Război Ucraina – Pentagon: Forţele ruse caută să încercuiască principalele oraşe din Ucraina. Ucraina acuză că Rusia înfiinţează „birouri administrative” în zonele ocupate. Armata ucraineană acuză aviația militară rusă că ar fi lovit o localitate din Belarus – ziua 16 – LIVE TEXT

ZIUA 16 – Război în Ucraina

Franța organizează trenuri speciale pentru refugiații ucraineni

Franţa mobilizează trenuri speciale pentru numărul în creştere de refugiaţi ucraineni care călătoresc în ţară pentru ajunge în Spania şi Portugalia, transmite dpa.

Începând de sâmbătă, un serviciu de trenuri de mare viteză va opera între Paris şi Barcelona în cooperare cu Crucea Roşie, a relatat postul de radio Europe 1.

Mulţi refugiaţi ucraineni continuă să vină la Paris cu trenuri dinspre Germania, numărul lor zilnic fiind estimat între 300 şi 500.

Majoritatea se îndreaptă apoi spre alte oraşe franceze, dar şi spre Spania şi Portugalia, unde o largă comunitate ucraineană este pregătită să primească femei, copii şi bătrâni.

Numai Franţa se pregăteşte să primească 100.000 de persoane din Ucraina, a afirmat ministrul de interne francez Gerald Darmanin.

Elveția interzice survolarea spațiului său aerian de avioane care transportă arme către Ucraina

Elveţia, fidelă doctrinei sale de neutralitate militară, a decis vineri să interzică survolarea teritoriului său de către toţi cei care doresc să ofere sprijin militar beligeranţilor din Ucraina, a anunţat guvernul, relatează AFP.

”În legătură cu agresiunea rusă împotriva Ucrainei, Consiliul Federal a hotărât (…) că solicitările de survol ale teritoriului elveţian din partea părţilor aflate în conflict şi a altor state cu scopul de a oferi sprijin militar părţilor aflate în conflict, în special prin livrarea de material de război, nu va fi acceptată”, a indicat sursa citată într-un comunicat.

Această decizie nu se referă la survolarea aeronavelor militare ale părţilor în conflict sau ale altor state în scopuri umanitare sau medicale, inclusiv transportul aerian al răniţilor.

Conform legii neutralităţii, Elveţia nu poate participa la un război între alte state. Din punct de vedere istoric, neutralitatea a jucat un rol important în formarea statului elveţian şi este menţionată în documente încă din 1647, a explicat Confederaţia într-o broşură privind neutralitatea publicată în urma invaziei ruse în Ucraina.

”Neutralitatea armată permanentă” a Elveţiei a fost recunoscută la nivel internaţional într-o declaraţie a marilor puteri europene (Rusia, Anglia, Prusia, Austria şi Franţa) la Congresul de la Viena din 1815.

De la crearea statului federal elveţian în 1848, neutralitatea a fost o componentă importantă a politicii de securitate a Elveţiei şi a politicii externe, un concept foarte larg acceptat de populaţie, conform sondajelor de opinie.

Moscova a început o acțiune penală împotriva Meta, pentru tolerarea mesajelor de ură împotriva rușilor

Rusia a anunţat vineri că a început urmărirea în justiţie împotriva Meta pentru „apel la uciderea” de ruşi, după ce compania-mamă a Facebook şi Instagram şi-a „relaxat” reglementările privind mesajele violente referitoare la armata şi liderii Rusiei, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Comitetul de anchetă rus a transmis într-un comunicat că „a fost iniţiată o acţiune penală în legătură cu apelurile ilegale la crime şi violenţă împotriva unor cetăţeni ai Federaţiei Ruse din partea unor colaboratori ai companiei americane Meta, care deţine reţelele sociale Facebook şi Instagram”.

Comitetul îl are în vedere în special pe Andy Stone, responsabil de comunicare la Meta, care a anunţat joi schimbarea regulilor de postare pe cele două platforme.

„Din cauza invaziei ruse în Ucraina, dăm dovadă de indulgenţă pentru formele de exprimare politică ce ar încălca în mod normal regulile noastre privind discursul violent, cum sunt moarte invadatorilor ruşi”, a confirmat Andy Stone pentru France Presse, precizând că apelurile la violenţă împotriva civililor ruşi rămân interzise.

Parchetul rus a solicitat la rândul său ca Meta să fie clasificată „organizaţie extremistă” şi deci activităţile sale în Rusia să fie interzise, cerând între altele gigantului rus al telecomunicaţiilor Roskomnadzor să blocheze accesul la Instagram în Rusia, în timp ce Facebook deja nu mai este accesibilă din 4 martie.

Meta nu a reacţionat deocamdată.

Armata ucraineană acuză aviația militară rusă că ar fi lovit o localitate din Belarus cu focuri trase din spațiul aerian ucrainean

Forţele armate ucrainene au anunţat că avioane ruseşti au tras vineri din spaţiul aerian ucrainean către o aşezare belarusă situată în apropierea frontierei cu Ucraina, în încercarea de a atrage Belarusul în războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, transmite Reuters, relatează Agerpres.

Serviciul de frontieră ucrainean a primit la ora locală 14:30 (12:30 GMT) informaţia că un avion rus decolase de la un aerodrom din Belarus, a intrat în spaţiul aerian ucrainean şi apoi a deschis focul asupra satului Kopani.

”Aceasta este o PROVOCARE! Scopul este de a implica Forţele armate ale Republicii Belarus în războiul cu Ucraina!”, a spus Comandamentul Forţelor Aeriene ale Ucrainei într-o declaraţie online.

