Recuperatorii au strâns aproape 800 mil. euro de la restanţieri, în prima jumătate a anului

Economica.net
29 10. 2013
usa_cioc_cioc_poarta_75929500

‘În ciuda contextului crizei economice care s-a manifestat în România în ultimii ani, industria colectării creanţelor a avut o evoluţie ascendentă. Estimările pentru piaţa colectării creanţelor în 2014 sunt de stabilitate spre creştere’, spun reprezentanţii Asociaţiei.

La fel ca şi în anii precedenţi, în prima parte din 2013 cea mai mare pondere în activitatea de colectare a avut-o sectorul bancar, la un nivel de circa 35%, datorită externalizării de către bănci a portofoliilor de creanţe neperformante ale debitorilor persoane fizice. Sectorul bancar este urmat de domeniul telecomunicaţiilor, IFN şi utilităţi.

‘Faptul că au crescut creanţele din sectorul de telecomunicaţii arată că scade puterea de plată a consumatorului român’, a declarat Constantin Coman, prim-vicepreşedinte al AMCC, într-o conferinţă de presă.

‘În ceea ce priveşte persoanele fizice, capacitatea lor de plată a creanţelor este limitată la 100 de euro şi ceva, în medie pe lună’, a mai spus Coman, care este şi country manager al Coface România.

Întrebat care este cultura companiilor de stat în ceea ce priveşte managementul creanţelor, Coman a răspuns că aceste societăţi nu au manifestat până acum o preocupare în acest sens.

‘Companiile de stat, din păcate, nu au o mentalitate a riscului. Nu avem clienţi din această zonă, iar societăţile cu capital majoritar de stat nu se preocupă de aceste probleme, din păcate. Ele găsesc alte instrumente pentru a-şi recupera creanţele’, a precizat el.

Coman a oferit drept exemplu Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, care a intrat în insolvenţă tocmai din această cauză: ‘De exemplu, RAAN este o companie de stat care a avut performanţa să intre în insolvenţă din cauza managementului defectuos cu privire la creanţele pe care le avea de încasat şi de plătit’.

În sectorul recuperării de creanţe existau, la finele primului semestru din 2013, un număr de 1.663 angajaţi, faţă de 1.379 angajaţi în anul 2009.