Recesiune în România: Cifrele din ianuarie ar putea arăta și mai rău, ce s-ar putea întâmpla cu leul şi ce ne aşteaptă în 2026 (CFA România)

În funcție de cifrele pe economie din luna ianuarie 2026, România va intra în recesiune, nu doar tehnică. Este foarte probabil, după cum arată Adrian Codîrlașu, ca cifrele statistice din luna ianuarie să arate o re-cădere a consumului la nivelurile din octombrie și noiembrie, când am avut valori negative de 4,5% și 4,6%. În aceste condiții, scăderea de 1,9% a economiei consemnată în trimestrul 4 din 2025, se poate perpetua, arată Adrian Codîrlașu, președinte CFA România.

Cu toate acestea, leul se va deprecia 10-15 bani anul acesta. În termeni reali însă, leul va continua să se aprecieze, deoarece inflația prognozată pentru 2026 este între 6% și 7%.

STAGFLAŢIE

România se află într-o situaţie de stagflaţie, adică o economie care stagnează cu inflaţie ridicată, situaţie cauzată de cheltuielile publice scăpate de sub control în anii anteriori, iar soluţia o reprezintă reducerea acestora, susţine preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu.

„Vedem că în trimestrul IV versus trimestrul III a fost o scădere puternică a PIB-ului pe date ajustate sezonier, de 1,9%. Cumva era de aşteptat, având în vedere scăderea puternică a consumului în trimestrul IV. Coroborat cu ce s-a întâmplat în trimestrul III versus trimestrul II, e adevărat, e la limită. Dar că e minus, e un minus 0,1, mă rog, ajustat de la minus 0,2 în raportarea anterioară. Definiţia de manual este recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de reducere a PIB-ului. Însă, dacă ne uităm la tot anul 2025, vedem o creştere a PIB-ului de 0,6%, mai mică decât în 2024, dar, mă rog, pe plus. În această situaţie suntem. Problema e că suntem într-o situaţie de stagflaţie, adică o economie care stagnează, cu inflaţie mare, aproape de 10%, a spus Codirlaşu.

Ce a cauzat acest lucru

Politica fiscală, în special ceea ce s-a întâmplat în 2023 şi 2024, care ne-a dus la nişte deficite bugetare complet nesustenabile şi care trebuie corectate. Acum, discuţia e cum se corectează, şi cine plăteşte corecţia. Situaţia actuală fiind cauzată de creşterea cheltuielilor publice, pentru că acestea au tot crescut în ultimii 4-5 ani, acolo trebuie corectat. În ultimii patru ani am avut cel puţin un episod, dacă nu chiar mai multe de majorări de taxe în fiecare an şi de fiecare dată erau promise şi reduceri de cheltuieli publice, care nu se întâmplau. Deci soluţia este reducerea deficitului prin reducerea cheltuielilor, pentru că cheltuielile ne-au adus în această situaţie, acolo trebuie să fie şi corecţia”, a declarat, vineri, pentru Agerpres, Adrian Codirlaşu.

Acesta a afirmat că majorarea ratei de dobândă nu ar ajuta economia.

„Orice altă soluţie fie cauzează mai multă recesiune, fie generează mai multă inflaţie. De exemplu, dacă creştem taxele în continuare, s-a văzut asta în trimestrul III din anul trecut, reducem puterea de cumpărare şi generăm inflaţie, şi tot avem scădere economică. Dacă majorăm rata de dobândă, reducem inflaţia, dar avem o scădere economică şi mai mare. Dacă reducem cheltuielile publice, da, economia nu are cum să crească, însă măcar nu mai generăm inflaţie suplimentară şi nu reducem puterea de cumpărare. Deci soluţia este fiscală. Politica fiscală ne-a adus în situaţia asta, a redus eficienţa politicii monetare, pentru că politica fiscală prociclică duce la reducerea eficienţei politicii monetare, a adăugat şeful CFA România, SCRIE Politica fiscală, în special ceea ce s-a întâmplat în 2023 şi 2024, care ne-a dus la nişte deficite bugetare complet nesustenabile şi care trebuie corectate. Acum, discuţia e cum se corectează, şi cine plăteşte corecţia. Situaţia actuală fiind cauzată de creşterea cheltuielilor publice, pentru că acestea au tot crescut în ultimii 4-5 ani, acolo trebuie corectat. În ultimii patru ani am avut cel puţin un episod, dacă nu chiar mai multe de majorări de taxe în fiecare an şi de fiecare dată erau promise şi reduceri de cheltuieli publice, care nu se întâmplau. Deci soluţia este reducerea deficitului prin reducerea cheltuielilor, pentru că cheltuielile ne-au adus în această situaţie, acolo trebuie să fie şi corecţia”, a declarat, vineri, pentru Agerpres, Adrian Codirlaşu.