Armata ucraineană a precizat că alte două aşezări din Belarus au fost ţintite în cadrul aceleiaşi operaţiuni.

”Declarăm în mod oficial: armata ucraineană nu a planificat şi nu intenţionează să aibă vreo acţiune agresivă împotriva Republicii Belarus”, a menţionat serviciul de securitate ucrainean.

Într-un interviu televizat, vineri, ministrul de interne adjunct ucrainean Evgheni Ienin a declarat că Rusia încearcă să facă tot ce este posibil pentru a implica Belarusul în războiul său început în urmă cu 16 zile contra Ucrainei.

”De asemenea, înţelegem că guvernul belarus face tot posibilul pentru evita să se alăture acestui război”, a adăugat Ienin.

Secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională din Ucraina, Oleksii Danilov, a declarat că ţara sa va reacţiona dacă militarii belaruşi vor trece frontiera pentru a se alătura invaziei ruse.

Potrivit acestuia, Kievul abordează cu prudenţă relaţia cu Belarus, în pofida faptului că această ţară a fost utilizată ca rampă de lansare pentru avioanele militare ruse pentru a ataca Ucraina, a spus Danilov.

”Dacă un avion de vânătoare trece frontiera noastră, vom riposta”, a promis el.

Kremlinul avertizează că războiul din Ucraina se va încheie când Occidentul va lua în serios Rusia

Conflictul din Ucraina se va încheia atunci când Occidentul va lua măsuri în privinţa preocupărilor ridicate în mod repetat de Rusia privind uciderea de civili în estul Ucrainei şi extinderea NATO către est, a transmis vineri Kremlinul, informează Reuters, relatează Agerpres.

Întrebat de reporteri cum s-ar putea încheia actuala criză, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a prezentat poziţia Rusiei, menţionând că este de părere că Ucraina discută cererile Moscovei cu SUA şi cu alţi aliaţi.

„Rusia a formulat cereri concrete către Ucraina pentru a rezolva acele probleme. Din câte înţelegem, acele solicitări sunt discutate de ucraineni cu consilierii lor, în primul rând SUA şi ţările Uniunii Europene”, a spus Peskov.

„Să sperăm. Trebuie făcut acest lucru. Apoi se va încheia totul”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

„Noi am încercat în mod repetat în ultimii opt ani să le cerem colegilor noştri occidentali să pună presiune pe Kiev – şi să oblige Kievul – să înceteze să-şi mai ucidă poporul în Donbas şi să îndeplinească acordurile de la Minsk”, a mai afirmat Peskov.

„De asemenea, în ultimele câteva decenii, ţara noastră a atras atenţia că ne simţim în pericol după ce v-aţi mutat infrastructura militară în direcţia noastră. Nu ne place acest lucru şi ne simţim în pericol şi nu putem închide ochii la acest lucru: aşa că de ce faceţi asta? Nu am primit răspunsuri”, a continuat el.

„Trebuie să găsim o soluţie la aceste două probleme. Rusia a formulat cereri concrete către Ucraina pentru a rezolva aceste probleme”, a explicat Peskov, citat de Reuters.

Kievul a cerut Israelului să sprijine mai mult Ucraina prin impunerea de sancțiuni Rusiei

Ambasadorul Ucrainei la Tel Aviv i-a cerut vineri Israelului să-şi sporească sprijinul pentru Kiev prin sancţionarea Rusiei, prin acceptarea mai multor refugiaţi ucraineni şi prin trimiterea de echipament de apărare, transmite vineri Reuters, citată de Agerpres.

Israelul a condamnat invazia rusă în Ucraina şi a trimis ajutor umanitar, dar menţine contactele cu Moscova, cu care îşi coordonează loviturile în Siria.

Premierul israelian Naftali Bennett s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova pe 5 martie şi, de asemenea, a discutat de mai multe ori cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o încercare de a media între cele două părţi.

Într-un briefing de presă, ambasadorul Evghen Korniciuk le-a declarat reporterilor la Tel Aviv că Israelul nu are ”exclusivitate” în procesul de mediere, adăugând: ”Să spui ‘suntem mediatori, iată de ce trebuie să fim neutri faţă de ambele părţi’ – nu acesta este scopul”.

”Ceea ce aşteptăm de la Israel pentru moment este să se alăture sancţiunilor aliaţilor lor, inclusiv dar nu numai SUA şi Uniunea Europeană”, a spus el, în limba engleză.

Zelenski ”înţelege, mai mult sau mai puţin, poziţia actuală a guvernului israelian”, dar nu şi reticenţa acestuia de a trimite echipament de apărare, a adăugat Korniciuk. Ucraina a menţionat că i-a cerut în mod precis Israelului arme defensive.

Diplomatul ucrainean a precizat că i-a solicitat Israelului să accepte mai mulţi refugiaţi ”fără limitări”, într-o recentă întâlnire cu ministrul de interne israelian Ayelet Shaked.

Marţi, Israelul a anunţat că este pregătit să preia până la 5.000 de refugiaţi ucraineni şi să permită rămânerea temporară a altor 20.000 de ucraineni sosiţi înaintea începerii invaziei ruse asupra Ucrainei. sanctiuni Rusia, sanctiuni israeliene Rusia, refugiati Ucraina Israel

Peste 2,5 milioane de persoane au fugit din Ucraina, potrivit ONU

Peste 2,5 milioane de persoane au fugit din Ucraina, dintre care 116.000 sunt cetăţeni ai unor terţe ţări, de la lansarea invaziei ruse la 24 februarie, au anunţat vineri Naţiunile Unite, citate de France Presse.

