Recensământ 2011: Noi rezultate preliminare de la INS

Populaţia stabilă a României este de 19.043.767 persoane, dintre care, femei 9.764.011 persoane, conform datelor preliminare centralizate de INS.
Economica.net - vin, 24 aug. 2012, 07:30
Recensământ 2011: Noi rezultate preliminare de la INS

Populatia stabila a României a scazut cu 2,5 milioane locuitori faţă anul 2002 (recensamântul de atunci a raportat 21,6 milioane de oameni), şi cu 3,76 mil. fata de anul 1992 (când populatia stabila era de 22,8 milioane).

Populaţia feminină este majoritară, reprezentând 51,3%, respectiv 9.764.011 din populaţia stabilă preliminară.

Mai mult de jumătate dintre bărbaţi (51,8%) şi dintre femei (53,7%) locuiesc în municipii şi oraşe.

La nivelul întregii ţări, densitatea populaţiei este de 79,9 locuitori pe kmp.

Judeţele cel mai dens populate sunt: Ilfov (230,1 loc/kmp), Prahova (156,0 loc/kmp), Iaşi 132,1 loc/kmp), Dâmboviţa (123,8 loc/kmp), Galaţi (113,6 loc/kmp), Cluj (98,8 loc/kmp), Braşov (94,2 loc/kmp), Constanţa (89,2 loc/kmp).

Densităţile cele mai scăzute s-au înregistrat în judeţele : Tulcea (23,7 loc/kmp), Caraş-Severin (32,2 loc/kmp), Harghita (45,9 loc/kmp), Mehedinţi (51,6 loc/kmp) Bistriţa-Năsăud (51,9 loc/kmp), Arad (52,8 loc/kmp), Alba (52,4 loc/kmp) şi Covasna (55,6 loc/kmp).

7,1 milioane de gospodării

Potrivit RPL, în Romînia există 7,1 milioane de gospodării şi 8,5 milioane de locuinţe. De asemenea, sunt 5,1 milioane de clădiri. Astfel, 99,1%  din populaţia stabilă preliminară a ţării se regăseşte în gospodăriile populaţiei, restul găsindu-se în gospodării instituţionale (cămine studenţeşti, cămine de bătrâni, instituţii de protecţie a copilului etc.) sau reprezentând persoane fără adăpost. Chiar dacă numărul clădirilor cu locuinţe din mediul urban reprezintă numai 26,7% din totalul înregistrat la nivelul ţării, acestea sunt formate  dintr-un număr mai mare de locuinţe, astfel încât
ponderea locuinţelor convenţionale din mediul urban (54,2%) o depăşeşte pe cea din mediul rural.

Majoritatea deţin o casă

Pe forme de proprietate, se  evidenţiază menţinerea proprietăţii private particulare ca preponderentă: 98,2% din totalul locuinţelor convenţionale (97,5% în municipii şi oraşe, respectiv 99,1% în comune), urmată de proprietatea de stat ce deţine o pondere de 1,5% (2,1% în municipii şi oraşe, respectiv 0,7% în comune); celelalte forme de proprietate deţin
împreună restul de 0,3% din numărul total de locuinţe convenţionale.

Ce dotari au românii în case

Din totalul preliminar al locuinţelor convenţionale, 66,7% au alimentare cu apă în locuinţă (91,6% dintre locuinţele din municipii şi oraşe şi  37,2% dintre cele din comune). Cele mai mari ponderi ale locuinţelor care au alimentare cu apă sunt înregistrate în Municipiul Bucureşti (96,8%), Braşov (89,5%), Timiş (85,0%), Constanţa (84,7%), Hunedoara (84,0%), Sibiu
(82,0%) şi Cluj (80,8%).

La nivel naţional, 84,6% din locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei (93,6% în municipii şi oraşe şi 73,9% în comune). În Municipiul Bucureşti, 96,2% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de bucătărie în interiorul locuinţei.În 16 judeţe se înregistrează ponderi ridicate (peste 85,0%) ale dotării locuinţelor cu bucătărie.

