1EUR = 4.7769 RON | Bucureşti 9 º

Companii

Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, în incertitudine: Europa are o poziţie dură în problema nucleară

Gigantul francez EDF a amânat din nou decizia de investiţie pentru centrala nucleară de la Hinkley Point, din Marea Britanie, la presiunea sindicatelor, îngrijorate că proiectul de 23 miliarde de euro este prea costisitor şi nu ar fi fezabil. EDF este asociat, în proiectul Hinkley Point, cu China General Nuclear Power Co. (CGN), compania chineză de stat care a încheiat un memorandum de înţelegere cu statul român pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, a cărui necesitate a fost de asemenea pusă sub semnul întrebării în mai multe rânduri, în ultimii ani.

26 apr, 2016 | ECONOMICA.net

Energia nucleară este sub asediu în Europa, după catastrofa nucleară din 2011 de la Fukushima (Japonia). Germania vrea să oprească, până în 2022, toate cele 17 reactoare nucleare din ţară, Spania şi Elveţia au interzis construcţia de noi reactoare, iar Belgia are în vedere renunţarea la energie nucleară până în 2025. Italia a avut patru reactoare nucleare pe care le-a închis după accidentul de la Cernobîl şi menţine şi astăzi o politică ferm anti-nucleară.

În Suedia, energia nucleară a fost constant, în ultimii 30 de ani, o temă controversată de dezbatare. Pe de o parte, există permanent presiuni politice pentru scoaterea din uz a reactoarelor nucleare, care se inflamează odată cu fiecare accident de tipul Cernobîl, Fukushima sau Three Mile Island, iar statul a instituit o taxă usturătoare pe producţia de energie nucleară. Pe de altă parte, cele şapte reactoare nucleare încă funcţionale livrează peste o treime din necesarul de energie al ţării şi există temeri serioase privind scumpirea curentului şi pierderea competitivăţii economice în cazul unui shut-down complet.

Marea Britanie primeşte 20% din necesarul de energie de la centrale nucleare, însă toate reactoarele din ţară au fost construite înainte de 1990, iar majoritatea trebuie scoase din uz până în 2023. Guvernul de la Londra a decis, în 2008, să reînceapă construcţia de reactoare nucleare, primul proiect important fiind centrala de Hinkley Point C, care ar trebui să fie finalizată în 2025, să genereze 7% din necesarul naţional de energie şi să creeze 25.000 de locuri de muncă.

La o săptămână după ce autorităţile din SUA au deschis urmărirea penală împotriva China Nuclear General Power Co. şi a unui cetăţean american pentru uneltire în vederea producerii ilegale de materiale nucleare, gigantul francez EDF pune sub semnul întrebării proiectul de la Hinkley Point, cea mai mare investiţie în energie nucleară în Europa în prezent.

EDF, companie deţinută în proporţie de 80% de statul francez, a amânat pentru luna septembrie decizia de investiţie pentru Hinkley Point C, a anunţat ministrul francez al Economiei, Emmanuel Macron, citat de Journal du Dimanche. Oficialul exclude posibilitatea ca Franţa să renunţe la proiectul Hinkley Point.

Este o victorie pentru influentele sindicate de la EDF, care insistă ca decizia de investiţie să fie amânată pentru 2017, an electoral. Sindicaliştii doresc să prelungească procesul prin efectuarea de noi studii de fezabilitate financiară şi tehnică. EDF a preluat în 2008 British Energy cu tot cu reactoarele nucleare existente în Marea Britanie.

Costurile proiectului sunt estimate la 18 miliarde de lire sterline (23 miliarde de euro), din care o treime ar urma să fie furnizată de guvernul de la Londra, de la buget, o treime a fost promisă de investitorul chinez, în schimbul unei participaţii de 35% în compania de proiect, iar restul ar trebui să reprezinte contribuţia EDF. Guvernul britanic a promis de asemenea un preţ garantat de 92,5 lire sterline pe MWh pentru 35 de ani de la finalizarea proiectului, de peste două ori mai mult faţă de tariful actual din piaţă, decizie care a provocat controverse în Marea Britanie.

Complexul Hinkley Point C din Summerset ar urma să fie dotat cu două reactoare, fiecare cu o capacitate instalată de 1.650 MWh, cu o durată de viaţă estimată la 60 de ani. Hinkley Point mai găzduieşte complexul A, scos din uz, şi centrala Hinkley Point B, aflată încă în exploatare.