„Numărul refugiaţilor veniţi din Ucraina – în mod tragic – a ajuns acum la 2,5 milioane. Estimăm de asemenea că aproximativ două milioane de persoane sunt strămutate în interiorul Ucrainei”, a declarat şeful agenţiei ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, într-o postare pe Twitter.

„Milioane de persoane sunt forţate să-şi abandoneze locuinţele”, a adăugat el.

Din cele peste 2,5 milioane de persoane care au fugit din Ucraina, 116.000 erau cetăţeni ai unor terţe ţări, a declarat separat Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM).

Polonia a primit cel mai mare număr de refugiaţi de la începutul invaziei ruse.

Din 24 februarie, peste 1,5 milioane de refugiaţi au intrat în ţară, potrivit poliţiştilor de frontieră polonezi. Numai în ziua de joi s-au înregistrat 87.000 de sosiri.

La 9 martie, ONU estima că patru milioane de persoane ar putea încerca să părăsească Ucraina pentru a scăpa de război în primele şase luni ale ofensivei.

De asemenea, ONU estimează că războiul ar putea strămuta până la 6,7 milioane de persoane în interiorul Ucrainei, dintre care 4,3 milioane vor avea nevoie de asistenţă umanitară vitală.

Înainte de ofensiva rusă, autorităţile ucrainene au înregistrat 1,46 milioane de persoane strămutate în interior, dintre care 854.000 locuiau în zone controlate de guvern, potrivit ONU

Aproape un milion de persoane, fără electricitate în Ucraina. Toate centralele nuclearo-electrice din Ucraina funcţionează stabil, dar personalul de la centrala de la Zaporojie este sub presiune (Energoatom)

Toate centrale nuclearo-electrice din Ucraina funcţionează stabil, dar personalul de la centrala de la Zaporojie, capturată de forţele ruse, se confruntă cu presiuni psihologice, a indicat vineri compania nucleară de stat ucraineană Energoatom, potrivit Reuters.

Aceasta precizează că nivelul radiaţiilor a rămas nemodificat la toate centralele.

‘Angajaţii centralei (de la Zaporojie) se află sunt o puternică presiune psihologică din partea ocupanţilor, tot personalul, la sosirea la centrală, este atent controlat de terorişti înarmaţi’, afirmă Energoatom.

‘Acest lucru afectează negativ munca şi pune în pericol siguranţa nucleară’, adaugă compania.

Tot potrivit Energoatom, în Ucraina aproape un milion de persoane sunt private în prezent de furnizarea de electricitate.

CE propune dublarea ajutorului militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

Comisia Europeană vrea să dubleze valoarea ajutorului militar al Uniunii Europene pentru Ucraina şi propune alocarea a încă 500 de milioane de euro în acest scop, a declarat vineri şeful diplomaţiei europene Josep Borrell la Versailles, unde şefii de stat şi de guvern din UE s-au reunit într-un summit, relatează Reuters şi AFP.

Borrell a spus că a făcut „o propunere de a dubla contribuţia (UE), adăugând încă 500 de milioane de euro pentru armament care să vină în sprijinul armatei ucrainene”.

„Toate lumea este conştientă că trebuie să creştem sprijinul militar pentru Ucraina. Sunt sigur că liderii vor aproba aceşti bani”, a spus el înaintea discuţiilor din a doua zi a summitului.

UE ia în considerare de asemenea să impună mai multe sancţiuni împotriva oligarhilor ruşi şi economiei ruse, a adăugat Borrell.

Ucraina acuză că Rusia înfiinţează „birouri administrative” în zonele ocupate

Ucraina a denunţat vineri faptul că în regiuni ucrainene cum ar fi Herson (sud), capturată de armata rusă, ocupanţii încearcă să creeze „birouri de comandă”, un fel de reţea administrativă, pentru a menţine sub control populaţia, transmite EFE.

Herson a fost unul dintre primele oraşe capturate de armata rusă în invazia declanşată la 24 februarie, scrie Agerpres.

„În regiunea Herson, duşmanul încearcă să creeze un sistem de ‘birouri de comandă’ pentru a menţine ‘ordinea’ în aşezările ocupate temporar”, a informat agenţia de presă ucraineană Ukrinform, care citează serviciul de presă al Statului Major General al Forţelor Armate ucrainene.

Sursa citată mai menţionează că „agresiva propagandă rusă începe să funcţioneze activ în teritoriile ocupate temporar”. Prin difuzarea de mesaje proruse, ocupanţii ruşi încearcă să ajungă la un acord cu populaţia locală, afirmă conducerea militară ucraineană.

Iar „în unele aşezări, duşmanul, încălcând dreptul internaţional umanitar, comite furturi, ia ostatici şi execută civili”, a acuzat Statul Major ucrainean.

Ucrainenii mai acuză regimul preşedintelui rus Vladimir Putin că încearcă „să formeze unităţi militare şi alte grupuri armate teroriste” pentru a continua atacurile în Ucraina. Pentru aceasta, potrivit militarilor ucraineni, armata rusă încearcă să încorporeze în rândurile sale deţinuţi care provin din închisori din regiunea rusă Rostov, în apropierea graniţei cu Ucraina, cărora li s-ar putea acorda o amnistie.

„Forţele armate ale Federaţiei Ruse sunt gata să-i primească în rândurile lor pe toţi cei apţi pentru serviciul militar, inclusiv pe cei fără experienţă militară”, potrivit Ukrinform.

Forţele ruse au ucis mai mulţi civili decât soldaţi în Ucraina – guvern ucrainean

Forţele ruse care au invadat Ucraina au ucis mai mulţi civili ucraineni decât soldaţi, a declarat vineri ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, potrivit Reuters.

