Răzvan Coman, președintele ACA: România nu mai exportă miere din 2022 din cauza concurenței din China și Ucraina. Cum încearcă est-europenii să vândă ceva miere în Vest, Ucraina scade şi mai mult preţul

„2026 este un an bun apicol. Depinde acum din ce perspectivă privim. Dacă privim statistic, general, este un an dezastruos. Dacă privim din punct de vedere al apicultorului, care are faţă de anul 2024 stupina redusă undeva până în 50% pentru că, în 2025, în primăvară, efectivul de albine din România s-a redus, practic, la jumătate, deci, dacă privim statistic general pe România, producţia putem să o clasăm undeva sub jumătate dintr-un an normal, cu un număr normal de familii de albine, hai să spunem şi o cifră orientativă, undeva între 10.000 şi 15.000 de tone. Dacă luăm consumul de miere pe cap de locuitor pe care îl aveam în anii precedenţi, ar fi suficient, dar dacă ne raportăm şi la ceea ce se întâmpla acum 3-4 ani, când mai mult de jumătate (din producţie – n. r.) mergea la export, nu este deloc suficient. Numai că, aşa cum v-am spus, din 2022, România nu mai exportă miere din cauza preţului de pe piaţa europeană şi mondială. Adică, scurt: influenţa preţului mierii din China şi din Ucraina. Iar în ultima jumătate de an se întâmplă un alt fenomen: cum încearcă est-europenii să vândă ceva miere în Vest, Ucraina scade şi mai mult preţul. Şi atunci, ca să facă profit, cei din Vest cumpără tot din Ucraina, iar mierea românească şi din Ungaria şi din Bulgaria stă tot în butoaie la apicultori”, a explicat Coman.

O modalitate de a creşte consumul de miere în România este conştientizarea asupra beneficiilor acestui produs asupra sănătăţii, dar şi asupra „buzunarului” său, prin achiziţia directă de la producător.

„Noi, Asociaţia şi toţi cei care activează în domeniul apicol, încercăm de 3 – 4 ani să conştientizăm consumatorul că este benefic pentru sănătatea lui şi pentru buzunarul lui să achiziţioneze miere direct de la producător, pentru că în primul rând ştie ceea ce consumă şi în al doilea rând avem această certitudine a lucrului bine făcut şi local şi la nivel naţional şi nu mai subvenţionăm, practic, China şi Ucraina şi tot felul de alte amestecuri care apar în piaţă. Paradoxul este că România produce mai mult decât consumă, dar importă, şi în hipermarket găsim miere amestec din afara Uniunii Europene (…) care, aşa cum ne-a dovedit-o EFSA prin studii certe şi analize, undeva peste 50% este adulterată, ca să nu-i spunem falsificată”, a susţinut acesta, după deschiderea Târgului Naţional al Mierii.

În ceea ce priveşte mierea din China, potrivit şefului Asociaţiei, după scandalul internaţional din 2013 – 2014, în Statele Unite aceasta apare ca miere din Vietnam, din India, ţări în care producţia de miere „se situează undeva la 10.000-20.000-50.000 de tone şi se vând din acea ţară undeva la 70.000-100.000 de tone, dar în privinţa pierderii trasabilităţii cei care fac lucrurile astea deja sunt cu câţiva paşi înainte”.

Făcând o comparaţie cu 2025 din punct de vedere al sortimentelor de miere, anul acesta apicultorii români au obţinut miere de salcâm şi, de asemenea, miere de rapiţă şi de tei.

„Cert este că anul acesta s-a făcut miere de salcâm. Anul trecut nu s-a obţinut deloc. Iarăşi, anul 2025 a fost foarte sărac în miere de rapiţă şi miere de tei. Anul acesta s-a făcut ceva producţie de miere de rapiţă şi în sud-vest şi nord-est, practic pe diagonală. S-a făcut miere de tei, iar în ceea ce priveşte floarea-soarelui cam peste tot s-au obţinut producţii de miere, dar la ce bun, pentru că nu avem cum să o valorificăm. De ce nu prea se cumpără? Pentru că este unul din sorturile cele mai, să spun aşa, neapreciate de consumatori şi la export nu poate merge, pentru că, la fel cum vă spuneam mai înainte, apicultorii cheltuie undeva la 10-11 lei pe kilogramul de miere să o producă şi ar trebui să o vândă cu 9 sau 10 lei – şi atunci vă daţi seama că trebuie să o ţină. Nu poţi să vinzi în pierdere 2-3 ani la rând. S-a întâmplat lucrul ăsta în 2022, 2023, 2024, dar nu mai poţi continua în acest ritm”, a afirmat preşedintele ACA.

El a semnalat că mierea de salcâm de anul acesta, datorită condiţiilor de cules, nu întruneşte acel procent de polen prevăzut de STAS, însă din punct de vedere organoleptic, dar şi al certitudinii că provine din nectar de salcâm „nu este niciun dubiu”.

„STAS-urile spun aşa: ca să fie miere de salcâm calitatea I trebuie să aibă peste 30% polen de salcâm. Ca să fie miere de salcâm calitatea a 2-a trebuie să aibă peste 25%, iar cealaltă trebuie să aibă peste 20%. Sub 20% nu mai poţi să o certifici, conform STAS-ului, ca fiind de salcâm. Numai că sunt două componente total distincte – şi anume nectarul şi polenul. Mierea se face din nectar, dar ca să ai certitudinea că provine de la acea specie trebuie să aibă, conform STAS-urilor care sunt de acum 30-40 de ani, când nu aveam schimbări climatice, când nu aveam condiţiile pe care le avem acum, acel conţinut de polen care scrie în STAS. Anul acesta, în toate analizele pe care le-am făcut, se situează undeva între 12% şi 18%. Foarte rar s-a găsit 22% şi chiar o singură probă cu 26%. Este vorba de câteva sute de probe din toată ţara”, a subliniat Răzvan Coman.

Târgul Naţional al Mierii – ediţia de toamnă – are loc în perioada 11 – 13 septembrie 2026, pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură.

Un număr de 94 de expozanţi sunt prezenţi la cel mai important eveniment de profil din Capitală şi, deja, unul tradiţional, care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea iubitorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor, fie ei participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

„Prin organizarea acestui eveniment ne dorim, ca de fiecare dată, să creştem cât mai mult interesul pentru albină, apicultură şi produse ale stupului, dată fiind importanţa acestui sector pentru agricultură, mediu, sănătate şi o alimentaţie echilibrată”, transmit organizatorii.

Sursa foto: Facebook.com/acaromania