Care este soluţia

„Deci soluţia este fiscală, adică reducerea în continuare a deficitului prin reducerea cheltuielilor publice. Şi, bineînţeles, o gură de oxigen pentru economie o reprezintă fondurile europene, care cred că sunt esenţiale în acest an, însă primirea acestora depinde şi de realizarea reformelor pe care ni le-am asumat”, a transmis Codirlaşu.

Referitor la posibilitatea unei scăderi a PIB-ului şi în primul trimestru din acest an, preşedintele Asociaţiei CFA România a precizat că trebuie aşteptate datele privind consumul.

„Acum, dacă ne uităm la consum, vedem în octombrie şi noiembrie o scădere puternică, iar în decembrie acesta a revenit. Scăderea din decembrie este mult mai mică, undeva la 1,6% pe date brute faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, de la aproape 5% în lunile precedente. Deci vedem o anumită revenire a consumului, a explicat oficialul CFA România PENTRU Politica fiscală, în special ceea ce s-a întâmplat în 2023 şi 2024, care ne-a dus la nişte deficite bugetare complet nesustenabile şi care trebuie corectate. Acum, discuţia e cum se corectează, şi cine plăteşte corecţia. Situaţia actuală fiind cauzată de creşterea cheltuielilor publice, pentru că acestea au tot crescut în ultimii 4-5 ani, acolo trebuie corectat, a mai adăugat Codirlaşu.

„În ultimii patru ani am avut cel puţin un episod, dacă nu chiar mai multe de majorări de taxe în fiecare an şi de fiecare dată erau promise şi reduceri de cheltuieli publice, care nu se întâmplau. Deci soluţia este reducerea deficitului prin reducerea cheltuielilor, pentru că cheltuielile ne-au adus în această situaţie, acolo trebuie să fie şi corecţia”, a declarat, vineri, pentru Agerpres, Adrian Codirlaşu..

Care este cauza

„Probabil ştim că în decembrie veniturile sunt mai mari. Deci, probabil, această creştere temporară a veniturilor s-a reflectat în consum. Poate am trecut de această perioadă mai dificilă pentru consum. Asta trebuie ca luna ianuarie să confirme, când va dispărea acel plus de venituri. Ne vom reîntoarce la o reducere în termeni reali a veniturilor şi vedem cum reacţionează consumul în ianuarie. Dacă se menţine ceea ce s-a întâmplat în decembrie, înseamnă că am depăşit situaţia cea mai dificilă şi s-ar putea măcar să stagneze economia în trimestrul I. Dacă însă ne întoarcem la o scădere a consumului de 4% sau 5%, s-ar putea ca şi în trimestrul 1 să fie tot un minus pe partea de creştere economică. De aceea spun că, dacă generăm inflaţie ca să reducem aceste dezechilibre, reducem puterea de cumpărare şi tot în recesiune ajungem. Deci, cum spuneam, măcar reducând cheltuielile publice nu generăm inflaţie şi lăsăm mai mulţi bani sectorului privat pentru a putea reporni economia”, a declarat preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu.

Economia României a scăzut, în termeni reali, în al patrulea trimestru din 2024, cu 1,9% faţă de trimestrul al treilea din 2024, conform datelor INS comunicate azi, vineri 13 februarie 2026. PIB a scăzut în T3 din 2025 cu 0,2% în termeni reali – faţă de trimestrul precedent şi în creştere cu 1,5% faţă de trimestrul 3 din 2024, conform datelor INS. Datele confirmă că România este în recesiune tehnică, după două contracţii consecutive ale PIB, în termeni reali, față de perioadele imediat anterioare.