„Vreau ca acest lucru să se audă nu doar la Kiev, ci în întreaga lume”, a afirmat Reznikov, scrie Agerpres.

În acelaşi timp, primarul din Harkov, Ihor Terehov, a declarat vineri, într-un interviu televizat, că oraşul, situat în estul Ucrainei, este supus unui bombardament permanent din partea forţelor ruse.

„Până astăzi, 48 de şcoli (din oraş) au fost distruse”, a afirmat primarul.

Populaţia oraşului pe timp de pace era de 1,4 milioane de locuitori.

Totodată, guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Sinegubov, a acuzat forţele ruse că au lovit un spital psihiatric din apropierea oraşului Izium şi că la acel moment în unitatea spitalicească se aflau 330 de persoane, dintre care unele în cărucioare cu rotile sau imobilizate la pat, iar alte 73 fuseseră evacuate.

Numărul victimelor nu a fost încă stabilit, a spus el.

„Este un război împotriva civililor, un genocid împotriva naţiunii ucrainene”, a scris Sinegubov pe reţeaua de mesagerie Telegram.

Pentagon: Forţele ruse caută să încercuiască principalele oraşe din Ucraina

Forţele ruse caută să încercuiască principalele oraşe ucrainene, între care şi capitala Kiev, a declarat joi un înalt responsabil din cadrul Ministerului american al Apărării, citat de dpa.

„Harkov şi Cernigov, Mariupol – vedem aceste eforturi de a le încercui şi înconjura”, a indicat acesta, scrie Agerpres.

„Acelaşi gen de eforturi” au fost detectate şi în jurul capitalei ucrainene, cu „numeroase linii de avansare” ale soldaţilor ruşi.

Oficialul citat a indicat că forţele ruse au „avansat 5 kilometri în ultimele 24 de ore”.

Deci, a fost un „impuls”, a spus acelaşi responsabil american, adăugând că, chiar dacă nu e mult, trebuie văzut în perspectivă.

Kievul „este puternic apărat”, este greu de spus în acest moment cât timp va lua până când ruşii vor intra în capitala ucraineană, a apreciat el.

În anumite locuri, soldaţii ruşi se află la aproximativ 15 kilometri de centrul oraşului, a adăugat oficialul citat.

Putin a ordonat înlesnirea trimiterii unor combatanţi ”voluntari” în Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a dat ordin vineri armatei sale să înlesnească trimiterea unor combatanţi „voluntari” în Ucraina, ca răspuns la trimiterea, potrivit lui, de „mercenari” de către Occident, şi a aprobat transferul sistemelor de rachete occidentale capturate de la ucraineni combatanţilor rebeli susţinuţi de ruşi în Donbas, relatează AFP şi Reuters.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a propus predarea sistemelor antitanc de fabricaţie americană, cum ar fi Javelin şi Stinger, combatanţilor din regiunile rebele Lugansk şi Doneţk, scrie Agerpres.

Exprimându-se în cadrul unei reuniuni a Consiliului Securităţii Rusiei, pe care l-a convocat vineri, Putin a aprobat această idee.

Preşedintele rus a spus de asemenea că cei care doresc să se ofere ca voluntari pentru a lupta de partea forţelor susţinute de Rusia să o poată să o facă.

„Dacă vedeţi că unii oameni vor să se ducă acolo în mod voluntar şi nu numai pentru bani ca să-i ajute pe cei care trăiesc în Donbas, în estul Ucrainei, atunci trebuie să vii în întâmpinarea lor şi să îi ajuţi să se ducă în zona de luptă”, a spus Vladimir Putin, ca răspuns la o propunere a ministrului său al apărării.

Serghei Şoigu a declarat că există 16.000 de voluntari în Orientul Mijlociu care sunt gata să vină să lupte de partea separatiştilor din Donbas.

Decizia Moscovei de a trimite „voluntari” în Ucraina intervine după ce Pentagonul acuzase Rusia că recrutează mercenari sirieni cu experienţă în gherila urbană pentru a lupta în Ucraina.

Rusia, care a lansat o invazie în Ucraina în 24 februarie şi a întâmpinat o rezistenţă la care nu se aştepta, a început să recruteze combatanţi sirieni pentru a-i utiliza în preluarea controlului asupra zonelor urbane, a avertizat recent Ministerul american al Apărării, potrivit AFP.

Rusia: Parchetul ordonă controale stricte la companiile străine care părăsesc ţara

Parchetul Rusiei a ordonat vineri un ‘control strict’ al firmelor străine care au anunţat suspendarea activităţilor lor în această ţară în urma invadării Ucrainei, transmite AFP.

‘Procurorii vor stabili un control strict în ce priveşte respectarea legislaţiei muncii, a condiţiilor din contractele de muncă, plăţii salariilor, executării obligaţiilor contractuale faţă de contractanţi şi faţă de Federaţia Rusă’, a anunţat procurorul general într-un comunicat.

Acesta precizează că va fi ‘reprimată cu fermitate’ orice tentativă a companiilor care părăsesc Rusia ‘de a nu îşi respecta în mod unilateral obligaţiile’, şi promite urmărirea penală a firmelor care vor începe proceduri de intrare ‘fictivă sau premeditată’ în faliment.

În urma invaziei ruse în Ucraina, numeroase companii străine – printre care Coca-Cola, H&M, McDonald’s, Ikea, Shell sau BP – au anunţat că îşi suspendă sau opresc activităţile în Rusia.

