-se spre oraşul Poltava, a precizat el, adăugând că acest coridor va continua să funcţioneze şi miercuri.

În acelaşi timp, Jiviţki a spus că zona rezidenţială din Sumî a fost bombardată în cursul nopţii şi că 22 de civili au murit într-un bombardament. El a declarat că este vorba de o „crimă în masă”.

Moscova neagă că ar lua ca ţintă civili. Reuters precizează că nu a putut verifica incidentul din Sumî.

Ucraina a acuzat forţele ruse că au bombardat un alt coridor de evacuare, din Mariupol, în sudul ţării.

Mihail Mizinţev, şeful Centrului Naţional pentru Controlul Apărării din Rusia, a declarat, citat de agenţia de presă TASS, că forţele ruse „vor respecta un regim al tăcerii” începând cu ora 07.00 GMT pentru a permite trecerea în siguranţă a civililor care vor să plece din Kiev, Cernihiv, Sumî, Harkov şi Mariupol.

Reuters scrie că nu este clar dacă rutele propuse vor trece prin Rusia sau Belarus, condiţii respinse anterior de guvernul ucrainean.

Kremlinul susţine că acţiunile sale sunt o „operaţiune specială” pentru dezarmarea Ucrainei şi pentru înlăturarea liderilor acesteia, pe care îi numeşte „neonazişti”. Ucraina şi aliaţii săi occidentali spun că acesta este un pretext lipsit de fundament şi că este vorba de un război care ridică îngrijorări în legătură cu un conflict mai mare în Europa.

O nouă coloană rusă înaintează spre Kiev, dinspre nord-est (Pentagon)

Statele Unite au indicat marţi că o nouă coloană rusă înaintează spre Kiev dinspre nord-estul capitalei ucrainene, în timp ce principala coloană a forţelor Moscovei care vine din nord stagnează de câteva zile, relatează AFP.

”Am vrut să vă atrag atenţia asupra faptului că ei (ruşii, n.red.) încep să încerce să înainteze spre Kiev dinspre nord-est”, a declarat jurnaliştilor un înalt oficial al Departamentului Apărării din SUA. ”Estimăm că sunt la aproximativ 60 de km de oraş”, a precizat el, fără a spune câte vehicule sunt implicate.

Potrivit acestui oficial de la Pentagon, ruşii sunt ”frustraţi venind din nord”, de unde avansarea lor către Kiev nu a făcut prea multe progrese de câteva zile din cauza rezistenţei ucrainene şi a problemelor logistice şi de aprovizionare. El s-a referit la principala coloană rusă de sute de vehicule care ”nu s-a putut apropia mai mult de aeroportul Gostomel”, la aproximativ 20 de kilometri de Kiev, precum şi la o altă linie care este ”blocată la Cernihiv”, la 150 km de capitală, scrie Agerpres.

Această a treia coloană din nord-estul oraşului face parte din ”efortul” Moscovei de a ”încercui Kievul şi de a-l forţa să se predea”, a spus oficialul american. ”Deoarece nu au făcut progrese geografice pe care credem că se aşteptau să le facă, au intensificat bombardamentele asupra oraşului cu un amestec de rachete, foc de artilerie şi lovituri aeriene”, a adăugat el, tot mai mulţi civili fiind afectaţi.

”Ei măresc presiunea asupra Kievului”, ”încă credem că acesta este unul dintre principalele lor obiective”, a insistat oficialul american.

El a raportat, de asemenea, informaţii despre ”lupte de stradă” în interiorul Kievului, care rămâne ”izolat”. ”Credem că acestea sunt în mare măsură elemente de recunoaştere”, al căror obiectiv ar fi ”să provoace frică şi confuzie şi să încerce să pregătească terenul pentru ce va urma”, a conchis el.

Pentagonul respinge ca neviabilă propunerea Poloniei de a preda SUA avioanele sale Mig-29

Statele Unite, deşi continuă discuţiile cu Polonia, consideră că nu este viabilă propunerea Varşoviei de a trimite avioanele sale Mig-29 armatei americane pentru ca acestea să fie predate Ucrainei, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, informează miercuri AFP.

„Nu credem că propunerea Poloniei este viabilă”, a spus John Kirby într-un comunicat.

El a precizat că o astfel de organizare a acordării de asistenţă militară Ucrainei, confruntată cu invazia rusă,”trezeşte motive semnificative de îngrijorare pentru NATO în întregul său”.

Zelenski: Lumea nu vorbeşte despre Rusia, nu crede în viitorul ei. Vorbeşte despre noi. E gata să ne ajute cu reconstrucţia după război. Pentru că va veni „după război” – VIDEO –

La câteva ore după ce s-a adresat parlamentului britanic, preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a postat un nou video în social media cu un discurs în care salută faptul că SUA şi Marea Britanie vor interzice importurile de petrol rusesc, spunând că „va fi găsită o altă benzinărie”, informează The Guardian citat de News.ro.

