UPDATE – Reactorul 2 al centralei de la Cernavodă, singurul operațional, ar putea fi oprit peste două zile

Buşoi: Nu avem date că vom putea ţine deschisă toată luna august Unitatea 2 de la Cernavodă

Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Buşoi, a declarat, marţi, că Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă nu va putea fi menţinută în funcţiune toată luna august din cauza prognozei defavorabile din următoarele zece zile.

„În acest moment şi trebuie să fim corect şi transparenţi, nu avem date care să ne ducă la concluzia că vom putea ţine centrala deschisă toată luna august. Cu cât amânăm spre mijlocul lunii închiderea centralei, cu atât efortul financiar pentru partea de importuri va fi mai mic. (…) Dar, aşa cum arată prognoza pe următoarele zece zile, cu aceste lucrări mai putem prelungi, dar nu la modul, că putem trece toată luna august cu unitatea deschisă”, a explicat secretarul de stat, înaintea unei şedinţe extraordinare a grupului de lucru pe electricitate, scrie Agerpres.

El a adăugat că, în situaţii dificile, există mecanisme europene de ajutor de urgenţă, de relocare transfrontalieră.

„Sigur că şi aici sunt acele limitări fizice. România nu poate primi mai mult de 3.200 (megawaţi – n.r), să zicem, din interconexiunile pe care le are dinspre vestul Europei. Există anumite limitări între Austria şi Ungaria, pe care le cunoaştem foarte bine. Deci, ţinând cont de limitările fizice, există proceduri de a reloca anumite cantităţi (de energie – n.r.) către ţară aflată în dificultate. (…) Nu vom declanşa astăzi acest mecanism pentru că nu suntem în această situaţie, dar explicăm situaţia din România, spunem ce măsuri am luat, îi anunţăm că odată cu închiderea reactorului 2 de la Cernavodă, intrăm într-o altă fază în care cantitatea de import va fi sensibil mai mare şi sigur, reiterăm, problema la DG Reform”, a adăugat Buşoi.

El a precizat că, alături de alţi oficiali din Ministerul Energiei, va explica situaţia din România, pentru a arăta măsurile care vor fi implementate. „Evident că în cazul în care s-ar deteriora situaţia regională şi n-am mai găsi disponibil electricitate pe pieţe, pe burse, să activăm mecanismele de urgenţă de la nivel european pentru a primi ajutor prin intermediul reţelei transportatorilor şi operatorilor de reţea de electricitate din întreaga Uniune Europeană”, a explicat oficialul din Ministerul Energiei.

În acest context, Buşoi a subliniat că dificultăţile cu care se confruntă sistemul energetic nu sunt specifice României, însă situaţia este mai complicată în cazul ţărilor traversate de Dunăre.

„Mă aştept ca şi colegii din Ungaria să facă o prezentare asemănătoare. Sunt unele dificultăţi şi unele consumuri crescute şi probleme în producţie în mai toate ţările europene. Dar sigur că situaţia cea mai dificilă este cea a ţărilor de pe Dunăre şi mai ales a celor care au centrale nucleare a căror răcire a reactoarelor depinde de apa Dunării şi în principal Ungaria şi România”, a mai spus secretarul de stat.

Potrivit acestuia, lucrările de dragare, de decolmatare a Dunării continuă.

„Avem unele aşteptări de la aceste lucrări, ele oricum trebuie să continue şi dacă s-ar închide Unitatea 2, pentru că toate aceste lucrări ne ajută să repunem în funcţiune mai repede atunci când debitul Dunării va reveni la normal. Am avut un moment de satisfacţie, dar a fost scurt, după rezultatul scufundării barjelor. Un mic rezultat s-a văzut şi a doua zi după eliminarea stâncii Pârjoaia, după operaţiunea de derocare, dar fiind un debit atât de scăzut, nivel record – specialişti de la Apele Române spuneau că nu au văzut niciodată şi chiar în calcule şi modele teoretice nu şi-au pus problema să scadă sub 1.400 debitul la intrarea în ţară. Apar aceste fenomene neaşteptate, aceste praguri despre care vorbeau specialiştii, aceste dopuri care împiedică apa şi care în mod normal la un debit chiar scăzut, dar nu atât de scăzut, nu ar trebui să se formeze. Toate aceste fenomene generează multă incertitudine”, a precizat oficialul de la Ministerul Energiei.

El a menţionat, în context, că procedurile de siguranţă prevăd o închidere în trepte a Unităţii 2 de la Cernavodă, timp de 48 ore, dacă va fi cazul.