 Dotarea locuinţelor cu baie este mai redusă, numai trei din cinci locuinţe au cel puţin o baie în interiorul locuinţei (61,9%), discrepanţa dintre medii fiind mare, 88,0% dintre locuinţele înregistrate în mediul urban şi doar 31,0% dintre cele aflate în mediul rural dispun de baie în interiorul locuinţei. În Municipiul Bucureşti, 95,2% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de baie în interiorul locuinţei. În judeţele Braşov, Constanţa, Hunedoara, Timiş, Cluj şi Sibiu mai mult de trei sferturi din locuinţe au baie în interiorul locuinţei.

Stuctura populaţiei după religie

Structura populaţiei stabile preliminare după religia declarată la recensământ arată că 85,9% dintre persoane sunt de religie ortodoxă; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,5% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,5%).

S-au declarat „fără religie” 23,9 mii persoane, care reprezintă 0,1% din totalul populaţiei stabile preliminare; aproximativ aceeaşi pondere deţin şi ateii (numărul acestora fiind de 21, 2 mii
persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată religia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente la momentul interviului) a fost de 84,8 mii persoane, reprezentând 0,5% din populaţia stabilă preliminară a ţării.

Rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 vor fi anunţate în semestrul al doilea al anului 2013.

Datele preliminare (ca şi cele provizorii) ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea principalilor indicatori statistici incluşi în tabelele centralizatoare, întocmite de către recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 105,5 mii sectoare de recensământ, a precizat sursa citată, într-un comunicat de presă remis vineri.

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2011 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinţei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensămintelor populaţiei şi locuinţelor2 şi ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi locuinţelor.

Conform acestor recomandări, populaţia stabilă a României include: persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau temporar absente, fiind plecate în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni; persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie venite pe teritoriul ţării pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România; persoanele de cetăţenie română plecate în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate.

Conform definiţiei internaţionale, nu au fost cuprinse în populaţia stabilă a ţării: persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată); persoanele de cetăţenie străină sau fără cetăţenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

În conformitate cu recomandările internaţionale, nu au făcut obiectul recensământului şi nu au fost înregistrate la recensământ: cetăţenii străini prezenţi în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale străine în România; cetăţenii străini prezenţi ocazional în România la momentul critic al recensământului, pentru diverse scopuri: afaceri, turism etc., veniţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni, care nu aveau domiciliul sau reşedinţa în România.

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în formularele individuale şi nici în centralizatoare: persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România, care la momentul critic al recensământului erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi pentru care nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare existenţa lor; persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor personalului de
recensământ (populaţie necontactată), a precizat Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a avut loc în perioada 20-31 octombrie 2011.

Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014.

Te-ar mai putea interesa și
Producţia industrială a crescut în primul trimestru cu 2,9% – INS
Producţia industrială a crescut în primul trimestru cu 2,9% – INS
Producţia industrială (serie brută) a urcat în primele trei luni ale acestui an cu 2,9%, comparativ cu perioada similară din 2020, datorită creşterilor înregistrate de producţia şi......
Şeful Daimler: E nevoie de o dezbatere deschisă despre efectele „electrificării” asupra locurilor de muncă
Şeful Daimler: E nevoie de o dezbatere deschisă despre efectele „electrificării” asupra locurilor de muncă
Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este ...
Detectivii antifraudă se strâng la primul summit de specialitate din București: Una din două companii se confruntă cu frauda, un fenomen care face deja parte din viața noastră
Detectivii antifraudă se strâng la primul summit de specialitate din București: Una din două companii se confruntă cu ...
Amprenta fraudei asupra mediului de business este tema pe care o vor aborda specialiști în antifraudă independenți și ...
Ne va face Vestul prețul la curent? Piața spot de energie din România se cuplează la cele din Germania și Austria luna viitoare
Ne va face Vestul prețul la curent? Piața spot de energie din România se cuplează la cele din Germania și Austria luna ...
Proiectul DE-AT-PL-4M MC, denumit și proiectul Interim Coupling, care ar fi trebuit pus în practică la finalul anului ...