Recrutarea lucrătorilor extracomunitari în baza OUG 32 din 2026 creează primele mari probleme în piaţă: : normele sunt interpretate diferit de IGI şi MAE – Patronat

Odată cu lansarea noii platforme naționale workinromania.gov.ro, autoritățile și-ar fi schimbat interpretarea asupra OUG 32 din 2026, cu efecte retroactive asupra dosarelor depuse cu mult timp înainte de această schimbare:

„Platforma (workinromania.gov.ro n. red.) a devenit funcțională. Angajatorii și agențiile de plasare pot depune dosare pentru analiză. În paralel, această lansare a platformei schimbă interpretarea autorităților asupra textului OUG 32 din 2026. Toate dosarele depuse până pe 27 aprilie se analizau în baza legislației vechi, se obținea aviz de muncă și se mergea mai departe la viză pe procedura existentă la data publicării OUG 32 din 2026. Consulatele spun acum că odată cu devenirea funcțională a portalului nu mai poți aplica pe e-Viza. Trebuie să intri și să depui o cerere unică. Asta înseamnă că se trece direct la legislația nouă. Asta înseamnă că, inițial, s-au încasat 100 de euro pentru avizul de muncă degeaba, bani pe care angajatorii nu îi mai pot folosi. Referitor la toate aceste solicitări, ni s-a comunicat inițial că se vor procesa pe legislația veche”, a explicat Romulus Badea, preşedintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

Președintele PIFM denunță lipsa de coerență a instrucțiunilor transmise de autoritățile consulare, care obligă angajatorii să parcurgă o procedură complet nouă, cu înregistrări suplimentare pe platformă deși aceștia dețin deja avizele de muncă obținute legal.

„Mesajele primite de la Consulate creează confuzie în rândul angajatorilor, deoarece, conform legislației, interpretarea era că, în baza avizului de muncă, se depun pe procedura veche toate dosarele aferente perioadei de până la 27 aprilie. Acum primim mesajul că, de fapt, trebuie parcursă cererea unică, cea de pe platformă (workinromania.gov.ro n. red.), ceea ce înseamnă înregistrări și tot restul. Angajatorii nici nu o pot depune, trebuie să se înregistreze întâi. De ce să fie obligați să facă asta?! Ei au avizele de muncă. Vorbim despre sute de dosare rămase blocate, fără nicio vină a angajatorilor”, a adăugat Romulus Badea.

Solicitările pentru avize de muncă, care sunt soluționate după data de 7 august 2026, au fost încărcate pe portalul IGI încă din lunile martie – aprilie, unde au stat în fază de programare, respectiv soluționare, 4 – 5 luni. După un termen atât de lung, acum angajatorul află că trebuie să încarce cererile pe noua platformă workinromania.gov.ro, în loc să continue procedura conform normelor tranzitorii. Observăm că normele OUG 32/2026 se aplică diferit și că actele emise de o instituție a statului, IGI, nu sunt recunoscute de următoarea instituție, unde ar trebui să aibă continuitate, respectiv MAE, spune Patronatul.

În lectura Ordonanței 32 se înțelegea că procedura de soluționare a dosarelor de avize de muncă și de vize se desfășoară conform legislației vechi, adică prin normelor tranzitorii. Înțelegem că acum trebuie aplicată de fapt procedura nouă, iar avizele de muncă au fost eliberate inutil, cu bani încasați degeaba și o așteptare de șase luni, a mai spus Romulus Badea.

Potrivit calendarului expus de organizație, portalul IGI pentru avize de angajare a rămas deschis până la 3 septembrie 2026, iar ultimele avize urmează să fie emise în octombrie 2026, ceea ce, prin aplicarea termenului legal de 180 de zile, ar permite depunerea cererilor de viză aferente până cel târziu în aprilie 2027. Această perioadă de grație depășește cu mult data de 8 august 2026, când platforma workinromania.gov.ro a devenit operațională, situaţie care impune coexistența a două regimuri procedurale distincte la nivelul misiunilor diplomatice, spun oficialii PIFM.

În scrisoarea adresată autorităților, PIFM solicită confirmarea faptului că cererile de viză aferente avizelor emise sub legislația veche pot fi depuse în cadrul termenului de 180 de zile, indiferent de data lansării noii platforme, confirmarea faptului că aceste cereri se soluționează potrivit legislației anterioare, fără ca aceasta să fie condiționată de parcurgerea procedurilor din platforma WorkinRomania.gov.ro, precizarea canalului corect de depunere a cererilor de viză pentru această categorie de dosare, precum și instituirea unui mecanism de remediere pentru cazurile în care solicitanții au fost direcționați eronat către noua procedură.

PIFM atrage atenţia că problema nu este izolată, ci afectează angajatori și agenții de plasare din întreaga țară, care au recrutat forță de muncă din state terțe cu respectarea legislației în vigoare la momentul depunerii dosarelor și care riscă acum blocaje, costuri suplimentare și pierderea sumelor plătite statului pentru proceduri care, potrivit organizației, nu-și mai găsesc utilitatea sub noua interpretare a autorităților.

Context

Guvernul a elaborat prima listă completă a ocupaţiilor pentru care înregistrăm deficit de personal la nivel naţional. 236 de ocupaţii din economie înregistrează deficit de forţă de muncă locală, iar pentru acestea angajatorii pot aduce la muncă cetăţeni străini (extracomunitari), în acord cu exigenţele OUG nr. 32 din 2026, actul normativ care a înăsprit şi corectat derapaje de pe piaţa muncii în privinţa recrutării cetăţenilor străini, survenite pe fondul vulnerabilităţilor legislative, speculate de unele firme de recrutare de forţă de muncă extracomunitară.

Metodologia de elaborare şi actualizare a listei ocupaţiilor deficitare, prevăzute în OUG 32 din 2026, a fost aprobată prin Ordinul Ministerului Muncii nr. 987 din 2026, oficializat recent prin publicarea în Monitorul Oficial.

Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România pentru anul 2026.

Prin „străini” înţelegem cetăţeni din afara UE, a Spaţiului Economic European şi din afara Elveţiei.

Aceasta e soluţia asumată de Guvern la problema complexă a numărului mare de locuri de muncă fie refuzate, fie nedorite de români.
Economica.net a arătat în articolele publicate despre acest subiect că motivele pentru care românii refuză aceste posturi vacantate repetat de angajatori sunt veniturile modeste, care întreţin spirala sărăciei în muncă, locurile de muncă se află la distanţă mare faţă de casele candidaţilor, cu volum mare de muncă şi perspective de promovare profesională limitate.
Unii dintre cei care sunt eligibili să ocupe aceste posturi preferă să lucreze ocazional în străinătate ca să îşi sporească şansele să iasă din spirala sărăciei în muncă din ţara noastră, alţii aleg să lucreze în gospodăria proprie, iar unii dintre ei îşi deschid mici afaceri.

Peste 148.000 de străini aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025, au răspuns pentru Economica.net oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).