Fără a pronunţa cuvântul ‘naţionalizare’, preşedintele Vladimir Putin s-a declarat joi în favoarea numirii unor administratori ‘externi’ în fruntea companiilor străine care părăsesc Rusia, ‘pentru a le transfera către cei care vor să le facă să funcţioneze’.

Sute de mii de locuri de muncă sunt ameninţate, în timp ce sancţiunile occidentale care lovesc sistemul financiar şi industria riscă să arunce Rusia într-o criză economică profundă. Ele au provocat deja o cădere a rublei şi o accelerare suplimentară a inflaţiei, aminteşte AFP.

Ucraina: Atacuri aeriene la Dnipro şi Luţk, care nu au mai fost lovite până acum de aviaţia rusă

Trei atacuri aeriene au lovit vineri dimineaţă zone rezidenţiale din oraşul Dnipro (centrul Ucrainei), care până în prezent fusese ocolit de astfel de evenimente, în urma cărora a fost ucisă cel puţin o persoană, a indicat Serviciul de stat pentru situaţii de urgenţă din Ucraina, care a adăugat că obuzele au căzut în apropiere de o grădiniţă şi un bloc de locuinţe, transmite DPA.

Dis-de-dimineaţă, „au avut loc trei lovituri aeriene în oraş, fiind afectate o grădiniţă, un bloc de locuinţe şi o fabrică de încălţăminte cu două etaje, unde apoi a izbucnit un incendiu. O persoană a decedat”, precizează serviciul ucrainean citat într-un comunicat, citat de AFP.

Kievul a avertizat încă de duminica trecută că Rusia acumulează forţe pentru a încercui Dnipro, unde locuiau aproximativ un milion de oameni înainte de începerea invaziei, scrie Agerpres.

În acelaşi timp, separatiştii susţinuţi de ruşi au preluat controlul asupra localităţii ucrainene Volnovaha, la nord de Mariupol, portul asediat de la Marea Azov, a anunţat vineri agenţia de presă RIA, citând Ministerul Apărării rus, potrivit Reuters.

Volnovaha reprezintă un punct de importanţă strategică, fiind poarta de nord spre Mariupol.

Mai multe explozii au fost auzite vineri dimineaţă în oraşul Luţk, din nord-vestul Ucrainei, situat foarte aproape de graniţa cu Polonia, potrivit primarului acestuia, Igor Polişciuk, care le-a cerut locuitorilor să meargă rapid în adăposturi, a transmis EFE.

„Explozii în apropierea aerodromului. Toată lumea în adăposturi!”, a îndemnat primarul pe Facebook, cerându-le locuitorilor să nu publice fotografii, adrese sau să indice coordonate, în ceea ce ar putea fi primul atac rusesc împotriva acestui oraş din regiunea Volonia, lângă graniţa cu Polonia şi de asemenea vecin cu Lvov.

Potrivit unor surse ale postului de televiziune ucrainean ICTV, ţinta atacului ar fi putut fi aerodromul din oraş şi o fabrică din apropiere.

Acelaşi post de televiziune a anunţat anterior lovituri aeriene la Dnipro. Este prima dată când aceste două oraşe sunt atacate de la începutul invaziei ruse în Ucraina, care vineri a intrat în cea de-a 16-a zi.

Trupele ruse au lansat un atac de mare precizie cu rază lungă de acţiune asupra a două aerodromuri militare din oraşele ucrainene Luţk şi Ivano-Frankivsk, scoţându-le din funcţiune, au transmis vineri agenţiile de presă ruse, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, potrivit Reuters.

Acesta a mai spus că forţele ruse au distrus 3.213 de instalaţii militare ucrainene de la lansarea a ceea ce Rusia numeşte o „operaţiune militară specială” în Ucraina.

Aproximativ 222.000 de persoane au fost evacuate în Rusia din Ucraina din Doneţk şi Lugansk, cele două regiuni rebele din Donbas (estul Ucrainei), a anunţat vineri agenţia de presă TASS, citând o sursă neidentificată.

21.003 ucraineni au intrat în România joi, cei mai mulţi pe la frontiera cu Republica Moldova

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează vineri că, în data de 10 martie, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 70.974 de persoane, dintre care 21.003 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 10,8% faţă de ziua precedentă), scrie Agerpres.

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 8.080 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 8,8%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 11.299 (scădere cu 12,9%), se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

Conform sursei citate, pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 93.417 persoane, dintre care 23.653 de cetăţeni ucraineni (scădere de 3,3%).

De la declanşarea crizei ucrainene şi până la data de 10 martie, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 364.518 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 282.497.

Zelenski acuză Moscova de „atac” asupra unui coridor umanitar spre Mariupol, Ucraina

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski a acuzat vineri armata rusă că împiedică evacuarea civililor din oraşele încercuite Mariupol şi Volnovaha (sud-est) şi că a efectuat un atac asupra traseului planificat al unui coridor umanitar, notează AFP.

„Trupele ruse nu au încetat focul. Cu toate acestea, am decis să trimit un convoi de vehicule spre Mariupol, cu mâncare, apă, medicamente (…) Dar ocupanţii au lansat un atac cu tancuri exact pe unde trebuia să treacă acest coridor”, a afirmat el, într-un mesaj video difuzat de preşedinţie, scrie Agerpres.

„Aceasta este teroare asumată, teroare neruşinată, din partea unor terorişti cu experienţă. Întreaga lume trebuie să ştie asta”, a continuat Volodimir Zelenski.

Liderul ucrainean a spus că aproximativ 100.000 de persoane au putut pleca în ultimele două zile din alte oraşe ucrainene pradă luptelor, dintre care 40.000 de oameni doar joi, pe coridoarele umanitare.