„Fie Rusia respectă dreptul internaţional şi nu duce războaie, fie nu va avea bani pentru a începe războaie. Se va găsi o altă benzinărie. Dar nu este vorba doar de bani. Interzicerea importurilor de petrol rusesc în SUA va slăbi statul terorist din punct de vedere economic, politic şi ideologic, deoarece este vorba despre libertate şi viitorul spre care se îndreaptă întreaga lume”, a afirmat preşedintele ucrainean.

„Le sunt recunoscător ruşilor care susţin Ucraina şi ies în stradă în fiecare zi şi luptă pentru noi şi pentru ei înşişi. Ei luptă pentru pace. Războiul trebuie să se termine. Este necesar să ne aşezăm la masa negocierilor, dar pentru discuţii oneste şi de fond şi în interesul oamenilor, nu pentru o veche ambiţie criminală. Lumea nu crede în viitorul Rusiei, nu vorbeşte despre asta. Nu există un singur cuvânt, nicio singură perspectivă. Ei vorbesc despre noi, ne ajută. Sunt gata să ne ajute cu reconstrucţia după război. Pentru că toată lumea a văzut că, pentru oamenii care se apără atât de eroic, va veni „după război”, a continuat Zelenski.

Statele Unite se tem de riscul ca Rusia să pună mâna pe structuri de cercetare biologică din Ucraina

Statele Unite au declarat marţi că se tem că forţele ruse ar putea prelua controlul asupra unor structuri de cercetare biologică din Ucraina şi că ar putea confisca materiale sensibile, transmite AFP.

„Ucraina dispune de o instalaţie de cercetare biologică şi suntem, de fapt, destul de îngrijoraţi de posibilitatea ca forţele ruse să încerce să preia controlul asupra acesteia”, a declarat numărul trei al diplomaţiei americane, Victoria Nuland, în cadrul unei audieri parlamentare.

„Aşadar, lucrăm cu ucrainenii asupra modalităţilor de a evita ca aceste materiale de cercetare să cadă în mâinile forţelor ruse, dacă acestea ar urma să se apropie de ele”, a adăugat ea.

Senatorul republican Marco Rubio a subliniat că propaganda rusă vorbeşte despre un presupus plan ucrainean de a folosi „arme biologice în ţară în coordonare cu NATO”.

„Dacă ar avea loc un incident sau un atac cu o armă biologică sau chimică în Ucraina, v-ar fi 100% clar că ruşii ar fi autorii?”, a întrebat-o senatorul republican pe Victoria Nuland.

„Nu există nicio îndoială în mintea mea”, a răspuns Nuland. Ea a adăugat că „este o tehnică clasică a ruşilor aceea de a-i acuza pe alţii de ceea ce intenţionează să facă ei înşişi”, a răspuns Victoria Nuland.

Aproape 320.000 de ucraineni au intrat în România de la începutul crizei

Un număr de 319.969 de cetăţeni ucraineni au intrat în România de la declanşarea crizei din ţara lor şi până marţi, la ora 24,00, a informat Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri AGERPRES, 234.369 de cetăţeni ucraineni au părăsit deja România.

Marţi, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 74.709 persoane, dintre care 28.888 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 2,5% faţă de ziua precedentă).

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat 10.601 cetăţeni ucraineni (în uşoară scădere cu 1,5%), iar pe la cea cu Republica Moldova 16.465 (scădere cu 3,5%).

Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 87.666 de persoane, dintre care 25.506 cetăţeni ucraineni (scădere de 3,9%).

Primii civili evacuaţi din Sumî prin coridoare umanitare au ajuns în siguranţă în centrul Ucrainei

Primii civili evacuaţi prin coridoare umanitare din oraşul Sumî, situat la 350 km nord-est de Kiev, au ajuns în siguranţă în centrul ţării, conform unui anunţ făcut marţi de adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale ucrainene, transmite AFP.

„Veşti bune, civili au fost evacuaţi din Sumî. Primul convoi de 22 de autobuze a sosit deja (în oraşul) Poltava, la sud-est de Kiev, a anunţat Kirilo Timoşenko pe Telegram.

„1.100 studenţi străini vor fi evacuaţi în continuare cu trenul către Lviv. Acum toată lumea este în siguranţă, a primit mâncare”, a continuat el.

O a doua coloană de 39 de autobuze cu civili este pe drum şi se află deja în regiunea Poltava, potrivit acestuia.”Sunt copii, femei, bătrâni, studenţi străini. Oamenii vor putea să rămână în Poltava sau să îşi continue evacuarea spre Lviv, în vest”, a mai scris oficialul ucrainean.

