Recesiune în România – E oficial! Al doilea trimestru consecutiv de contracţie economică. Scădere de 1,9% pentru PIB în T4 din 2025 (date oficiale INS)
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/10/faliment-inchis-criza-53465.jpg)
Recesiune în România – Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025.
În trimestrul IV 2025, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută și o scădere de 1,6% pe seria ajustată sezonier.
Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2025, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 6 din 9 ianuarie 2026.
PIB a scăzut în T3 din 2025 cu 0,2% în termeni reali – faţă de trimestrul precedent şi în creştere cu 1,5% faţă de trimestrul III 2024, conform datelor INS.
Iată comunicatul oficial al INS transmis vineri, 13 februarie 2026:
Seria ajustată sezonier
In trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a scăzut cu 1,9%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 1,6%.
Serie brută
Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creştere cu 0,1%. În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,6%.
Revizuiri
Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2025 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2025, publicată în comunicatul de presă nr. 6 din 9 ianuarie 2026, astfel:
– rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 100,1% la
99,4% ;
– rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,1% la
101,0% ;
– rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025 au fost revizuite de la 99,8% la
99,9%.
Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.
Ce spunea Bolojan cu câteva zile înainte
El a răspuns astfel întrebat dacă ţara noastră va intra în recesiune, scrie Agerpres.
„Nu ştiu dacă va fi recesiune sau nu, dar avem o certitudine. Nu există nicio ţară în care s-au luat măsuri de corecţie a deficitelor bugetare care să nu aibă un efect de contracţie economică. Nicăieri nu a existat aşa ceva. Deci, inevitabil, avem o măsură de contracţie economică. Cât va fi această contracţie? Dacă ea rămâne la un nivel în care este o creştere minimă sau dacă este o scădere economică, asta va rămâne de văzut. Dar, v-am spus, nu există nici o măsură de ajustare a acestor deficite fără o anumită contracţie economică. Nu există asta. Important este să nu fie pe termen lung această contracţie, să fie un semestru, un trimestru sau trei trimestre şi după aceea să vedem că prin ceea ce se întâmplă, prin scăderea importurilor, prin creşterea exporturilor, prin scăderea ratei inflaţiei, ceilalţi indicatori economici ne duc într-o zonă în care se fac ajustările economice şi economia se aşează pe nişte baze mai sănătoase”, a declarat Ilie Bolojan, luni seară, la Digi 24.
Faţă de cele arătate, el a fost întrebat dacă pariază pe faptul ca până la finele anului să existe o creştere economică.
„Ar trebui să ne revenim. Vă spun de ce. Noi nu mai putem consuma decât ceea ce ne putem permite. Ani de zile am consumat mult mai mult decât ne-am putut permite. Am stat pe consum. În momentul în care nu mai pompezi o grămadă de bani, în mod evident scade cererea. Este o realitate asta. Şi noi am încercat să ne reducem cheltuielile şi să ne menţinem investiţiile la un nivel ridicat. Asta e adevărat şi pentru că avem fondurile europene care ne-au ajutat destul de mult pe tema asta. Şi asta vom încerca să facem şi anul acesta. Şi asta este şi provocarea maximă. Provocarea este dublă, pentru că pe de o parte trebuie să ne reducem deficitele, deci, să cheltuim mai puţin, dar pe de altă parte avem nişte investiţii foarte mari, pentru că este anul în care trebuie să absorbim fondurile europene din programul PNRR şi aici avem peste 10 miliarde de euro pe care trebuie să îi absorbim până la finalul lunii august”, a declarat Bolojan.
Ce a anunţat INS la începutul anului – date provizorii revizuite pentru primele nouă luni din 2025
Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în creştere evoluţia economiei din perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025, care a urcat cu 0,9% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024, conform datelor provizorii (II) publicate vineri.
INS anunţa pe 5 decembrie că economia României a urcat, în primele nouă luni din 2025, cu 0,8% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024, în timp ce în trimestrul III din 2025 Produsul Intern Brut a scăzut în termeni reali cu 0,2% raportat la trimestrul precedent, potrivit datelor provizorii (1), scrie Agerpres.
Datele INS arată că Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 486,793 miliarde lei preţuri curente, mai mic cu 0,2% – în termeni reali – faţă de trimestrul precedent şi în creştere cu 1,5% faţă de trimestrul III 2024.
Produsul intern brut estimat pentru perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025 a fost de 1.416,05 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,5% faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2024.
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 518,092 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024.
Produsul intern brut estimat pentru perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025 a fost de 1.339,921 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2024.
Comparativ cu varianta provizorie (1), în trimestrul III 2025 varianta provizorie (2), PIB a crescut cu 0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 101,6% la 101,7%), iar dinamica VAB s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu varianta provizorie (1) (de la 101,7% la 101,8%).
Potrivit INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura şi pescuitul au înregistrat o creştere a contribuţiei, de la +0,5% la +0,6% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (109,2%); industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,1 puncte procentuale (de la 101,1% la 101,2%); construcţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,8%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale (de la 112,1% la 112,2%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele, o creştere a contribuţiei la modificarea PIB, de la +0,1% la 0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,5 puncte procentuale (de la 100,4% la 100,9%).
Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2025, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +0,1% la +0,5%, ca urmare a creşterii volumului său cu +0,6 puncte procentuale (de la 100,2% la 100,8%); cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la +0,2% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +3,4 puncte procentuale (de la 102,7% la 106,1%); consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la -0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -7,1 puncte procentuale (de la 103,2% la 96,1%); formarea brută de capital fix, de la +2,7% la +1,6%, ca urmare a scăderii volumului său cu -3,3 puncte procentuale (de la 108,3% la 105,0%).
Ce spun analiştii şi oamenii de afaceri