Armata rusă menţine asediul mai multor mari oraşe ucrainene şi îşi continuă bombardamentele, precum cel care a lovit miercuri un spital de copii şi o maternitate din Mariupol, un port strategic la Marea Azov asediat timp de zece zile.

Moscova a promis joi deschiderea zilnică a unor coridoare umanitare pentru a permite ucrainenilor care fug de lupte să ajungă în Rusia.

Dar Ucraina, la rândul ei, cere stabilirea de pasaje sigure către interiorul frontierelor sale, şi nu către ţara care îi bombardează populaţia.

Convoiul militar rusesc, lung de 64 de km, „dispersat şi redesfăşurat”,  la nord de Kiev, Ucraina

Convoiul militar rusesc aflat la nord-vest de Kiev, care măsoară aproximativ 64 de kilometri, a fost „dispersat şi redesfăşurat”, conform imaginilor din satelit, relatează CNN, prezentînd imagini furnizate de Maxar Technologies, scrie News.ro.

Imaginile din satelit arată că anumite părţi ale convoiuliui au fost repoziţionate în păduri şi în zonele de lizieră de lângă Lubianka, potrivit Maxar. Imaginile prin satelit au fost preluate la 11:37 a.m. ora Kievului. La nord de baza aeriană Antonov, din Gostomel, vehicule militare ruseşti se află pe şosele şi în zonele rezidenţiale ale oraşului Ozera, situat la aproximativ 27 de kilometri nord-vest de Kiev. În Berestianka — 16 kilometri vest de baza aeriană — cisterne cu combustibil şi ceea ce Maxar spune că par a fi lansatoare multiple de rachete sunt poziţionate pe un câmp în apropierea copacilor. La sud-est de Ivankiv — capătul a ceea ce pare a fi convoiul de 64 de kilometri — mai multe camioane şi echipamente pot fi văzute pe şosea.

Doi militari ucraineni au fost ucişi, iar alţi şase răniţi vineri în cursul unui bombardament efectuat de armata rusă asupra bazei aeriene din Luţk, în nord-vestul Ucrainei, au anunţat autorităţile locale, citate de AFP.

„La ora locală 05:45 (03:45 GMT), patru rachete au fost lansate – conform informaţiilor noastre – de un bombardier al armatei ruse asupra bazei aeriene din Luţk”, a indicat pe Telegram responsabilul administraţiei regionale, Iuri Pohuliaiko, precizând că „doi militari au fost ucişi, iar alţi şase răniţi”.

Anterior, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, anunţase că „aerodromurile militare din Luţk şi Ivano-Frankivsk (vest) au fost scoase din funcţiune”.

„Explozii în zona aeroportului! Toată lumea în adăposturi! Nu publicaţi nicio fotografie, adresa sau coordonate!”, avertizase la rândul său pe Facebook Ilhor Polişciuk, primarul oraşului Luţk.

Serviciile municipale au anunţat întreruperi în furnizarea de agent termic „din cauza exploziilor”.

La Dnipro, oraş din centrul Ucrainei, ocolit până în prezent de forţele ruse, lovituri aeriene au vizat vineri zone civile, făcând o victimă, potrivit serviciilor de intervenţie ucrainene.

În cursul dimineţii, „au fost trei lovituri aeriene asupra oraşului, fiind afectate o grădiniţă de copii, un imobil de locuit şi o uzină de încălţăminte cu două etaje, unde s-a declanşat un incendiu. O persoană a decedat”, au declarat serviciile într-un comunicat.

Peste 80.000 de persoane, evacuate din Sumy şi împrejurimile Kievului – guvern Ucraina

Peste 80.000 de persoane au fost evacuate în ultimele două zile din Sumy, un oraş din nord-estul Ucrainei, şi din împrejurimile Kievului, a anunţat joi guvernul ucrainean, relatează AFP.

La nord-est, ”din Trostianets, Sumy şi Krasnopillia în direcţia Poltava”, la 150 km spre sud, ”am evacuat peste 60.000 de oameni în două zile”, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, într-un videoclip postat pe Telegram.

”Din împrejurimile Kievului au fost evacuate aproape 20.000 de persoane”, a adăugat ea, ”din Borodianka, Boutcha, Irpin şi Gostomel”, precizând că ” trei mii de locuitori au fost de asemenea evacuaţi” cu greu din Izium, un oraş din estul Ucrainei.

În cursul zilei, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat că 60.000 de ucraineni au fost evacuaţi cu o zi înainte din oraşele asediate, potrivit unui videoclip postat pe canalul Telegram.

Vereşciuk a dat de asemenea asigurări că guvernul ucrainean ”face totul pentru funcţionarea coridoarelor umanitare”, în special permiţând transportarea medicamentelor, a produselor alimentare şi a apei potabile.

Spitalul de copii din Mariupol, cel puţin al treilea distrus în Ucraina, afirmă ONU

Înaintea bombardamentului rus de miercuri asupra spitalului de copii din Mariupol, alte două maternităţi au fost atacate şi distruse în Ucraina, a declarat joi responsabilul din această ţară al Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), Jaime Nadal, citat de AFP.

Cel din Mariupol „nu este singurul. La Jitomir (nord-vest), maternitatea a fost complet distrusă. La Saltivka, în aglomeraţia Harkov (nord-est), de asemenea a fost distrusă maternitatea”, a declarat responsabilul în cadrul unui videointerviu cu jurnaliştii de la sediul ONU din New York, fără a putea spune cine a fost la originea bombardamentelor şi dacă au provocat victime, scrie Agerpres.

Jaime Nadal nu a precizat când au avut loc atentatele de la Jitomir şi Saltivka.