„Sunt fericit că munca echipei de evacuare în această etapă a decurs foarte bine. Mulţumim oamenilor din Sumî pentru că au luptat curajos cu inamicul timp de 13 zile”, a conchis el.

Autorităţile ucrainene anunţaseră înfiinţarea unui coridor umanitar, marţi dimineaţa, pentru evacuarea civililor din Sumî, un oraş cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori situat în apropierea graniţei cu Rusia şi scena unor lupte grele timp de mai multe zile.

Potrivit vicepremierului ucrainean Irina Vereşciuk, ministerul rus al apărării s-a angajat, printr-o scrisoare către Crucea Roşie, să respecte un coridor umanitar pentru evacuarea civililor marţi şi o încetare a focului între orele 9:00 şi 21:00 (07:00-19:00 GMT).

Cel puţin 21 de persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise luni seară în atacurile aeriene ale forţelor ruse asupra unei zone rezidenţiale din Sumî.

Rusia: Vânzarea de valute străine a fost suspendată până pe 9 septembrie

Vânzarea de valute străine va fi suspendată până pe 9 septembrie, a anunţat miercuri într-un comunicat de presă Banca Centrală a Rusiei, lovită de sancţiuni occidentale fără precedent din cauza ofensivei ruse în Ucraina, transmite AFP.

Între 9 martie şi 9 septembrie 2022,”băncile nu vor putea vinde valută străină cetăţenilor”, se arată în comunicat, care adaugă că ruşii vor putea, totuşi, să schimbe valută străină în ruble în această perioadă.

Retragerea de numerar din conturile în valută deschise în băncile ruseşti va fi limitată la 10.000 de dolari americani până pe 9 septembrie, restul putând fi retras doar în ruble la cursul de schimb curent, potrivit aceleiaşi surse.

Retragerile pot fi efectuate numai în dolari americani şi doar la casierie, indiferent de moneda contului, se arată în comunicat, care menţionează că intervalul de timp pentru orice astfel de tranzacţii ar trebui să fie „de câteva zile”.

Rubla a doborât luni noi recorduri istorice de depreciere faţă de monedele occidentale, în contextul în care Rusia este lovită de sancţiuni occidentale fără precedent, care au vizat în special Banca Centrală şi cele mai mari bănci ale ţării.

Marţi, economia rusă a suferit o nouă lovitură, după ce preşedintele american Joe Biden a anunţat un embargo asupra importurilor de petrol şi gaze din Rusia.

SUA consideră că gazoductul Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania este ”mort”

Controversatul gazoduct Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania, vizat de sancţiuni adoptate de Berlin şi Washington după invazia rusă din Ucraina, este „mort” şi nu poate fi „resuscitat”, a declarat marţi o responsabilă americană, potrivit AFP.

„Consider că Nord Stream 2 este în prezent mort”, „este o mare bucată de metal pe fundul mării, şi nu cred că poate fi resuscitat”, a spus numărul trei al diplomaţiei americane, Victoria Nuland, în cadrul unei audieri parlamentare.

„Cred că acest gazoduct nu se va mai întoarce vreodată”, a insistat ea în faţa unui senator american care cerea ca sancţiunile americane să devină permanente.

SUA s-au opus de mult timp acestui gazoduct dorit de Germania şi Rusia, spunând că ar întări capacitatea Moscovei de a folosi aprovizionarea cu energie a Europei ca „armă” geopolitică.

Însă confruntat cu progresul proiectului, aproape terminat, şi pentru a evita să irite pe termen lung Berlinul, preşedintele american Joe Biden a renunţat în 2021 să îi sancţioneze pe operatorii principali.

Imediat după începerea invaziei ruse din Ucraina, la 24 februarie, Germania a anunţat totuşi suspendarea Nord Stream 2, care nu era încă în funcţiune, în coordonare cu SUA, care au adoptat propriile sancţiuni.

De atunci, operatorul gazoductului germano-rus, cu sediul în Elveţia, şi-a cerut falimentul, iar cei 106 angajaţi ai săi au fost concediaţi.

Pentagonul respinge ca neviabilă propunerea Poloniei de a preda SUA avioanele sale Mig-29

Statele Unite, deşi continuă discuţiile cu Polonia, consideră că nu este viabilă propunerea Varşoviei de a trimite avioanele sale Mig-29 armatei americane pentru ca acestea să fie predate Ucrainei, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, informează miercuri AFP.

„Nu credem că propunerea Poloniei este viabilă”, a spus John Kirby într-un comunicat.

El a precizat că o astfel de organizare a acordării de asistenţă militară Ucrainei, confruntată cu invazia rusă,”trezeşte motive semnificative de îngrijorare pentru NATO în întregul său”.