Redevenţele achitate de petrolişti statului român au scăzut cu 35%. Cât au plătit firmele care exploatează resursele României

Economica.net
04 10. 2015
petrol_4444444_59584500

Statul român a colectat, în primul semestru al acestui an, 576, 5 milioane de lei, redevenţe plătite de firmele care exploatează resursele de subsol ale României, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, furnizate ECONOMICA.NET. Suma este mai mică cu circa 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza scăderii drastice a redevenţelor plătite de companiile ce exploatează ţiţei de pe teritoriul ţării noastre, şi este compusă din redevenţe petroliere şi redevenţe minerale. Redevenţele petroliere sunt de 493 de milioane de lei.

Anul trecut, în S1, redevenţele colectate erau în cuantum de 625 de milioane de lei, din care redevenţe petroliere 570 de milioane de lei iar redevenţe minerale 65 de milioane de lei.

Petrom asigură circa 65% din sumele colectate ca redevenţă pentru exploatările petroliere din România.

Dacă redevenţele plătite pentru exploatarea gazelor au rămas relativ la acelaşi nivel, 327,8 milioane de lei faţă de 318 milioane lei, la ţiţei, reculul este de circa 35%, la o producţie aproximativ egală cu cea din 2014, circa 2 milioane tone. În S1 2014, redevenţele plătite pentru exploatarea ţiţeiului au fost de 252 de milioane de lei. În S1 2015, acestea au fost de doar 165,7 milioane de lei. Ajustarea nivelului taxelor achitate se datorează scăderii preţului barilului de ţiţei de pe pieţele internaţionale.

Cuantumul redevenţelor plătite în România de firmele ce exploatează ţiţei se calculează ca procent din valoarea producţie, raportată la preţurile internaţionale, cu o întârziere de 3 luni. Astfel, deşi preţul mediu al barilului  a scăzut cu 49%  S1 2015 faţă de S1 2014, de la 96,24 dolari pe baril la  49,5 dolari pe baril, scăderea sumelor plătite ca redevenţe a fost de doar 35%, tocmai din pricina acelui trimestru de întârziere cu care ANRM calculează nivelul taxelor de plătit.

Redevenţele pe care ANRM le-a colectat pentru explotarea ţiţeiului sunt plătite, în proporţie de 99%, de Petrom. Sume mici au mai fost plătite de firme precum Stratum Energy, Romgaz sau Amromco.

 • Ţiţei:           165,70 mil. Lei

 Primele 5 societăţi comerciale plătitoare:

S.C. OMV PETROM S.A. – 164,12 mil. lei

STRATUM ENERGY ROMANIA LLC – 0,82 mil. lei

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – 0,33 mil. lei

S.C. AMROMCO ENERGY S.R.L. – 0,30 mil. lei

S.C. AMROMCO PRODUCTION S.R.L. – 0,10 mil. lei

La gaze, în schimb, sumele colectate se împart, în proporţie de 90%, între Romgaz şi Petrom. Sume mai mici au fost plătite de Amromco, Stratum Energy şi Foraj Sonde Craiova.

    • Gaze :         327,83 mil. lei

 Primele 5 societăţi comerciale plătitoare:

S.C. OMV PETROM S.A. – 171,69 mil. lei

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – 142,59 mil. lei

S.C. AMROMCO ENERGY S.R.L. – 7,66 mil. lei

STRATUM ENERGY ROMANIA LLC – 5,62 mil. lei

S.C. FORAJ SONDE S.A. CRAIOVA – 0,21 mil. lei

Taxe mai multe, venituri la buget mai mici

Potrivit unui studiu Deloitte făcut la cererea Federației  Patronale de Petrol și Gaze privind nivelul comparativ al taxării europene pe exploatarea resurselor de petrol, actualizat recent, cota medie efectivă de impozitare a veniturilor producătorilor de hidrocarburi din România s-a majorat accentuat în ultimii doi ani Astfel, de la 13,9% la finalul lui 2013, s-a ajuns la 15% la sfârșitul lui 2014, respectiv 15,7% la jumătatea lui 2015. În acelaşi timp , la nivel european, taxarea s-a redus, de la 12,2% la sfârșitul lui 2013 la 11,7% la finalul anului trecut.

Potrivit documentului citat, cota efectivă de impozitare a activității upstream în Europa a scăzut de la 12,2% la sfârșitul lui 2013, la 11,7% la sfârșitul lui 2014, evoluție explicată de scăderea bazei de impozitare, ca urmare a ieftinirii țițeiului, dar și de măsurile legislative adoptate în unele state europene pentru a reduce povara fiscală asupra companiilor din domeniu, în scopul încurajării investițiilor.
„Pentru calculul cotei medii pentru upstream în România au fost luate în considerare, pe lângă redevențele petroliere, impozitul pe construcții speciale, impozitul pe țiței din producția internă, impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale și impozitul din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale”, se arată în studiul Deloitte, care este o reactualizare a unui studiu similar publicat de compania de consultanță în februarie anul acesta.

Cât priveşte redevenţele din resurse minerale, acestea au crescut  faţă de S1 2014, 83 milioane de lei faţă de 65 de milioane de lei. Principalele firme plătitoare sutn Complexul Energetic Oltenia, pentru lignitul exploatat, Apele Minerale, Holcim, Cupu Min şi Carpatcement.

Resursele de subsol ale României aparţin statului român. Pentru exploatarea lor lor, firmele plătesc o taxă – redevenţă, pe toată durata concesiunii.