Maternitatea de la Mariupol „este a treia maternitate” bombardată „din câte ştim”, a ţinut să precizeze ulterior un purtător de cuvânt al agenţiei ONU, fără a exclude faptul ca alte unităţi similare să fi fost lovite de focuri de armă în ţară de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.

În Ucraina, există „69 de maternităţi şi centre prenatale”, a adăugat Jaime Nadal, indicând că UNFPA „a estimat la 80.000 numărul femeilor însărcinate care vor da naştere în Ucraina în următoarele trei luni”. În total, aproximativ 240.000 de femei sunt însărcinate în Ucraina, iar între 24 februarie şi 7 martie, 4.311 femei au născut, a spus el.

La Mariupol, bombardamentul rus împotriva spitalului de pediatrie a provocat trei morţi, printre care o fetiţă, potrivit primăriei acestui oraş-port. Precedentul bilanţ publicat miercuri de autorităţi a raportat 17 persoane rănite.

Atacul împotriva acestui spital a provocat indignarea autorităţilor ucrainene şi occidentale, mai scrie AFP.

Ucraina: Reuniune a Consiliului de Securitate al ONU privind armele biologice solicitată de Moscova

Consiliul de Securitate al ONU se va reuni de urgenţă vineri, la orele 16.00 GMT, cu privire la presupusa producere de arme biologice în Ucraina, la solicitarea Moscovei a cărei credibilitate în domeniul armelor chimice a fost pusă sub semnul întrebării de Washington şi Londra în cadrul unei sesiuni asupra Siriei, notează AFP.

Rusia acuză Washingtonul şi Kievul că gestionează laboratoare destinate producerii de arme biologice în Ucraina, lucru negat de cele două capitale. Moscova acuzase deja în 2018 Statele Unite că efectuează în secret experimente biologice într-un laborator din Georgia, o altă fostă republică sovietică care, la fel ca Ucraina, urmăreşte aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, , scrie Agerpres.

În cursul unei reuniuni lunare a Consiliului de Securitate privind folosirea armelor chimice în Siria – dosar încă deschis şi care continuă să sufere de o lipsă de informaţii din partea Damascului denunţată de ONU -, Washingtonul şi Londra au menţionat ambele Ucraina.

Statele Unite şi Marea Britanie susţin, de miercuri, că Rusia s-ar putea să fi folosit arme chimice în Ucraina.

„Rusia a difuzat în repetate rânduri dezinformări cu privire la utilizarea repetată de către Siria a armelor chimice”, a spus ambasadorul adjunct al SUA Richard Mills. „Recentul val de minciuni al Rusiei în încercarea de a justifica războiul premeditat şi nejustificat împotriva Ucrainei ar trebui să clarifice, o dată pentru totdeauna, că nu se poate avea încredere în Rusia atunci când vorbeşte despre utilizarea armelor chimice în Siria”, a spus el.

De zece zile, „Rusia şi-a continuat războiul de agresiune împotriva Ucrainei, asediind oraşe, ucigând civili fără discernământ, forţând milioane de oameni să fugă în căutarea siguranţei”, a spus omologul său britanic, James Kariuki. „Paralelele cu acţiunea Rusiei în Siria sunt clare” şi „comparaţia se extinde şi la armele chimice, deoarece vedem cum se profilează în Ucraina spectrul familiar al dezinformării ruseşti” pe acest subiect, a adăugat el.

Chestionat, purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric, a afirmat joi că „nu deţine nicio informaţie (…) privind utilizarea lor” în Ucraina. „A recurge la acestea ar fi ilegal şi o încălcare gravă a dreptului internaţional”, a subliniat el.

Dacă Franţa nu a menţionat Ucraina în intervenţia sa, ambasadorul albanez, Ferit Hoxha, a cărei ţară este membru nepermanent al Consiliului de Securitate, a ţinut să facă o lungă introducere despre bombardamentul rus cu o zi înainte de la un spital de copii din Ucraina. „Aceasta este o crimă care nu trebuie să rămână nepedepsită”, a insistat el.

Ambasadorul adjunct al Rusiei, Dmitri Polianski, a respins acuzaţia sa, afirmând, aşa cum făcuse Moscova până atunci, că acel loc, ocupat de „combatanţi”, „nu mai adăposteşte de mult timp femei aproape să nască”. Potrivit acestuia, fotografiile care arată o femeie însărcinată în fa?a acestui spital distrus sunt un montaj.

Într-un mesaj adresat naţiunii vineri, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a negat orice dezvoltare a armelor chimice de către ţara sa.

„Sunt preşedintele unei ţări decente, un popor decent şi sunt tatăl a doi copii. Nimeni nu dezvoltă arme chimice sau de distrugere în masă pe teritoriul meu”, a spus el.

Ucraina şi Rusia „dispuse” să lucreze cu AIEA

Ucraina şi Rusia sunt „dispuse” să discute pentru a garanta securitatea siturilor nucleare ucrainene, compromise de război, a declarat joi seară şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, notează AFP.

„Primul meu obiectiv a fost să stabilesc un dialog direct la un nivel foarte înalt”, a explicat Rafael Grossi, revenit de la Antalya, în Turcia, unde s-a întâlnit separat cu miniştrii de externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, în paralel cu discuţiile care au eşuat să încheie un acord de încetare a focului, scrie Agerpres.

„Cele două părţi sunt dispuse să lucreze şi să discute cu AIEA”, a salutat el în faţa presei la Viena, sediul agenţiei ONU pentru probleme nucleare, raportând „întâlniri fructuoase, dar nu uşoare”.