„Decizia declanşării acestei proceduri va fi a specialiştilor şi a inginerilor de acolo, care răspund de siguranţa echipamentelor. Deşi am insistat să se găsească soluţii, deşi evident pentru toată lumea că e nevoie de funcţionare a cât mai mult posibil a unităţii, echipamentele nu pot fi puse în pericol. Noi, decidenţii politici şi guvernamentali, chiar colegii care nu sunt neapărat politici, director general, secretar general, nu vom interfera cu decizia inginerilor şi a oamenilor care răspund de siguranţa echipamentelor”, a conchis secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Buşoi.

Chisăliţă: Dacă se va scoate Unitatea 2 din funcţiune, în mod normal consumatorii casnici nu ar trebui să aibă de suferit

Consumatorii casnici nu ar trebui să fie afectaţi, în cazul în care Reactorul 2 ar fi scos din funcţiune, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă.

„Dacă se va scoate totuşi Unitatea 2 din funcţiune, în mod normal consumatorii casnici nu ar trebui să aibă de suferit, pentru că noi avem la vârf de consum undeva între 3.000 – 3.500 MWh la nivelul consumatorilor casnici. Avem o producţie fără Cernavodă care depăşeşte 5.000 – 5.400 MWh. Asta arată că în mod normal n-ar trebui să fie afectaţi consumatorii casnici”, a spus Chisăliţă.

El a fost întrebat dacă alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici ar putea fi raţionalizată în cazul în care Reactorul 2 de la Cernavodă va fi închis.

Şeful AEI explică modul în care eventuala închidere a Reactorului 2 va influenţa preţurile la energie, în condiţiile în care România va pierde aproape instantaneu aproximativ 700 MWh de producţie continuă şi ieftină, adică în jur de 10% din consumul curent.

În opinia sa, impactul asupra preţurilor va depinde decisiv de modul opririi: anticipată sau accidentală, scrie Agerpres.

În primul scenariu, respectiv oprirea Reactorului 2 este anunţată cu o zi înainte, piaţa va introduce pierderea celor 700 MWh direct în ofertele PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare – n. r.). În acest context, estimările sunt: un preţ mediu PZU de 850 – 1.050 lei/MWh şi de 850 – 1.050 lei/MWh vârfuri seara, dacă importurile sunt suficiente şi există o reducere suplimentară a consumului; 1.000 – 1.400 lei/MWh preţ mediu PZU şi 2.500 – 4.500 lei/MWh vârfuri seara dacă importurile sunt limitate, dar fără deficit fizic; 1.300 – 1.800 lei/MWh preţ mediu PZU şi 4.500 – 5.000 lei/MWh vârfuri seara în caz de importuri saturate şi producţie solară/eoliană redusă; peste 1.800 lei/MWh preţ mediu PZU, posibil peste 5.000 lei/MWh în intervale izolate seara, în caz de deficit regional simultan şi lipsă de rezervă.

„Acestea sunt intervale de scenariu, nu prognoze punctuale. Preţul nu va creşte uniform în toate orele: la prânz, fotovoltaicul poate limita scumpirea; între 19:00 şi 23:00, impactul va fi maxim; noaptea, lipsa producţiei nucleare continue va menţine preţurile ridicate, iar în weekend, reducerea consumului ar putea tempera creşterea”, arată Dumitru Chisăliţă.

În cel de-al doilea scenariu, conform căruia Reactorul 2 se opreşte brusc, prima reacţie nu va apărea pe PZU, deoarece PZU pentru ziua respectivă este deja închisă. Astfel, şocul se va transfera imediat în: piaţa intrazilnică; piaţa de echilibrare; activarea rezervelor; importuri de avarie; reducerea sau întreruperea consumului industrial.

„Preţul PZU din ziua respectivă poate rămâne aparent neschimbat, deşi costurile reale ale sistemului explodează în piaţa de echilibrare. Abia pentru ziua următoare oprirea se va reflecta complet în PZU. De aceea, o oprire accidentală ar putea produce pentru câteva ore preţuri foarte mari în echilibrare fără ca publicul să vadă imediat aceeaşi explozie pe OPCOM-PZU”, subliniază specialistul.

El atrage atenţia că Reactorul 2 nu livrează doar 700 MWh, ci livrează: permanent; inclusiv noaptea; fără dependenţă de vânt sau soare; cu un cost variabil redus; fără consum de gaze; fără certificate CO2; fără necesitatea importurilor.

„Numai costul suplimentar angro al înlocuirii Reactorului 2 s-ar putea situa între aproximativ 7 şi 12 milioane lei pe zi, fără piaţa de echilibrare, congestii şi costurile întreruperii industriei”, a susţinut Chisăliţă.

Potrivit acestuia, importul nu poate rezolva singur problema, întrucât România importa deja în unele ore aproximativ 1.700 MWh, iar adăugarea altor 700 MWh ar duce necesarul teoretic spre 2.400 MWh şi în orele cu producţie regenerabilă redusă chiar peste acest nivel.

