Războiul din Iran lovește România tocmai când începea să fie mai bine. Ne împrumutăm iar tot mai scump cu efecte și în inflație-Codîrlașu, CFA
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/05/dobanda-4365754-854x420.webp)
”Aversiunea la risc pe piețele globale a început să crească odată cu izbucnirea războiului din Iran. Cu cât ratingul unei țări este mai mic, cu atât riscurile de retragere a investitorilor din plasamentele respective sunt mai mari. Este valabil pentru tate economiile cu aceste caracteristici. De altfel, primele majorări ale costurilor de împrumut dup0ă izbucnirea războiului au fost în România și Ungaria”, spune Adrian Codirlașu. Amintim că România are un rating vecin cu categoria ” junk”, a țărilor pe care marii investitori (fonduri și bănci) le scot din calcul.
Dacă înainte de război, dobânzile la titlurile de stat românești pe 10 ani erau în jur de 6,24%, pe 5 martie 2026 nivelul acestora a ajuns la 6,75%, o creștere destul de importantă în cinci zile de război. Dobânzile la titlurile de stat pe termen scurt au ajuns și ele la 6,20% pe 6 luni și 6,30% pentru un an. În rest, dobânzile la titlurile de stat pe 2,3 sau 7 ani, variază între 6,47% și 6,72%.
Adrian Codîrlașu este de părere că aversiunea la risc a investitorilor și majorarea costurilor de împrumut ale statului va continua și un revers al dobânzilor înainte de încetarea războiului pare puțin probabil în acest moment.
Războiul din Iran ne arde și la inflație, prin prețurile combustibililor
Și inflația din România va mai crește, din combinația evoluției prețurilor la petrol și a celor la gaze. „Să nu uităm că prețul petrolului a crescut cu 40%, în timp ce la gaz vorbim de o majorare de 70%, iar mare parte din electricitatea produsă în Uniunea Europeană este generată cu ajutorul gazelor naturale”, precizează Adrian Codirlașu.
El precizează că prețul barilului de 80 de dolari pe piețele internaționale de acum este o evoluție normală. Evoluție care s-ar putea schimba doar dacă prețul al trece de 100 de dolari pentru un baril. ”În România, prețul combustibililor este atât de ridicat din cauza impozitării. Anul trecut am avut două majorări de accize și una de TVA. Și anul acesta am avut o majorare de accize. Prețul benzinei și motorinei în SUA este la jumătate față de România din cauza impozitării mai mici a carburanților”, precizează Adrian Codirlașu.
Economiștii ING Bank arată că, ”în funcție de durata situației, amplificarea conflictului din Orientul Mijlociu reduce probabilitatea reducerii ratei dobânzii de politică monetară în luna mai, mai ales că presiunile de depreciere asupra leului s-au accentuat, având în vedere sentimentul general de aversiune față de risc pe piețele globale. Într-un scenariu de reducere a ratei dobânzii în luna august (care nu este încă scenariul nostru de bază, dar este mai probabil în acest moment), ne-am aștepta la reduceri totale de 75 de puncte de bază în acest an”.
Aversiunea la risc a investitorilor de pe piețele globale începe să se facă simțită și asupra leului, care săptămâna trecut a depășit pentru câteva momente nivelul de 5,1 lei pentru un euro, dar a fost readus imediat sub la cursul oficial. Cursul oficial de schimb de vineri, 5 martie 2026, a fost de 5,0941 lei pentru un euro.
Creşterea economică a României în 2026 va depinde de durata conflictului din Orientul Mijlociu.