Războiul comercial China-UE. Gigantul asiatic a respins o cerere a Uniunii Europene de a resatricţiona voluntar exporturile de maşini hibride

Adaugă-ne ca sursă preferată

Unul dintre obiectivele participării comisarului european joi şi vineri, în capitala chineză, la a doua rundă de consultări bilaterale privind comerţul şi investiţiile era ca Beijingul să accepte să limiteze exporturile de vehicule hibride către UE la aproximativ 15% din piaţa comunitară, faţă de mai mult de o treime cât este în prezent.

Totuşi, potrivit unor diplomaţi familiarizaţi cu această chestiune şi citaţi de FT, funcţionari ai UE au informat miercuri statele membre că China a refuzat această solicitare.

Executivul european analizează în prezent o măsură temporară de apărare comercială ce ar putea fi aplicată fără a fi nevoie să se dovedească un abuz de piaţă şi care i-ar permite Chinei să exporte un număr limitat de vehicule, în timp ce restul ar fi supus unor taxe vamale „foarte ridicate”.

Scopul UE este să convină o cantitate pe care China să o poată accepta în privat fără a adopta represalii, cu dezavantajul că aceleaşi măsuri de salvgardare ar trebui aplicate şi partenerilor comerciali precum Regatul Unit, Coreea de Sud şi Japonia.

Funcţionarii citaţi de FT au avertizat că aceste consultări de la Beijing vor eşua dacă nu se găseşte o soluţie pentru problema maşinilor hibride, ceea ce probabil va conduce la un conflict comercial grav.

Vizita lui Sefcovic are loc, de asemenea, la câteva zile după scrisoarea trimisă Comisiei Europene de preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz în care îndeamnă ca UE să adopte cu noi instrumente de protecţie împotriva practicilor comerciale neloiale ale unor ţări terţe, în special China.

UE insistă că relaţia sa economică cu Beijingul este nesustenabilă din cauza deficitului comercial anual de aproape 360 de miliarde de euro şi a presiunii exercitate de sectoarele industriale chineze, precum vehiculele electrice, bateriile, panourile solare sau produsele chimice.

China respinge aceste acuzaţii, neagă existenţa unei supracapacităţi structurale derivată din subvenţii sau dintr-o cerere internă insuficientă şi acuză UE că politizează diferenţele comerciale.