Problema nu este doar capacitatea fizică a liniilor, ci contează: capacitatea comercială oferită pieţei; disponibilitatea energiei în ţările vecine; situaţia Ungariei şi Serbiei; producţia Bulgariei; disponibilitatea exporturilor ucrainene; fluxurile paralele; competiţia cu Moldova şi alte pieţe deficitare.

„Dacă Ungaria, Serbia şi România cumpără simultan, ultimii 700 MWh nu vor fi cumpăraţi la preţul mediu regional. Ei vor fi cumpăraţi la preţul marginal al unei regiuni aflate deja aproape de limită”, a subliniat preşedintele AEI.

Acesta a transmis că doar reducerea consumului poate împiedica explozia PZU, iar pentru a compensa complet Reactorul 2 fără o majorare extremă a preţului, România ar trebui să obţină o combinaţie precum: 300 – 400 MWh importuri suplimentare; 200 – 300 MWh reducere industrială; 50 – 100 MWh reducere comercială şi publică; mobilizarea rezervelor şi a stocării disponibile.

Dacă se retrag din consum aproximativ 500 – 700 MWh, PZU poate rămâne sub 1.000 – 1.200 lei/MWh în medie.

„Dar aceasta nu înseamnă că oprirea nu costă. Costul este transferat în economia reală: producţie industrială pierdută; angajaţi trimişi temporar acasă; comenzi întârziate; importuri mai mari; costuri de echilibrare; reducerea activităţii comerciale. Preţul energiei poate fi ţinut jos prin reducerea consumului, dar costul economic total poate creşte”, afirmă Dumitru Chisăliţă.

În plus, oprirea Reactorului 2 ar afecta imediat şi ofertele pentru următoarele 12 luni, mai ales dacă durata opririi este incertă. Astfel, pentru un profil apropiat consumului real, ofertele actuale de aproximativ 620 – 700 lei/MWh ar putea urca orientativ la: 670 – 750 lei/MWh, dacă oprirea este scurtă şi revenirea este credibilă; 720 – 820 lei/MWh, dacă oprirea devine prelungită şi riscul hidrologic persistă; peste 800 lei/MWh, pentru profile dezechilibrate, cu consum ridicat seara şi fără flexibilitate.

„Producătorii vor deveni mai reticenţi să vândă cantităţi ferme, iar furnizorii vor include o primă mai mare pentru riscul de volum, profil şi echilibrare. Închiderea Reactorului 2 nu va conduce automat la un preţ unic de 5.000 lei/MWh, dar va muta permanent curba de ofertă cu aproximativ 700 MWh spre zona scumpă. Dacă importurile şi reducerea consumului acoperă pierderea, media PZU ar putea rămâne în jur de 850 – 1.200 lei/MWh. Dacă frontierele se saturează şi consumul nu mai poate fi redus, vârfurile de 3.000 – 5.000 lei/MWh devin probabile, iar depăşirea recordului din iunie devine posibilă. Cu Reactorul 2 oprit, România va avea de ales între energie mult mai scumpă şi economie mai mică. Dacă PZU nu explodează, aceasta nu va însemna că oprirea nu costă, ci că preţul a fost ţinut sub control prin importuri de urgenţă şi prin oprirea unei părţi din consum”, explică acesta.

Ţinând cont de context, preşedintele AEI estimează că pentru un preţ angro de 620 – 700 lei/MWh, aferent deja unui profil apropiat consumului real, preţul final ofertat consumatorului casnic în perioada septembrie 2026 – septembrie 2027 va fi: 1,40-1,62 lei/kWh, TVA inclus, în funcţie de furnizor şi zona de distribuţie.

„Estimarea presupune că tarifele reglementate nu cresc substanţial în 2027 şi că nu apare un nou şoc major, oprirea prelungită a Reactorului 2, o iarnă foarte rece sau saturarea persistentă a importurilor. Într-un asemenea scenariu, ofertele pot trece de 1,65 – 1,75 lei/kWh”, a mai spus Chisăliţă.

Unitatea 2 a centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă ar putea fi oprită controlat joi dimineaţa, din cauza scăderii nivelului fluviului Dunărea, a anunţat Nuclearelectrica printr-un raport transmis Bursei de Valori Bucureşti.

„Nuclearelectrica SA anunţă că există, la acest moment, posibilitatea opririi controlate a Unităţii 2 a CNE Cernavodă în dimineaţă zilei de 13 august 2026. Posibilitatea opririi controlate a Unităţii 2 are la baza monitorizarea prognozelor INHGA pentru perioada următoare, scăderea nivelului fluviului Dunărea şi parametrii de operare”, se menţionează în raport.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional în dimineaţa zilei de 28 iulie 2026, din cauza nivelului foarte scăzut, fără precedent, al Dunării.