Rafael Grossi s-a oferit iniţial să călătorească la Cernobîl, scena celui mai grav dezastru nuclear civil din istorie în 1986, dar oferta sa a fost refuzată.

Situaţia de pe teren este „teribilă”, a insistat directorul general, referindu-se la numărul tot mai mare de incidente.

De unde urgenţa „de a se ajunge la un acord-cadru comun pentru consolidarea securităţii instalaţiilor nucleare” ale ţării care are 15 reactoare şi mai multe depozite de deşeuri.

Cernobîl, care a căzut în mâinile ruşilor la 24 februarie, a suferit miercuri o întrerupere a curentului electric. Comunicaţiile telefonice sunt întrerupte, iar la faţa locului sunt blocaţi peste 200 de tehnicieni şi paznici care lucrează zi şi noapte.

La 4 martie, centrala atomoelectrică Zaporojie, cea mai mare din Europa, a suferit lovituri de artilerie provocând un incendiu şi stârnind temeri legate de un dezastru.

Pe de altă parte, AIEA a mai făcut cunoscut miercuri că este „îngrijorată de întreruperea bruscă a transmisiilor de date către sediul central din Viena” de la Zaporojie, a doua zi după o problemă similară la Cernobîl.

Aceste sisteme permit supravegherea de la distanţă a materialelor nucleare şi a activităţilor la faţa locului pentru a preveni proliferarea.

„Observăm o deteriorare, este îngrijorător. Pierdem treptat o cantitate mare de informaţii”, a deplâns Rafael Grossi.

De la începutul invaziei ruse la 24 februarie, şeful Agenţiei ONU a avertizat constant asupra pericolelor conflictului, primul care are loc într-o ţară cu un vast program nuclear.

Moscova anunţă coridoare umanitare zilnice spre Rusia

Rusia a afirmat joi că va deschide în fiecare zi coridoare umanitare pentru a permite ucrainenilor care fug de lupte să ajungă pe teritoriul său, în timp ce Kievul reclamă coridoare care să permită evacuarea civililor în interiorul Ucrainei, transmite AFP.

„Anunţăm oficial că coridoare umanitare pentru Federaţia Rusă vor fi deschise de acum înainte unilateral, fără coordonare, în fiecare zi de la ora 10.00 (07.00 GMT)”, a declarat un înalt responsabil al Ministerului rus al Apărării, Mihail Mizinţev, citat într-un comunicat.

Coridoarele care merg „în alte direcţii” vor fi negociate de la caz la caz cu autorităţile ucrainene, a adăugat Mizinţev.

„Garantăm securitate totală în teritoriile controlate de forţele armate ruse”, a continuat el, solicitând Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) şi Naţiunilor Unite „să lucreze la faţa locului cu autorităţile ucrainene pentru a informa populaţia despre această iniţiativă”.

El a afirmat că Moscova a evacuat deja „peste 187.000 de persoane” în Rusia, o cifră care nu poate fi verificată în mod independent.

Numeroşi civili sunt blocaţi în oraşe înconjurate de armata rusă în Ucraina, adesea forţaţi să se ascundă în pivniţe pentru a se proteja de bombardamente.

Trei runde recente de discuţii între negociatori ruşi şi ucraineni au condus la mai multe armistiţii locale şi la deschiderea unor coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din oraşele încercuite.

Ruşii şi ucrainenii s-au acuzat reciproc în mai multe rânduri că au încălcat aceste acorduri.

SUA: Ucraina nu are nevoie cu adevărat de avioane de luptă, va primi mai multe arme sol-aer

Statele Unite au declarat joi că Ucraina nu are nevoie cu adevărat de avioane de luptă pentru a contracara atacurile ruse, dar au luat în considerare să-i furnizeze mai multe sisteme de apărare sol-aer, notează AFP.

„Avioanele nu sunt ceea ce au nevoie în principal partenerii noştri ucraineni în acest moment”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, scrie Agerpres.

„Când analizăm distrugerea semănată de Kremlin asupra regiunilor Ucrainei, aceasta este cauzată în principal de rachete”, „proiectile”, „tiruri de artilerie”, a estimat el. „Avioanele nu sunt cel mai bine plasate pentru a elimina aceste arme”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Potrivit lui Ned Price, armata ucraineană mai are „mai multe escadrile de avioane” în stare de zbor.

El a adăugat că „eficacitatea” flotei aeriene ruse a fost „limitată de sistemele de apărare aeriană de la sol”, fie că sunt „rachete sol-aer” sau sisteme portabile – cum ar fi Stingers, furnizate de americani.

„Vom continua să furnizăm partenerilor noştri ucraineni sisteme sol-aer” şi „poate vom furniza şi mai multe”, a spus el.

Statele Unite au respins definitiv miercuri propunerea Poloniei de a livra avioanele sale MiG-29 armatei americane pentru a fi predate ulterior Ucrainei, considerând că oferta Varşoviei este „riscantă” şi susceptibilă să provoace o escaladare rusă.

Washingtonul nu a exclus complet ca o ţară din NATO să poată livra Kievului avioane de luptă, dar ar fi o chestiune ce ţine de „decizia sa suverană”, a subliniat purtătorul de cuvânt, dând de înţeles că Statele Unite nu ar fi deschis în favoarea acesteia.

Ned Price a reamintit că serviciile americane de informaţii au avertizat împotriva transferului de avioane din ţările Alianţei Nord-Atlantice în Ucraina, deoarece acest lucru ar fi putea fi considerat o „escaladare” de către preşedintele rus Vladimir Putin, cu riscul de a se ajunge la o confruntare directă între NATO şi Rusia.