Risc de recesiune în România. Economia va continua să decelereze anul viitor, Euro sare de 5 lei – CFA România

„Decelerearea economiei în pofida impulsului fiscal semnificativ precum şi incertitudinea cu privire la conduita politicii fiscale în anul următor au condus la continuarea trendului descendent al indicatorului de încredere. Mai mult, pentru anul următor, conform anticipaţiilor, economia va continua să decelereze, existând chiar (deşi nu este scenariul de bază) un risc de recesiune”, a explicat Codirlaşu, potrivit unui comunicat al Asociaţiei, scrie Agerpres.

Anticipaţiile analiştilor referitoare la creşterea economică pentru anul curent au continuat să se reducă faţă de sondajele anterioare şi se situează la valoarea de 1,7%.

Pentru anul viitor, economia este anticipată să crească cu 1,1%, existând şi opinii de recesiune printre participanţii la sondaj.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 a rămas la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,3% din PIB. Anul viitor acesta este estimat să se reducă la 5,9% din PIB.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 56% în următoarele 12 luni.

Inflaţie

Potrivit comunicatului CFA România, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2025) a rămas relativ constantă comparativ cu exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,97%. În acelaşi timp, aproximativ 47% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar aproximativ 27% anticipează o stabilitate sau o creştere a acestui indicator.

Cursul valutar

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 88% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0407 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0975 lei pentru un euro.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut, în luna septembrie, cu 6,7 puncte, până la valoarea de 40,1 puncte. Această situaţie a fost cauzată de scăderea cu 7,3 puncte a componentei de anticipaţie a indicatorului şi cu 5,5 puncte a componentei de condiţii curente.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 13 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.

Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociaţia CFA România este una dintre cele peste 170 de societăţi membre ale CFA Institute.

În prezent, Asociaţia CFA România are peste 250 de membri, deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA). Profesioniştii care sunt membri ai Asociaţiei CFA România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.