Extinderea capacităţii instalate în reactoare nucleare a fost motivată în parte de scumpirea petrolului şi gazelor naturale în a doua parte a deceniului trecut, însă în ultimii doi ani preţurile hidrocarburilor s-au prăbuşit. Centralele pe gaz şi cărbune generează aproximativ jumătate din necesarul de energie al Marii Britanii, iar centralele pe cărbune ar trebui închise până în 2025, conform noilor reglementări europene privind poluarea.

EDF are datorii de 37 miliarde de euro iar acţiunile companiei au scăzut la bursă cu peste 50% în ultimele 12 luni. De asemenea, EDF este în proces de fuziune cu Areva, gigantul francez al energiei nucleare. Areva are în prezent în execuţie construcţia a două centrale nucleare, în Finlanda şi în nord-vestul Franţei. Ambele proiecte au întârzieri semnificative şi probleme de finanţare, deoarece au depăşit puternic costurile prevăzute iniţial.

Macron, ministrul francez al Economiei, a lansat şi un avertisment dur către sindicatele care blochează proiectul din Marea Britanie: întârzierea exagerată a investiţiei de la Hinkley Point i-ar putea determina pe englezi şi chinezi să-i dea afară pe francezi şi să caute alt partener şi ar putea afecta grav credibilitatea EDF.

"Acest proiect este esenţial pentru a menţine prezenţa EDF în Marea Britanie. Ce le-am spune după aceea altor ţări, precum India, Africa de Sud sau Polonia, care vor să-şi lanseze programe nucleare? Le-am face loc concurenţilor din America, China sau Rusia", a spus oficialul francez.

În România, discuţia privind oportunitatea realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost complicată de investiţiile masive din ultimii ani în centrale eoliene, stimulate şi de subvenţiile de la stat. În zile cu vânt bun, moriştile pot ajunge să producă de două ori mai mult decât cele două reactoare funcţionale de la malul mării, iar România este deja exportator de energie. Investiţia pare imposibilă fără preţ garantat, după modelul englezesc, însă o astfel de măsură constituie ajutor de stat şi trebuie obţinut avizul Comisiei Europene. Aprobarea proiectului Hinkley Point C de către Bruxelles creează totuşi un precedent favorabil proiectului reatoarelor 3 şi 4.

Directorul general al GDF Suez România, Eric Stab, declara în luna februarie că România nu are nevoie de noi centrale mari, precum reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa sau proiectul unui nou grup de 1.000 de MW la Rovinari, ci viitorul aparţine centralelor mici.

"Piaţa de energie trece prin schimbări majore, descentralizare, decarbonizare, digitalizare şi dereglementare. Creşte eficienţa energetică, deci scade consumul, iar noi trebuie să venim cu noi soluţii. În UE, multe centrale se închid, în special cele termo, care nu mai sunt competitive. În plus, se merge spre centrale mai mici. În trecut se vorbea în gigawaţi, aceasta era scara centralelor. Apoi, anii trecuţi, s-a trecut la megavaţi, iar acum, cu descentralizarea, vorbim de kilovaţi", a spus Stab.

Investiţia în realizarea celor două noi reactoare, care vor folosi tehnologia canadiană CANDU, este estimată la circa şase miliarde de euro. Termenul de realizare al celor două reactoare este estimat la şapte ani, de la data semnării contractului între cele două părţi.

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă reprezintă cea mai mare investiţie în România, de la Revoluţie. În urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi. O singură companie însă, China General Nuclear Power Corporation, a rămas în cărţi.

De centrala nucleară de la Cernavodă se leagă, totodată, şi dezvoltarea noii exploatări de uraniu din Carpaţii Orientali, care să asigure combustibilul necesar funcţionării celor două reactoare. Despre proiectul exploatării zăcământului de uraniu de la Tulgheş, în Carpaţii Orientali, pe care autortiăţile îl au în vedere de mai mulţi ani, Ministrul Energiei, Andrei Gerea, susţine că acest proiect este acum ”analizat” şi va fi luată o decizie "cât de curând". În urmă cu doi ani, autorităţile elaboraseră un proiect de hotărâre pentru a începe această investiţie, însă din cauză că nu au fost găsite surse de finanţare proiectul nu a fost aprobat în Guvern.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO