Războiul pentru pământuri rare – Prima ţară care testează mineritul pe fundul mării. Japonia încearcă să-şi reducă dependenţa faţă de China

O navă japoneză de foraj ştiinţific în adâncuri, Chikyu, se pregăteşte să plece spre insula îndepărtată Minami Torishima din Pacific, ale cărei ape înconjurătoare se estimează că ar fi bogate în minerale preţioase, scrie Agerpres.

Această expediţie de probă are loc în contextul în care China, de departe cel mai mare furnizor mondial de minerale rare, îşi intensifică presiunea asupra Japoniei în urma comentariilor făcute de prim-ministrul Sanae Takaichi. Aceasta sugerase în noiembrie că Tokyo ar putea răspunde militar unui atac asupra Taiwanului, revendicat de Beijing.

Pământurile rare, 17 elemente metalice care sunt dificil şi costisitor de extras, sunt esenţiale pentru sectoare întregi ale economiei (automobile, energie regenerabilă, tehnologie digitală, apărare etc.), utilizate în fabricarea de magneţi puternici, catalizatori şi componente electronice.

Misiunea navei Chikyu reprezintă „un prim pas către industrializarea internă a elementelor de pământuri rare” de către Japonia, a declarat Agenţia japoneză pentru ştiinţă şi tehnologie marină şi terestră (JAMSTEC), într-un comunicat publicat luna trecută. Agenţia descrie aceste teste drept o premieră mondială pentru forajul fundului mării la astfel de adâncimi.

Se estimează că zona din jurul Minami Torishima, o insulă situată în zona economică exclusivă a Japoniei, conţine peste 16 milioane de tone de elemente de pământuri rare, ceea ce, potrivit cotidianului financiar Nikkei, ar face din aceasta al treilea cel mai mare zăcământ din lume. Aceste zăcăminte bogate conţin echivalentul a 730 de ani de consum global actual de disprosiu, utilizat în magneţi de înaltă performanţă pentru telefoane şi maşini electrice, şi 780 de ani de ytriu, utilizat în lasere, a calculat Nikkei.

„Dacă Japonia ar putea extrage continuu pământuri rare în jurul Minami Torishima, ar asigura lanţul naţional de aprovizionare pentru sectoarele cheie”, a declarat Takahiro Kamisuna, cercetător asociat la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS). „În mod similar, ar fi un atu strategic major pentru Guvernul Takaichi să-şi reducă semnificativ dependenţa de China pentru aprovizionare”, a subliniat Kamisuna.

Beijingul şi-a folosit mult timp dominaţia asupra pământurilor rare ca pârghie geopolitică, inclusiv în războiul său comercial cu administraţia preşedintelui american Donald Trump. China reprezintă aproape două treimi din producţia minieră de pământuri rare la nivel mondial şi 92% din producţia rafinată, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA).

Japonia depinde de China pentru 70% din importurile sale de pământuri rare. Acest lucru se întâmplă în ciuda eforturilor de diversificare a surselor de aprovizionare depuse de la o dispută anterioară din 2010, timp în care Beijingul şi-a suspendat exporturile timp de câteva luni.

În timpul misiunii sale, Chikyu va scufunda o conductă care va permite unui utilaj de extracţie ataşat la capătul conductei să ajungă la fundul mării şi să colecteze nămol bogat în pământuri rare, a explicat JAMSTEC. Expediţia este programată să dureze până pe 14 februarie.

Mineritul în adâncime a devenit un motiv de tensiuni geopolitice, existând o îngrijorare crescândă cu privire la dorinţa lui Donald Trump de a accelera forajul în apele internaţionale. La rândul lor, ecologiştii avertizează cu privire la ameninţările pe care le reprezintă această practică pentru ecosistemele marine şi la perturbările pe care le provoacă fundului oceanului.

Autoritatea Internaţională pentru Fundul Mării (ISA), care are jurisdicţie în afara apelor naţionale, face presiuni pentru adoptarea unui cod global care să reglementeze mineritul în adâncime.