Redresare mai modestă pentru România. Ce a anunţat BNR despre PIB, inflaţie şi salarii – minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă stagnarea activităţii economice în trimestrul I 2026, după comprimarea acesteia cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025, evoluţie ce implică o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului, relativ în linie cu previziunile. Se reconfirmă, de asemenea, scăderea cu 1,2 la sută a economiei în trimestrul I 2026 faţă de perioada similară a anului precedent, după creşterea acesteia cu 0,2 la sută în trimestrul IV 2025„, au subliniat membrii Consiliului, observând că determinantul major al scăderii l-a constituit aportul negativ considerabil mărit al variaţiei stocurilor, căruia i s-au alăturat efectele contracţioniste exercitate de accentuarea uşoară a contracţiei consumului gospodăriilor populaţiei.

În acelaşi timp, formarea brută de capital fix şi-a încetinit puternic creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, exclusiv pe seama declinului din sectorul public, în timp ce exportul net şi-a înjumătăţit impactul expansionist în trimestrul I 2026, scrie Agerpres.

Dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus semnificativ ecartul pozitiv faţă de cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere mai pronunţată faţă de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a temperat descreşterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent şi-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor, au semnalat membrii Consiliului.

„Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o redresare mai modestă a activităţii economice pe ansamblul trimestrelor II şi III 2026 comparativ cu previziunile precedente, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval”, se menţionează în documentul BNR.

De asemenea, s-a sesizat că perspectiva se asociază cu o ameliorare a evoluţiei în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026, pe seama redinamizării formării brute de capital fix, dar şi cu un mic aport din partea consumului privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată disponibili.

Potrivit BNR, în cazul exportului net este probabilă, însă, o nouă scădere a impactului expansionist, în condiţiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să-şi reducă ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în aprilie-mai 2026, înregistrând o creştere relativ mai temperată în raport cu trimestrul anterior, dar semnificativă. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a stopat ajustarea descendentă faţă de perioada similară a anului anterior, în timp ce deficitul de cont curent şi-a încetinit-o doar uşor, dată fiind ameliorarea sensibilă a evoluţiei balanţelor veniturilor, au subliniat membrii Consiliului.

Inflaţie

În ceea ce priveşte evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au remarcat că rata anuală a inflaţiei a intrat pe o pantă descendentă în iunie 2026, aşa cum s-a anticipat, coborând la 10,42%, de la 10,85% în mai. Rata a rămas însă vizibil peste nivelul de 9,87% consemnat în ultima lună a trimestrului I, pe fondul creşterilor semnificative ale preţurilor energiei, combustibililor şi preţurilor administrate, sub impactul unor efecte de bază şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, precum şi ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul lent descendent de la începutul anului, crescând la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie. Membrii Consiliului au explicat evoluţia prin faptul că prelungirea dezinflaţiei pe segmentul alimentelor procesate a fost mai mult decât contrabalansată ca impact de creşterea înregistrată de dinamicile subcomponentelor non-alimentare, mai cu seamă de cea a serviciilor, sensibil superioară ca amplitudine scăderii acumulate de aceasta în trimestrul precedent.

Potrivit minutei BNR, presiunile ascendente asupra inflaţiei de bază au provenit în principal din efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, precum şi din creşterea cursului de schimb leu/euro şi a preţurilor unor importuri, în condiţiile unor aşteptări inflaţioniste ridicate pe termen scurt.

„În urma evaluării, s-a concluzionat că influenţele ascendente de la nivelul componentei de bază a inflaţiei au provenit în principal din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor şi din creşterea cursului de schimb leu/euro şi a dinamicii preţurilor unor importuri, inclusiv în condiţiile nivelului ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, în vreme ce evoluţiile moderate de sens opus sunt atribuibile cu precădere scăderii cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi în mică măsură slăbirii cererii de consum”, relevă documentul BNR.

Membrii Consiliului au mai remarcat că aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor au rămas ridicate în trimestrul II, deşi în iulie acestea au înregistrat corecţii descendente semnificative.

„În cadrul discuţiilor, membrii Consiliului au făcut referiri la uşoara creştere consemnată în trimestrul II 2026 de dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum după scăderea notabilă din precedentele trei luni, dar mai cu seamă la cotele ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor, care au continuat să se mărească pe ansamblul trimestrului II ori s-au redus doar marginal, pentru ca în iulie să cunoască corecţii descendente semnificative faţă de precedentele trei luni”, se arată în minuta BNR.

În aceeaşi perioadă, expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari s-au menţinut în jumătatea superioară a intervalului ţintei, în condiţiile unor mici fluctuaţii, în timp ce puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să slăbească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026, în corelaţie cu trendul descrescător al dinamicii veniturilor populaţiei şi cu urcarea pe palierul de două cifre a ratei anuale a inflaţiei, au mai evidenţiat membrii Consiliului.

Salarii, piaţa muncii, costuri cu forţa de muncă

Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au arătat că noile date sugerează o cvasi-stopare a tendinţei de relaxare a condiţiilor de pe piaţă în trimestrul II 2026, indicând o încetinire a descreşterii efectivului salariaţilor din economie în aprilie-mai 2026 faţă de trimestrul anterior, în paralel cu o scădere uşoară a ratei şomajului BIM pe ansamblul trimestrului II 2026, de la valoarea medie de 6,4% la care a urcat în precedentele trei luni.

Totodată, sondajele de specialitate din luna iulie transmit semnale mixte privind perspectiva apropiată, relevând un reviriment al intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după două trimestre de scăderi consistente, dar şi o accentuare a trendului descendent al deficitului de forţă de muncă raportat de companii, până la un minim al ultimilor 6 ani, au remarcat membrii Consiliului.

S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în aprilie şi mai, pe seama evoluţiilor din sectorul privat, atingând niveluri joase din perspectivă istorică, în timp ce variaţia anuală a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a consemnat un salt în mai, reamplificându-se astfel pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026.

Inclusiv în acest context, incertitudinile asociate dinamicii viitoare a costurilor cu forţa de muncă rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, făcând referiri la nivelurile recente ale inflaţiei şi ale aşteptărilor inflaţioniste, precum şi la majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 şi la decalajele persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat.

„S-a convenit însă că în sens contrar vor acţiona incertitudinile şi costurile mărite generate pe plan intern şi extern de conflictele geopolitice şi de şocul energetic, precum şi măsurile destinate consolidării bugetare, incluzând componenta politicii salariale şi a angajărilor în sectorul public, cu impact asupra cererii de consum şi asupra veniturilor şi activităţii investiţionale a firmelor. Totodată, influenţe similare ca sens ar putea decurge pe mai departe din tensiunile comerciale globale, inclusiv pe fondul noilor măsuri de politică comercială a SUA, dar şi din schimbările structurale de pe anumite pieţe, precum şi din recursul crescut la angajaţi extracomunitari şi din extinderea digitalizării şi automatizării”, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului de Administraţie al BNR.